8,717 matches
-
pe tăblițe de lut. Înseamnă că frica a fost învinsă.Omul și-a însușit masca semețului care-i stătea în cale, trecînd peste el. Să ne imaginăm scena în primitivismul ei grosolan și de nepovestit, decît în mituri și în basme. Ghilgameș îl doborîse, în seria de „munci grele”, pe Humbaba, monstrul de nestăvilit ca forță și agresivitate, din codrii măreți ai Libanului. Aceeași soartă a avut-o și taurul ceresc trimis de Anù, regele zeilor, să provoace stricăciuni și dezastre
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în pasul calului, aducînd cu sine pielea și capul cerbului, pe care le-au și dat în mîna Spînului”. Am semnalat și cu alt prilej apropierea motivică, peste milenii, dintre capodopera sumeriană și oralitatea folclorică românească. Paralela o făceam cu basmul Tinerețe fără bătrînețe și viață fără de moarte. Amîndoi eroii vor să afle „ce se întîmplă” (material/spiritual) cînd cineva din apropiere încetează, la un moment dat, să se mai poarte ca în zilele curente (Ghilgameș, în ce-l privește pe
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
aluziv, plurivoc la origine (mîndru-frumos, bocet-cîntare), care a suferit resemantizări în istoria lui, se pretează la reconstituiri și speculații. Dintre toate viețuitoarele de pe fața pămîntului, chemate în grabă de Sfînta Duminică, numai ciocîrlanul șchiop poate fi de folos eroului de basm. Pasărea are și ea un orizont întins și, mai ales, tainic, de cunoaștere a lumii văzutelor și nevăzutelor. Taina o deține adesea cel modest, cu înfățișare, în aparență, precară. Poate acest adevăr mitic l-a avut în vedere păstorul din
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și rigoare. Nunta se limitează la îmbăierea propriu-zisă, cu participare redusă, pentru a se extinde în alte sectoare și încă multe la număr. Mirii se îmbăiază simultan, în locuri separate. Amănuntul a dus, în plan imaginativ, la scăldatul eroic din basme: băiatul primește fata în dar, cu condiția să facă o baie mai neobișnuită. Calul năzdrăvan îl scapă de primejdie. Tot ca observație comparativistă, să reținem și pasajul paralel pentru compoziția scaldei de nuntă, cum a rezumat-o S. Fl. Marian
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
canon și tradiție. Desprinsă de corelatul său natural și congener, anume ritualul, narațiunea însingurată își pierde forța modelatoare, ca și sensurile prime și se transformă în literatură. Gestul ritualizat și cuvîntul restaurator de imagine și sens nu-și mai corespund. Basmul și legenda reprezintă forme tipice de astfel de desincretizări și „literaturizări”. Cu excepția studiilor despre yoga, șamanism, ocultism ori alchimie (toate adîncite mult în misterii și, deci, rituri), autorul s-a aflat mai în largul lui cînd a abordat miturile de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
intervenției era peste tot îmbrățișat în vremea respectivă, iar sfaturile lui Bălcescu, îndeosebi ale lui Barițiu, privind transcrierea naturală, nu puteau avea ecou favorabil schimbării de direcție. Nici Frații Grimm, nici Ch. Perrault n-au fost străini de asemenea procedee, basmele culese de ei fiind repovestiri sau, ca la Perrault, prelucrări de motive cu respectarea schemelor tradiționale. Cine asigură „autenticitatea” Kalevalei, epopee constituită din bucăți mai mari sau mai mici, reluate, integrate? Se dau și alte explicații, anume dorința patruzecioptistului de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
dintr-un străvechi fond mitic, de natură varuniană, dominat de Magna Mater, potrivit căruia existența ar fi o curgere fantastică și mirifică de bogății. Ele dau impresia de corn al abundenței supravegheat de ființe divine și binevoitoare. Multe colinde și basme sunt consonante cu această viziune paradisiacă. Citim în colinde mitologice cu fond precreștin: Sub cearcănul lunii ei, Vița-i verde iedera! Trec pluguri negre cu boi, Ciopoare dalbe de oi, Vița-i verde iedera! Sau: Ia sculați, sculați, Voi boieri
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
pe mama, săraca. Vedeam pe cărările de munte oameni cu saci sau sarcini de lemne în spinare, care cu boi sau cu cai, mici toate, de parcă priveam un film de desene animate cu pitici. Totul mi se părea mirific, de basm, în acest peisaj montan. Într-un târziu am ajuns în Banat, și am fost instalați într-o casă de sași, în satul Căpăt, cam la vreo douăzeci de kilometri de Timișoara. Satul avea casele din piatră, frumoase și curate, iar
