10,800 matches
-
de jos. Aceasta se face ca copilul să trăiască ani mulți și să fie tare ca metalul din care este făcută căldarea. Căldură în ziua de Măcinici [9 martie] se dă cu maiul în pămînt, ca să iasă căldura. Călugăr Cu călugărul nu fă negustorie; dă-i și fugi. Cînd îți iese călugăr în cale îi a rău. Cămașă Cînd îmbraci cămeșa pe dos, umbli rău. Să nu te îmbraci cu cămeșa pe dos, că te urăște lumea. Să nu poarte cineva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și să fie tare ca metalul din care este făcută căldarea. Căldură în ziua de Măcinici [9 martie] se dă cu maiul în pămînt, ca să iasă căldura. Călugăr Cu călugărul nu fă negustorie; dă-i și fugi. Cînd îți iese călugăr în cale îi a rău. Cămașă Cînd îmbraci cămeșa pe dos, umbli rău. Să nu te îmbraci cu cămeșa pe dos, că te urăște lumea. Să nu poarte cineva cămeșa pe dos, căci i se întoarce norocul spre rău. Dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ceva rău. Ciori cînd îți ies noaptea prevestesc moartea. Cînd ți se strîng ciorile pe casă e semn de belșug. Cioarele, pentru că mănîncă din tot felul de semințuri, trebuie să ducă fel de fel de semințuri la o mînăstire cu călugări - toți sfinți - și care se află în niște ostroave, și nu poate nicicum să se întîlnească cu oamenii din lumea asta. Călugării aceștia trăiesc numai din ceea ce le-aduc cioarele. De aceea, cînd lipsesc vara cioarele, ele-s duse ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mănîncă din tot felul de semințuri, trebuie să ducă fel de fel de semințuri la o mînăstire cu călugări - toți sfinți - și care se află în niște ostroave, și nu poate nicicum să se întîlnească cu oamenii din lumea asta. Călugării aceștia trăiesc numai din ceea ce le-aduc cioarele. De aceea, cînd lipsesc vara cioarele, ele-s duse ca să-și facă datoria lor. Ciocan Cine nu apucă ciocanul de coadă, îi cade greu la inimă. Ciocănitoare Cînd s-aude ciocănitoarea bătînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
coci pîne și să dai din casă. (Gh.F.C.) Cînd aștepți pețitori, să nu întorci pînea în cuptor, că se întorc pețitorii și nu cădeți la învoială. (Gh.F.C.) Pîntece Cînd țipă copilul în pîntecele mamei sale, sau va fi acel copil călugăr, sau un mare tâlhar. Pînză Dacă la Lăsatul Postului de toamnă nu se mănîncă toată demîncarea, să știi că te apucă ploaia cu pînza pe gard neurzită. Cînd se învălește pînza pe sul, se înnoadă o pană de găină, ca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
împlini 90 de ani, în seara zilei de 4 octombrie 1993. Așa cum este ritul, părinții Galeriu și Bordașiu au venit să-l spele și să-l îmbrace în odăjdii, fața fiindu-i acoperită cu perimanul (bucată de postav, purtată de călugări sub rasă, pe care este brodată o frază religioasă). Așa cerea rânduiala: liturghia funebră s-a ținut în Biserica Patriarhiei, oficiată fiind de Preasfințitul Nifon și părintele Drăgușin, iar înmormântarea a avut loc la Mânăstirea Cernica. Declinându-și din capul
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
absență). Dar cel mai savuros capitol este dedicat analizei "Decameronului" de Boccaccio, unde se demonstrează prin repovestirea și interpretarea unor episoade mirabilul paradox: "carnea învinge spiritul dinăuntrul lumii spiritului". Povestirile, cum se știe, au drept scenă mânăstirea, iar ca actori, călugări și călugărițe. De tot hazul este situația stareței madona Usimbalda: deși trecea în ochii tuturor drept sfântă, este surprinsă cu izmenele unui popă pe cap (strecurat în toiul nopții în chilia aceleia într-o ladă pe măsură) puse pe cap
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Anecdota pasională este ridicată la puterea expresivă a patosului ontologic pe care doar iubirea și moartea îl conferă personajelor. Cezara îl iubește pe frumosul Ieronim, un sceptic ascet, și se oferă, trup și suflet, pe viață și pe moarte, tânărului călugăr, în numele unei legi naturale, agresive. Ieronim, captivat de filosofia evazionistă a lui Euthanasius, rezistă pasiunii Cezarei, călăuzit de o rațiune teoretică, de vreme ce iubirea i se arată ca un imens eșec social, ca o dramă a plictisului (despre care scria Leopardi
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
aminti doar "Jurnalul ..." și prozele lui I. D. Sârbu, reeditările (fără croșete) ale unor cărți și jurnale de C. Noica, Cioran, Mircea Eliade, Al. Paleologu, Ion Negoițescu ș.a. Poate cel mai dramatic, în sensul unei veritabile revelații, este cazul Steinhardt, alias călugărul Nicolae de la Rohia (1912 - 1989) care, prin masiva sa carte de confesiuni și meditație Jurnalul fericirii, publicată, vai, postum, (1991), a oprit pur și simplu respirația intelighenției române, fiind totodată lectura predilectă a marelui public prin toate cele trei ediții
