6,806 matches
-
COMUNICARE Capacitate: DEZVOLTAREA EXPRIMĂRII ORALE Lectură după imagine („SCUFIȚA ROȘIE”) Obiective operaționale: 1) Să intuiască fiecare imagine cu ajutorul întrebărilor profesorului; 2) Să povestească conținutul povestirii respectând cronologia întâmplărilor; 3) Să utilizeze cuvinte și expresii noi întâlnite în poveste (scufița, pădurar, bunătăți, duduiau pereții); 4) Să desprindă mesajul educativ al povestirii: cunoașterea consecințelor neascultării persoanelor adulte; 5) Să-și exprime preferință în legătură cu personajele poveștii, motivând alegerea. Prezentarea probei: Profesorul prezintă elevilor patru plânse dispuse în ordine cronologică pe un expandat; elevii vor
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
remarcată atât în rolul jucat la invitația domnului inspector Baban, cât și în activitatea de confecționare 210 de rochii din hârtie creponată (unde a fost premiată) și de confecționare a „celui mai ingenios obiect” (a realizat un covoraș din dopuri). Bunătatea ei s-a dovedit și în activitatea de voluntariat („Un zâmbet, un dar, o jucărie”) organizată cu clasa în parteneriat cu Grădinița Fundătura din comună, unde, în special Bianca (dar și Leo), din tolba plină, a împărțit dulciuri, hăinuțe și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Sfintul Apostol Pavel compară legătură cununiei dintre bărbat și femeie cu unirea dintre Hristos și Biserica Să. Cununia la biserică nu garantează neapărat o căsnicie fericită, dar îl avem pe Hristos cu noi care ne dă: hâr, răbdare, iubire, iertare, bunătate, înțelegere între noi și față de ceilalți. Adevărată dragoste presupune legamint pe viață cu persoana iubită. Cununia este cel mai vechi dintre așezămintele dumnezeiești. Fiind o taină ea este întemeiata de Dumnezeu, nu de om și o numim Sfinta Taină a
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
să se acopere cu mucegaiul nobil, care pe lângă faptul că indica coacerea, contribuia și la calitate a superi oară a vinului. Și Ion Ionescu de la Brad scria: „Chipul ce se întrebuințează la culesul viei are mare înrâurire asupra firei și bunătății vinului. Toată lumea este încredințată că poama cea mai bună, adică de soi bun și coaptă, dă vinu l cel mai bun, însă fiindcă nu totodată se coc feluritele soiuri de poamă și nu totdeauna se găsesc copți toți strugurii de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cu cumpătare, dezvoltă reacții n obile, u imitoare. Declară specialiștii. Manifestând un semn de prețuire aleasă, consu matorul îl degustă în cupe transparente, savurând, totodată, aurul culorii... Bogat în istorie, acest aur lichid poartă în el pe lângă lumina soarelui și bunătatea pământului și ceva din sufletul făurarului. Adevărata artă este constituită a tât din alegerea cât și din savurarea vinului la o masă îmbelșugată - locul unde omul întâlnește vinul (adaugă cunoscătorii). Cotnariul face parte din istoria locului și a țării. Este
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
leapădă prisosul. Crăpătura aceea mucegăiește apoi, și mucegaiul acela e chiar zahărul grasei, cucoane, și cu cât are mucega i mai mu lt, cu atât o să aibă și vinul zahăr mai mult. Din zahăru l aista îi iese tăria și bunătatea. Ajunge și la 19 grade, cucoane! .......................................................................... În finalul ospățului, Neculai scoate stiloul și scrie pe masă: Când din adânc te-mpinge-ndemnul Să bei un vin ca untdelemnul, Te sfătuiesc să iei aminte, Să bei doar vinul lui Melinte, Că
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
durdulia persoana spre acest făgaș plăcut, în orice caz mai plăcut decât reorganizarea podgorenilor. Ea însă nu dorea să știe de alt ceva și cerea sfaturi pe la ce foruri să se mai facă intervenții. Și uite-așa s-a scurs bunătate de zi: eu cu Traviata, ea cu asociaț ia; eu c u Puccini, ea cu ministrul Negură al cooperației; eu cu Mad am Butte rfly, ea cu o cucoană de la Paris, soția lui Coty, marele negustor de parfumuri și proprietar
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
dus și ne au lăsat capul ca sâmburii de harbuzoaică. Și la nuntă cine-ți joacă ? — Sfântă poamă busuioacăʺ. Mă privea râzând cu ochii de după ochelarii în ramă subțire de metal, sub chelia ca sâmburele de harbuzoa ică, cu o bunătate bucălată de bunic în obrazul sănătos, ca din Delavrancea. Iar sfânta poamă busuioacă îmbăl săma val ea către Cârjoaia și Horodiște. Am început să scriu în 188 3, câ nd aveam nouăsprezece ani și când se năștea Tudor Pamfile, iar