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ne desfătam în acest rai, căci nu vedeam alt loc pe pământ mai ferice decât acolo, pe Șontea. Așa au trecut zilele și nopțile, ca în vis, repede, cu regretul nostru că în curând trebuia să părăsim aceste locuri de basm. Stăteam noaptea pe scăunel la pescuit, căci mușca bine crapul și somoteii. La zece aruncări, aveam 2-3 somotei de la 450 de grame la un kil sau chiar mai mari, crapi de 1-2 kile și carași frumoși, doi la kilogram. La
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
înainte. Am avut odată un prieten. I-am povestit despre ea și a exclamat. "După cum o descrii, e frumoasă, dom-le!" Aș vrea s-o cunosc și eu. Cred că dacă aș cunoaște-o, aș deveni un prinț dintr-un basm nemaipomenit de frumos." Na mai apucat, săracul, să cunoască frumusețea aceea a mea, și nici să devină prinț, căci s-a stins din viață. Pe când trăia acest prieten al meu, profesor de acordeon la o școală populară de artă, a
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
stângă (eu sunt stângaci), iar în dreapta țineam o geantă cu ceva acte. Mi-am zis că trebuie să-mi vând scump pielea. Povești cu oameni surprinși de lupi și mâncați, am mai auzit eu, dar am spus că sunt simple basme, că lupul nu atacă omul, oricât de flămând ar fi. Dar în haită? Căci eu aveam de-a face cu o haită. E suficient să atace unul, deobicei lupoaica, după care se reped și ceilalți. Speram că nu vor îndrăzni
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
crescuse era tot frig și ea și fetele și mai ales soacră-sa Stanca nu se lăsau duse la culcare decât când toropeala le înmuia cu totul, se uită mustrător la fete: — Dacă s-a învoit taica să vă spună basme, nu se cuvine să răsăriți în vorbă. Da, da’ fără căpcăuni, se tângui Ilinca. — Și fără fete care înnebunesc că le fură ienicerii după ce se urcă în rădvan să meargă la cununie, oftă pe gânduri Stanca. — Las’ că pe tine
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Kuciuk Selin. Întâmpinat personal de domn în afara orașului, pășind alături de el pe ulița podită cu trunchiuri de stejar, primit călduros după-amiază în divan, toate acestea îl făceau să se simtă ca intrat în altă lume, o lume a împăraților din basme, o lume a rafinamentului amabil, dar îl și obligau să se poarte ca atare. După ce prezentă scrisorile marelui vizir Rami Efendi și ale marelui dragoman Alexandru Mavrocordat, exprimă politicos dar ferm dorința padișahului: — Cu ajutorul lui Allah și îngăduința sa, aduc
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
se părea că sunt mitropolitul Theodosie și patriarhul Atanasie al Antiohiei. După ei veneau, fie călări, fie în rădvane închise, fie în carete deschise, boierii țării în ordinea rangurilor. Lui Selin i se părea că în fața lui se desfășoară un basm oriental, cu un șah miraculos, care se întrupează cu întreaga lui suită dintr-un abur de cafea. Lui basme, când era mic, nu-i povestise nimeni; mare fiind, în Asia Mică ascultase cu plăcere prin caravanseraiuri sau ceainării tot felul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
închise, fie în carete deschise, boierii țării în ordinea rangurilor. Lui Selin i se părea că în fața lui se desfășoară un basm oriental, cu un șah miraculos, care se întrupează cu întreaga lui suită dintr-un abur de cafea. Lui basme, când era mic, nu-i povestise nimeni; mare fiind, în Asia Mică ascultase cu plăcere prin caravanseraiuri sau ceainării tot felul de scorneli ale minții omenești, căci asta trebuie să facă el, să asculte și să raporteze mai-marilor săi. — Să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de vreme, se apropie de voievod ieșind din escorta diaconilor. În razele arămii ale apusului, cei doi aruncau umbre lungi pe câmpul gol al întâlnirii, acolo în afara zidurilor cetății de la Turtucaia, și asta le da în ochii privitorilor dimensiuni de basm. Era ceasul când încă muezinul nu chemase la rugăciune, când păsările zilei amuțesc și cele de noapte nu-și încep cântul. Mai erau câțiva pași. Mitropolitul se opri, înălță fruntea spre albastrul bolții și oftă, apoi binecuvântă cu amândouă mâinile
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ploile Sfântului Ilie, Bărăganul țiuie de greieri, dropii mari și grase ies de nu se știe unde la ceasurile în care soarele la răsărit sau la apus le crește umbrele lungindu-le în continuarea cenușiului penelor, de par arătări de basm. Iarna aci vântoasele se întețesc măturând și viscolind zăpezile. Dinspre Vlăsia o să poruncească să aducă lemn curat de stejar și fag, că, cine știe, poate o să aibă cândva răgaz să vină și iarna pe aci. Cafele, narghilele, șerbeturi și dulcețuri