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
catolici, neofitul îmbrațișând, în cunoștința de cauză, ecumenismul. Se va călugări în 1980, cu numele de monahul Nicolae de la Rohia, primit cu caldură la mica mânăstire maramureșeană din Rohia. În ciuda bolilor agravate în detenție, a accidentului de mașină de după eliberare, călugărul nu împărtășește asceza de tip isihast, creștinismul fiind pentru el o religie a iubirii de oameni, nu una a retragerii din lume și a aversiunii față de aceasta. În ultimii ani de viață, cei mai intenși în privința activității sale de eseist
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
repetă fără (nici un) sens epic, le face să sune în urechea și sub ochiul cititorului. În Kir Ianulea, împielițatul inventează amintiri despre părinții săi, răpuși de neiertătoarea boală hurduharismos (ivită în urma prînzului creștinesc de post, succesiune de fasole și ridichi): "Călugărul a-ntrebat încă o dată: -Înțeleg, fiilor, dar trebuie să-mi spuneți: ați mîncat fasole și ridichi sau ridichi și fasole? Iar mama i-a răspuns cu glasul leșinat: -Ridichi și fasole..." (Fatalitate: viceversa...vor îngîna involuntar amintirile noastre de lectură.) Ca
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
Basarabii sînt originari din satul Băsărebi din Sohodol. Dacă această legendă are un pic de adevăr, numai așa se explică faptul că Basarab țepeluș( domnitor al țării Românești În 1474- 1475;1478-1480;1481-1482) gonit din scaunul de domnie de către Vlad Călugărul( domnitor al țării Romănești În 1481 și 1482-1495) Își găsește refugiul la cumnatul său Stanciu Glogoveanu unde este omorît de către oamenii plătiți ai lui Vlad Călugărul. Trupul mucenicit a lui țepeluș a fost Înmormîntat la biserica Glogova din fața curții boierești
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
țării Românești În 1474- 1475;1478-1480;1481-1482) gonit din scaunul de domnie de către Vlad Călugărul( domnitor al țării Romănești În 1481 și 1482-1495) Își găsește refugiul la cumnatul său Stanciu Glogoveanu unde este omorît de către oamenii plătiți ai lui Vlad Călugărul. Trupul mucenicit a lui țepeluș a fost Înmormîntat la biserica Glogova din fața curții boierești. O altă proprietate ruptă din feuda lui Lațco și a familiei sale ce a rămas Întreagă pînă În 1946, a fost a lui Sava din Lupoaia
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
și biserica din Cătune. Despre existența palatului domnesc de aici, vorbește și İon İonescu de la Brad În monografia agricolă a județului Mehedinți. Un alt fapt ce mărturisește vechea existență a mînăstirii este o doină: I. ,, Pe valea mînăstirii Se plimbă călugării Blestemîndu-și zilele Că le-au strîmtat mințile. ” II. ,, Fericirile au sperat Și ce-au sperat n-au aflat. Zbuciumați În sus și-n jos Dar fără nici un folos. ” III. ,, Singuri izolați de lume Nu au gîndurile cui spune Nuna-n
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
casă prea frumoasă. ” Dispariția mînăstirii și acoperirea ruinelor ei cu pămîntul tăcerii, iar amintirea cu timpul uitării, arată că toate În viață sunt trecătoare. Vremea, jaful, sărăcia sau duhul răzvrătirii și al nemulțumirii după cum glăsuiește doina, care Îi stăpînea pe călugări, au dus la pustiul mînăstirii și la dispariția ei. Actuala biserică cu hramul Sf.Mucenic Gheorghe este așezată pe locul vechii mînăstiri, În 1828. A fost o bisericuță mică, adusă de la Zegujani. De aici au venit și cărțile de ritual
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
lume, fără tată", iar îngerii sunt rugați să aibă grijă de staul, de livadă, de ființele fără apărare, versurile constituindu-se într-un "gingaș franciscanism arghezian". Viața fremătătoare este căutată sub semnul universalului, pretutindeni, sub rotirea astrelor, sau în chilia călugărului Iakint, care păcătuiește alături de o fată: "La el, azi-noapte, în chilie/ A-ntârziat o fată vie,/ Cu sânii tari, cu coapsa fină/ De alăută florentină". În Morgenstimmung, melosul sugerează o atmosferă, o stare de spirit difuză, iar feminitatea pune în mișcare
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
condiția umană, transformarea personajelor în simboluri. Manole este protagonistul acestei drame de idei, un erou mitic și tragic, arhetip al artistului. Îndepărtându-se de modelul baladic, L. Blaga individualizează meșterii sub aspect social și moral. Meșterii au fost: cioban, pescar, călugăr, băieș în ocnă, iar evenimentele la care participă se desfășoară în atemporalitate. Manole încearcă de șapte ani să ridice o mănăstire, face calcule în camera sa de lucru, este zbuciumat sufletește și refuză ideea jertfei, după cum precizează Bogumil: "Dar tu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
