605,622 matches
-
de Big Brother implantat adânc în fiecare dintre ei. Ei bine, baia publică este singurul loc în care miile de măști, multiplicate la infinit de psihicul japonez, cad. Mai bine zis, au voie să cadă. Distanța dintre oameni se anulează, codurile dispar. Japonezii se pot bucura, acolo, de o intimitate naturală, care, probabil ca un efect al imensei descătușări psihice, ca un revers al uriașei poveri care a fost dată la o parte, o depășește pe a noastră, ne deconcertează chiar
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
nimerit să ne considerăm, în maniera sugerată de Voltaire, "cetățeni ai universului". În chip similar, este hilar ca un mahomedan să susțină că doar Coranul este cheia adevărului suprem, după cum este ridicol ca un evreu să proclame Tora drept unicul cod etico-ritual în stare să normeze complicatele raporturi ontologice dintre planul transcendent și cel imanent. Așadar, ce rațiune supremă sau măcar ce instinct teologic ne-ar putea mâna să îmbrățișăm fără rezerve religia creștin-ortodoxă în detrimentul, să spunem, ramurii catolice sau budismului
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
431340 Librăria Noi, str. Hector, nr. 2-4 tel. 0256/220949 Redactor: Camelia Grădinaru Tehnoredactor: Petronela Vlăgea Bun de tipar: 2008 • Apărut: 2008 • Format 1/16 (61 ( 86) INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43 • O.P. 1 • C.P. 161 • cod 700107 • Tel. Difuzare: 0232/233800 • Tel./Fax: 0232/230197 • euroedit@hotmail.com • editura ie@yahoo.com • office@euroinst.ro • http://www.euroinst.ro Darurile zeiței Amaterasu Darurile zeiței Amaterasu 2 1 Cuvânt înainte În loc de prolog Sabia Giuvaerul Oglinda
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
organisme se nasc nu numai dintr-o selecție, dar și din cooperare, creativitate și comunicare, doar astfel evoluția poate continua să diferențieze. Este și mai incontestabil faptul că în animalele avansate se poate întâlni un comportament de cooperare înscris în codul genetic, în special la cele înrudite ce sunt purtători ai acelorași gene. Un tip de altruism reciproc: "Ce faci tu pentru mine, fac eu și pentru tine". O favoare în așteptarea unei contrafavori, cum se poate observa chiar între hominizi
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
adevărat doar pentru că eu îl consider astfel și nu pot pretinde ca alții să accepte afirmații de credință lipsite de probe. Deoarece sunt credincios, doresc să-mi argumentez rațional motivele. Așadar nu cred nici în construcțiile romantice precum cele ale Codului lui Da Vinci, nici în diferitele teorii ale complotului care vorbesc despre Evangheliile eliminate și documentele scandaloase despre Isus ținute ascunse de către Vatican. Deoarece am studiat intens documentele originale ale creștinismului prezente în Noul Testament, nu simt deloc nevoia romanelor scandaloase
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
de a accede la tron. Augustus Caesar, Tiberius, Caligula, Nero, Traian, Hadrian, Antoninus Pius, Marcus Aurelius și Lucius Verus au fost toți fii adoptați care au ajuns împărați ai Imperiului. Primul sistem legislativ cunoscut, care recunoaște și reglementează adopția, este Codul lui Hammurabi din Babilon. În câteva articole, codul stabilește drepturile și responsabilitățile adoptaților și ale adoptatorilor precum și o serie de situații în care adopția poate fi desfăcută. Pe lângă acestea identificăm o serie de sancțiuni destinate a pedepsi adoptații care-și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Caligula, Nero, Traian, Hadrian, Antoninus Pius, Marcus Aurelius și Lucius Verus au fost toți fii adoptați care au ajuns împărați ai Imperiului. Primul sistem legislativ cunoscut, care recunoaște și reglementează adopția, este Codul lui Hammurabi din Babilon. În câteva articole, codul stabilește drepturile și responsabilitățile adoptaților și ale adoptatorilor precum și o serie de situații în care adopția poate fi desfăcută. Pe lângă acestea identificăm o serie de sancțiuni destinate a pedepsi adoptații care-și reneagă părinții adoptatori.2 Acest ultim fapt ne
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a pedepsi adoptații care-și reneagă părinții adoptatori.2 Acest ultim fapt ne indică recunoașterea și respectul de care se bucurau părinții adoptatori în acea perioadă. În Roma Antică, adopția copiilor a fost reglementată în Legea Romană modificată ulterior prin Codul lui Iustinian. În dreptul roman erau cunoscute două forme de adopție: adoptio, care semnifica adopția unei persoane dependente (alieni iuris), aflate sub puterea părintească (patria potestas), putere care-i revenea tatălui (pater familias), iar a doua formă cunoscută era adrogatio, care