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de caise, rozul șerbeturilor de zmeură și trandafir, precum și întunericul bobițelor mărunte de cireșe negre zaharisite în siropuri parfumate. Înserarea lumina cerul în cele mai nefirești culori, albastru deschis, verde de peruzea, și nori albi cu trupuri de balauri din basme, cu contururi de aur și aramă păzeau spre apus somnul soarelui ce trecuse dincolo de linia orizontului. Vodă, de la fereastră, privea și nu se mai sătura. Înserarea i se părea că amplifică intensitatea zgomotelor, auzea nechezatul cailor scoși din grajduri spre
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
sania. Gerul îi îmbujorase obrajii, izbucnea în mici hohote de râs ori de câte ori strigătele surugiilor o făceau să tresară. Când au trecut de Mogoșoaia, ceața deasă apucase să prindă de ramurile copacilor pădurii chiciura care transforma totul într-un peisaj de basm. Era ca și cum din vălătucii luminoși de ceață veneau spre ei copaci înveșmântați în argint. Vorbea despre orice, despre vreme, despre recoltă și cai, despre nepoțica Măriuța. Ascultându-i sporovăiala veselă, spătarul își dădea seama pentru prima oară că ei, Brâncovenii
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
trecuse, soarele era sus și topea jos chiciura din copaci și, așa pe albul acela sclipitor, se vedeau clopotnițele și turnurile bisericilor minunat desenându-se pe culmile Leaotei și Bucegilor, albe și ele de nu știai ce sunt, nouri din basm sau munți. Și cum privea Stanca minunăția asta, numai ce o auz spunând: „Treabă bună, neică Mihai, ce făcu măria sa împreună cu domnia ta, treabă bună că-l lăsă padișahul să rezidească din nou curțile domnești de la Târgoviște. Nimic nu-i mai
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
înălțându-se căci nu era nici o boare de vânt. Larmă de glasuri venea din toate părțile și dinspre corpul de gardă și dinspre grajduri, doar palatul așa cum bătea soarele pe el, drept din față dinspre răsărit părea o minune din basm. În goana mare, zornăind cheile, ispravnicul trecu pe lângă el; era de dimineață și slugile încă nu intraseră să deretice dacă mai rămăsese ceva nedereticat, așa că ispravnicul se grăbea să descuie. Ștefan se opri, privi lung clădirea, apoi își umplu ochii
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
măria ta, și-i mai sărută o dată tandru mâna spălată de lacrimi. Sări în caretă, dădu cu aceeași mână dreaptă semnalul plecării, surugiii chiuiră și armăsarii trăpași porniră, mai-mai să se desprindă de drumul bine pietruit al Târgoviștei, ca în basme telegarii înaripați. De la Târgoviște au pornit pe înserat, că era lună plină și prin codrul desfrunzit se vedea ca ziua. Erau doi, Ștefan în haină de frate poslușnic și ieromonahul Gherasim Hagiul, cel care de când fusese să se închine la
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mine, altfel, Doamne, ce nebunie să vină cu o armată de zece ori mai mică decât a turcilor și aia făcută din derbedei și hoți care nu aveau în gând decât să jefuie Moldova... Să fugă la nemți, în Transilvania? Basme de adormit copiii! Vlad Drăculea, de i-au zis turcii Țepeș, când i-a înverșunat pe otomani nu s-a tras în Ardeal, de l-a prins și ținut neamul său, craiul ungurilor, vreo paisprezece ani în închisoare la Buda
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
au fost impresionași de puterea adevărului care învinge până la urmă. Cei șapte pitici sunt personaje familiare, fiind reprezentanți iarna în Orășelul copiilor, în magazinul de jucării sunt folosiți ca ornament, dar copiii nu cunoșteau prea multe din viața lor. Din basm, ei au reținut că sunt țărani harnici, buni prieteni ce respectă munca în colectivitate, apară cinstea și adevărul. Am constatat că gândirea preșcolarilor a fost viu stimulată făcând posibilă înțelegerea semnificației faptelor personajelor. Povestea Oul năzdrăvan a fost transmisă copiilor
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
este bogată în onomatopee care permit realizarea unor exerciții de pronunție corectă, am urmărit ca în activitățile de fixare a conținutului povestirii să antrenez în mod deosebit copiii care prezentau defecte de pronunție. În acest sens, am valorificat textile tuturor basmelor indicate în programă, căutând să găsesc cuvinte monosilabice pe care să le folosească sub formă de joc, insistând asupra pronunțării lor. Ca să-i stimulez, am trecut la jocuri colective, intitulându-le Cine știe câștigă sau Cine știe răspunde. Astfel, am
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]