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și transformată în casămuzeu.” GEORGE LESNEA (n. 25 martie 1902, Iași; d. 6 iulie 1979) „Ultimul mohican al ambianței de boemă și de spirit î nalt de la „Viața Românească” și Academia liberă. El atrăgea prin scăpărările de spirit și prin bunătate funciară. Nu avea iarba fiarelor, dar cu firea lui caldă, primitoare, dăruito are, generoasă era în stare să deschidă orice uși, oricât de tare ar fi fost ferecate (Grigore Ilisei, Truverul Lesnea, în Dacia li terară n r.44/2002). El
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mare își bătea ulanii cu sabia și le zicea: „Nadba umi rác jak psy“, adecă: „Rușine să muriți ca cânii“. — Cantemir s a purtat cu mare minte atunci; el era bu n domn. — Bun și nu prea. A omorât doi bunătate de boieri, pentru că-l da pe foaie și nu-l lasă să și facă mendr ile; dar așa a fost de când e țara noastră. Dreptul îmblă totdeauna cu capul spart. — Poate; însă mi se pare, moșule, că nu pre a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
prin pară de foc, albe și grase. Ținând socoteală însă de acea - după cât se părea - brânză primitiv conservată și de acele legume usturătoare, bune numai în compoziții de sosuri, se îndoia că va avea parte să vadă înaintea-i o bunătate de pasăre domestică măcar străpun să de țiglă și rumenită în ton de aur vechi. Se hotărî să guste întâi vinul. Era un vin acruț, pe care l prețui de puțină v aloare. Oftă după obicei, căci avea inima cam
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
lucrarea Cotnari a Elenei Heruveanu, pe care o reproducem în întregime. PREFAȚĂ De la Cantemir cetire (traducerea lui Gheront ie Ieremonahul): „Viile cele de frunte, ce sunt o bucată bună de loc între Cotnari și între Dunăre, întrec pe toate celelalte bunătăți ale țării; căci ele atâta sunt de bogate, încât n umai un pogon dă câte patru și cinci sute vedre de vin. Și vinul ce l mai bu n se face la Cotnari, un târg în ținutul Hârlăului; iar afară
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Credem că prin spiritul său elevat, dovedit pe parcursul întregii sale vieți, dr. Constantin Voinescu se încadrează vorbelor marelui Garabet Ibrăileanu care spunea: „Delicatețea este calitatea supremă și cea mai rară a sufletului omenesc. Ea le presupune pe toate celelalte: inteligența, bunătatea, altruismul, generozitatea, discreția, mărinimia. Un om lipsit de o singură calitate a sufletului nu mai are delicatețea completă”. Doctorul Constantin Voinescu a avut toate aceste calități. NICOLAE N. TRIFAN (1923-2000) Personalitate de seamă a vieții medicale ieșene, autor a numeroase
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
asta decât curățenia unui suflet. Să facem din găsirea celei mai profunde idei preocuparea fundamentală a vieții noastre. Trăim mereu între avariție/lăcomie și risipă/neglijență. Doamne, cât de perverși putem să fim pentru a fi în stare să mimăm bunătatea! Întotdeauna ne putem închide mintea în conceptele preferate (sau cu care am crescut de-a lungul vremii). Cele mai adânci rădăcini ale vieții noastre sunt în sufletul nostru. Cea mai importantă trăsătură a lucrurilor pe care le săvârșesc oamenii este
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
își știe cel mai bine problemele și resursele... Starea de bine este acolo unde ne găsim mulțumirea... Există educație acolo unde (și cât) există însuflețire... Puterea vine cu reguli și constrângeri, cu impuneri și neîncredere; iubirea vine cu dăruirea și bunătatea, cu generozitatea și încrederea. Ființa umană este o existență mereu tulburătoare: Ea tulbură apele, acolo unde se află... O evaluare ne obligă să mergem pe o anumită cale; o autoevaluare ne conduce pe propria noastră cale. Spiritul crește cât este
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
ei este luminat de un zâmbet frumos și de ochii albaștri ca cerul. Deși fața ei este brăzdată de trecerea vremii, pentru mine ea este și va rămâne mereu tânără. Este întruchiparea duioșiei și a blândeții. Chipul ei radiază de bunătate. Îmbrăcămintea ei de zi cu zi se compune din haine foarte simple, dar bine întreținute și mereu curate. Bunica mea muncește foarte mult, deoarece are mult pamânt și animale. De câte ori mă duc la țară, o anunț prin telefon, iar ea
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Dumnezeu este elementul ei caracteristic. Este o familie obișnuită de care sunt mândră. Elena Arhire MAMA Mama ! -cel mai scump cuvânt din lume.Zâmbetul tău-un trandafir înflorit anume pentru mine pe buzele tale dulci ca mierea. Sufletul tău-prisos de bunătate. Ochii tăi două lacrimi târzii în noapte. Privirea ta blândă, chipul tău duios sunt pentru mine zorii dimineții răsărinde. Zână bună ce-ai vegheat leagănul copilăriei mele, mamă frumoasă, mamă drăgăstoasă, tu ești îngerul meu păzitor, rațiunea existenței mele, ființa