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cu cel puțin 18 ani mai vârstnic decât adoptatul. De regulă, femeile nu aveau dreptul să adopte și nici să-și dea copiii în adopție, dar "prin indulgența împăratului", dacă-și pierdeau vreun copil primeau dreptul de a adopta 4. Codul lui Iustinian modifică vechea Lege Romană permițând părintelui natural să-și păstreze drepturile părintești. Identificăm astfel o distincție între adopția perfectă, deplină care conferea putere adoptatului asupra adoptatorului, respectiv adopția imperfectă care presupunea lipsa puterii părintelui adoptiv asupra copilului adoptat
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
drepturile rudelor de sânge în caz de succesiune, dintr-o aversiune morală față de ilegitimitate și existența unor forme alternative de protecție 11. În consecință, Anglia nu legiferează adopția decât în anul 1926. La începutul secolului al XIX-lea, în Franța, Codul lui Napolean aduce o serie de reglementări procesului de adopție cu menirea de a înăspri această practică. De pildă articolul 343 impune condiția ca adoptatorii să aibă vârsta de peste 50 de ani, să nu aibă copii sau descendenți legali și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
o luptă. În cazul salvării unui copil era suficient ca adoptatorul să fie major, să fie mai în vârstă decât adoptatul, să nu aibă copii sau descendenți legali, iar în cazul în care este căsătorit, soția să consimtă la adopție. Codul stabilește și dreptul părinților de a consimți la adopție dacă adoptatul are mai puțin de 35 de ani, respectiv dreptul adoptatului de a consimți la adopție după această vârstă. Identificăm de asemenea în acest cod și drepturile și responsabilitățile adoptatului
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
soția să consimtă la adopție. Codul stabilește și dreptul părinților de a consimți la adopție dacă adoptatul are mai puțin de 35 de ani, respectiv dreptul adoptatului de a consimți la adopție după această vârstă. Identificăm de asemenea în acest cod și drepturile și responsabilitățile adoptatului, precum și condițiile care trebuiau îndeplinite de adoptatori 12. În Statele Unite, deși cultura și legile coloniilor își au rădăcinile în cele engleze, totuși în ceea ce privește practicile de adopție specialiștii au constatat diferențe semnificative. În anii 1700, anii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a fost stăpânit de romani. Ulterior regăsim reglementări ale adopției în Îndreptarea legii sau Pravila lui Matei Basarab publicată în Muntenia, în 1652. Mai mult Hrisovul pentru Iothesie din anul 1800 al lui Alexandru C. Moruzi, a constituit un adevărat cod al înfierii. Adoptatul era numit "copil de suflet" pentru a-l diferenția de "copilul trupesc". Acesta intra în familia adoptatorului numit "părinte sufletesc", care îl deosebea de "părintele firesc"47. Ulterior adopția este reglementată în Codul lui Calimach intrat în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a constituit un adevărat cod al înfierii. Adoptatul era numit "copil de suflet" pentru a-l diferenția de "copilul trupesc". Acesta intra în familia adoptatorului numit "părinte sufletesc", care îl deosebea de "părintele firesc"47. Ulterior adopția este reglementată în Codul lui Calimach intrat în vigoare în 1817 în Moldova, precum și în Legiuirea Caragea dată de domnul Țării Românești, în 181848. Ultimele două acte normative au fost abrogate, odată cu intrarea în vigoare, începând cu 1 ianuarie 1865 a Codului Civil Român
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
reglementată în Codul lui Calimach intrat în vigoare în 1817 în Moldova, precum și în Legiuirea Caragea dată de domnul Țării Românești, în 181848. Ultimele două acte normative au fost abrogate, odată cu intrarea în vigoare, începând cu 1 ianuarie 1865 a Codului Civil Român. Începând cu 15 septembrie 1943 acest cod intră în vigoare și în Transilvania. Realizând o analiză, identificăm similitudini între Codul Civil Român și Codul lui Civil Francez (Codul lui Napoleon) care, se pare că, a stat la bază
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
1817 în Moldova, precum și în Legiuirea Caragea dată de domnul Țării Românești, în 181848. Ultimele două acte normative au fost abrogate, odată cu intrarea în vigoare, începând cu 1 ianuarie 1865 a Codului Civil Român. Începând cu 15 septembrie 1943 acest cod intră în vigoare și în Transilvania. Realizând o analiză, identificăm similitudini între Codul Civil Român și Codul lui Civil Francez (Codul lui Napoleon) care, se pare că, a stat la bază elaborării sale. Potrivit Codului Civil Român adoptat în 1865
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