să poată visa și când îi deschide, văzu o fată cu chip de înger. Dionis privi liniile roșii care începură a se mișca, puse degetul în centrul lor și simți că este tras în trecut. În urma metamorfozei, Dionis devine un călugăr, călugărul Dan, pe vremea lui Alexandru cel Bun, care se visase mirean, cu numele de Dionis. Textul eminescian este ambiguu, impregnat de idei filosofice, mitologice, științifice, care privesc metempsihoza, avatarii (întâmplările), "anamneza" (uitarea altei existențe). Călugărul Dan poate să trăiască
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
poată visa și când îi deschide, văzu o fată cu chip de înger. Dionis privi liniile roșii care începură a se mișca, puse degetul în centrul lor și simți că este tras în trecut. În urma metamorfozei, Dionis devine un călugăr, călugărul Dan, pe vremea lui Alexandru cel Bun, care se visase mirean, cu numele de Dionis. Textul eminescian este ambiguu, impregnat de idei filosofice, mitologice, științifice, care privesc metempsihoza, avatarii (întâmplările), "anamneza" (uitarea altei existențe). Călugărul Dan poate să trăiască în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
metamorfozei, Dionis devine un călugăr, călugărul Dan, pe vremea lui Alexandru cel Bun, care se visase mirean, cu numele de Dionis. Textul eminescian este ambiguu, impregnat de idei filosofice, mitologice, științifice, care privesc metempsihoza, avatarii (întâmplările), "anamneza" (uitarea altei existențe). Călugărul Dan poate să trăiască în viitor (prin Dionis) și are amintiri despre viitor, iar Dionis trăiește în trecut, datorită jocului cu timpul și cu spațiul. El gândește asupra "arheului", a metempsihozei și se întreabă: "Câți oameni sunt într-un singur
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Dionis este sărman, visător, moștenind de la tatăl său un portret din tinerețe, în care se regăsește. El își imaginează că prin "lucruri mistice", cu ajutorul magiei și astrologiei, să se poată mișca în voie, în spațiu și timp. Mai târziu, devenind călugărul Dan, eroul află de la Ruben deosebirea dintre Dumnezeu și om: "Dumnezeu e vremea însăși, pe când omul ocupă numai un loc în vreme". Deși Ruben are o înfățișare blândă, el este un Mefisto înzestrat cu o fizionomie satanică. Dan se desparte
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
dar acest lucru este posibil doar în vis. În spațiul oniric, tânărul deschide o carte de astrologie, face un semn magic și se întoarce în timp, cu 500 de ani în urmă, pe vremea lui Alexandru cel Bun, sub înfățișarea călugărului Dan, discipol al dascălului Ruben. Călugărul Dan are revelația de a fi trăit în viitor, sub numele de Dionis și-i mărturisește maestrului său, experiența prin care trece. Ruben, deși are o înfățișare blândă, e un adevărat Mefisto, care-i
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
în vis. În spațiul oniric, tânărul deschide o carte de astrologie, face un semn magic și se întoarce în timp, cu 500 de ani în urmă, pe vremea lui Alexandru cel Bun, sub înfățișarea călugărului Dan, discipol al dascălului Ruben. Călugărul Dan are revelația de a fi trăit în viitor, sub numele de Dionis și-i mărturisește maestrului său, experiența prin care trece. Ruben, deși are o înfățișare blândă, e un adevărat Mefisto, care-i explică ucenicului, deosebirea dintre Dumnezeu și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
e un adevărat Mefisto, care-i explică ucenicului, deosebirea dintre Dumnezeu și om. Dumnezeu e vremea însăși, iar omul ocupă numai un loc în vreme. Omul și umbra sa își pot schimba firile. Având intenții demonice, Ruben îl inițiază pe călugăr și-l îndeamnmă să aspire spre cunoașterea absolută. Folosindu-se de cartea magică, Dan se desparte de umbră și află că sufletul său a trăit în pieptul lui Zoroastru. Dan întoarce câte șapte foi din cartea lui Zoroastru, umbra prinde
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Folosindu-se de cartea magică, Dan se desparte de umbră și află că sufletul său a trăit în pieptul lui Zoroastru. Dan întoarce câte șapte foi din cartea lui Zoroastru, umbra prinde contur, se desprinde din perete, sare jos, iar călugărul își regăsește esența eternă în umbra sa. El se dedublează și vede cum ființa lui se desparte într-o parte eternă și una trecătoare. Tot în vis, călugărul face o călătorie cosmică împreună cu Maria și comentariul sugerează ideea că iubirea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]