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
cele câteva alune...Am zbughit-o repede întracolo.Mi-am căutat imediat o scorbură și am găsit-o repede. Ba mai mult chiar, am găsit una plină cu alune.M-am bucurat și am crezut că vântul adusese toate acele bunătăți.M-am culcat obosită de atâta drum. Nu știu câte ore am dormit, dar știu sigur că un zgomot puternic m-a trezit. În fața mea stătea o altă veveriță furioasă că un inamic i-a pătruns în locuință. -Ce cauți aici ? m-
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
permite să facem reprezentări: cu cine să‑1 comparăm pe Dumnezeu și cu ce imagini să‑l ase‑ mănăm?67 Dumnezeu nu încetează să intre în dialog cu omul: Și el are un chip ce poate să‑l arate în bunătatea sa: fă să strălucească chipul tău și noi vom fi mântuiți 68. Chipul Domnului deși inspiră omului teamă din cauza păcatului său, totuși el este motivul celei mai mari fericiri: Domnul vorbea cu Moise față în față, cum un om vorbește
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
permite să facem reprezentări: cu cine să‑1 comparăm pe Dumnezeu și cu ce imagini să‑l ase‑ mănăm?67 Dumnezeu nu încetează să intre în dialog cu omul: Și el are un chip ce poate să‑l arate în bunătatea sa: fă să strălucească chipul tău și noi vom fi mântuiți 68. Chipul Domnului deși inspiră omului teamă din cauza păcatului său, totuși el este motivul celei mai mari fericiri: Domnul vorbea cu Moise față în față, cum un om vorbește
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
facă toate poftele. în familiile cu mai mulți copii, afecțiunea părinților se îndreaptă către toți copiii. Părinții trebuie să aibă o autoritate asupra copilului. Această autoritate nu trebuie obținută cu ajutorul pedepselor sau a violenței și nici printr-un exces de bunătate și satisfacerea oricărei dorințe. Adevărata autoritate derivă din exigența părințilo r față de comportarea copiilor, îmbinată cu respectul față de aceștia". Copilul trebuie să simtă iubirea pe care părinții i-o poartă, dar este necesar să știe că nui vor îngădui orice
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
noastre nu se arată în Casa Domnului, dar îl putem găsi în multe alte chipuri. Am plecat de acolo golite, ologite sufletește, ca niște ființe izgonite cu vorbe aspre și grele, tocmai din locul în care căutam mai multă împăcare, bunătate, iertare, blândețe, astfel încât să ne oprească mai mult de răutățile și păcatele pe care le-am făcut și le-am putea face. Eu una merg la biserică așa cum mergea străbunica mea: ca să mă ferească de gândul rău. Mi-a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
lume începe. Goethe CUPRINS ARGUMENT 2 CAPITOLUL 1. FRANȚA ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA. CONDIȚII SOCIALE ȘI ECONOMICE 2 CAPITOLUL 2. VIAȚA ȘI OPERA LUI JEAN-JACQUES ROUSSEAU 2 CAPITOLUL 3. PRECURSORI 2 3.1. Blîndețea în educație 2 3.2. Bunătatea originară a omului 2 3.3. Cunoașterea copilului 2 3.3.1. Respectarea particularităților de vîrstă și individuale 2 3.3.2. Aptitudinile 2 3.4. Curiozitatea 2 3.5. Dezvoltarea armonioasă. Tipuri de educație 2 3.5.1. Educația
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
3.17. Periodizarea vîrstelor 2 3.18. Școala amplasată departe de locuințele omenești 2 3.19. Teoria contractualistă 2 3.20. Utilitatea cunoștințelor 2 CAPITOLUL 4. CONCEPTE FUNDAMENTALE ÎN GÎNDIREA PEDAGOGICĂ A LUI JEAN-JACQUES ROUSSEAU 2 A Aptitudini 2 B Bunătatea originară a omului 2 C Copilăria 2 C Conformitatea educației cu natura 2 C Cunoașterea copilului 2 E Educația negativă 2 E Educația femeii 2 F Familia 2 I Interdisciplinaritatea 2 I Intuiția 2 Î Învățarea activă 2 L Libertatea
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
soldat cu un eșec, dar în lumina perspectivei istorice ea este o izbîndă."3 Concepția sa filosofică structurată în jurul opoziției dintre natură și civilizația care corupe individul constă în îndemnul de a ne reîntoarce la natură, singura care poate restitui bunătatea primordială a omului. În literatură, Rousseau a inaugurat "tema contemplării melancolice și solitare a naturii, ca refugiu și consolare în fața neliniștilor umane, tradusă într-o stare confuză, apropiată de reverie, care va face carieră în romantism"4. Lucrările lui au
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]