181848. Ultimele două acte normative au fost abrogate, odată cu intrarea în vigoare, începând cu 1 ianuarie 1865 a Codului Civil Român. Începând cu 15 septembrie 1943 acest cod intră în vigoare și în Transilvania. Realizând o analiză, identificăm similitudini între Codul Civil Român și Codul lui Civil Francez (Codul lui Napoleon) care, se pare că, a stat la bază elaborării sale. Potrivit Codului Civil Român adoptat în 1865, puteau să adopte persoane de ambele sexe, fără descendenți legitimi până în momentul adopției
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
normative au fost abrogate, odată cu intrarea în vigoare, începând cu 1 ianuarie 1865 a Codului Civil Român. Începând cu 15 septembrie 1943 acest cod intră în vigoare și în Transilvania. Realizând o analiză, identificăm similitudini între Codul Civil Român și Codul lui Civil Francez (Codul lui Napoleon) care, se pare că, a stat la bază elaborării sale. Potrivit Codului Civil Român adoptat în 1865, puteau să adopte persoane de ambele sexe, fără descendenți legitimi până în momentul adopției, cu o vârstă cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
odată cu intrarea în vigoare, începând cu 1 ianuarie 1865 a Codului Civil Român. Începând cu 15 septembrie 1943 acest cod intră în vigoare și în Transilvania. Realizând o analiză, identificăm similitudini între Codul Civil Român și Codul lui Civil Francez (Codul lui Napoleon) care, se pare că, a stat la bază elaborării sale. Potrivit Codului Civil Român adoptat în 1865, puteau să adopte persoane de ambele sexe, fără descendenți legitimi până în momentul adopției, cu o vârstă cu cel puțin 18 ani
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cu 15 septembrie 1943 acest cod intră în vigoare și în Transilvania. Realizând o analiză, identificăm similitudini între Codul Civil Român și Codul lui Civil Francez (Codul lui Napoleon) care, se pare că, a stat la bază elaborării sale. Potrivit Codului Civil Român adoptat în 1865, puteau să adopte persoane de ambele sexe, fără descendenți legitimi până în momentul adopției, cu o vârstă cu cel puțin 18 ani mai înaintată decât vârsta adoptatului. În cazul în care adopția era înfăptuită de doi
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de 25 de ani. La aceste condiții se adaugă și solicitarea dovezii unei bune reputații a părinților adoptatori. O primă hotărâre era luată la nivelul tribunalului, pentru ca apoi Curtea de Apel să confirme sau nu încuviințarea adopției. Pe lângă aceste condiții, codul stabilește și o serie de drepturi și responsabilități ale adoptatului și ale adoptatorului/adoptatorilor. În Codul Civil, se cunoaște o singură formă de adopție, care are ca efecte menținerea legăturilor de rudenie între adoptat și părinții fireștii și stabilirea unor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
părinților adoptatori. O primă hotărâre era luată la nivelul tribunalului, pentru ca apoi Curtea de Apel să confirme sau nu încuviințarea adopției. Pe lângă aceste condiții, codul stabilește și o serie de drepturi și responsabilități ale adoptatului și ale adoptatorului/adoptatorilor. În Codul Civil, se cunoaște o singură formă de adopție, care are ca efecte menținerea legăturilor de rudenie între adoptat și părinții fireștii și stabilirea unor legături de rudenie similare cu părinții adoptatori, cu responsabilitățile care le revin. Indatorirea naturala ce va
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
va da celui adoptatu numele (de familia) adoptatorului pe cari'lu va adaugi la adveratulu seu nume, putendu inse pune numele de familia alu adoptatorului si inainte de adeveratulu seu nume de familia, daca astu'felu va urma tocmela 50. Codul Civil a rămas în vigoare până în 1954, odată cu instituirea Codului familiei. După al doilea război mondial au fost date o serie de decrete care au adus schimbări în practica adopției: Decretul nr. 131 din 2 aprilie 1949 pentru modificarea art.
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
lu va adaugi la adveratulu seu nume, putendu inse pune numele de familia alu adoptatorului si inainte de adeveratulu seu nume de familia, daca astu'felu va urma tocmela 50. Codul Civil a rămas în vigoare până în 1954, odată cu instituirea Codului familiei. După al doilea război mondial au fost date o serie de decrete care au adus schimbări în practica adopției: Decretul nr. 131 din 2 aprilie 1949 pentru modificarea art. 309, 311, 312, 313 și 314 din Codul Civil și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
odată cu instituirea Codului familiei. După al doilea război mondial au fost date o serie de decrete care au adus schimbări în practica adopției: Decretul nr. 131 din 2 aprilie 1949 pentru modificarea art. 309, 311, 312, 313 și 314 din Codul Civil și Decretul nr. 182 din 19 octombrie 1951 privitor la înfiere. Decretul nr. 131 din 2 aprilie 1949 introduce în primul articol al capitolului "Despre adopțiune" principiul potrivit căruia Adopțiunea nu se poate face decât in interesul celui adoptat
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]