7,234 matches
-
venit, drum care trecea prin Codrii Cosminului, ca să-i întindă o capcană aici. Într-o altă lucrare C. Rezachevici consideră că ceea ce spun cronicarii moldoveni nu are nici un fundament, de vreme ce și la înapoire drumul Sniatin - Cernăuți - Siret - Suceava trecea prin Codrii Cosminului. Nu este, însă, vorba de o confuzie comisă de cronicarii moldoveni ca să justifice lupta din Codrii Cosminului, deoarece, chiar și cel mai avizat cronicar polon, Wapowski scria: „trimisese vorbă Ștefan palatinul ca regele să-și îndrepte trupele de poloni
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
C. Rezachevici consideră că ceea ce spun cronicarii moldoveni nu are nici un fundament, de vreme ce și la înapoire drumul Sniatin - Cernăuți - Siret - Suceava trecea prin Codrii Cosminului. Nu este, însă, vorba de o confuzie comisă de cronicarii moldoveni ca să justifice lupta din Codrii Cosminului, deoarece, chiar și cel mai avizat cronicar polon, Wapowski scria: „trimisese vorbă Ștefan palatinul ca regele să-și îndrepte trupele de poloni, la întoarcerea acasă, spre câmpul liber și pe același drum pe care venise - mai ferit de orice
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cale deși mai lungă, dar mai sigură. Drumul care o ia la stânga prin munți, deși mai scurt, e mai greu de străbătut, din pricina pădurilor și e mai puțin ferit de atacurile dușmane”. Wapowski mai spune că drumul care duce prin Codrii Cosminului era ocupat de oștenii domnului, dar regele l-a ales „Nebăgând în seamă acel sfat sănătos”, pe care i-l dăduse Ștefan. Iată că sfatul dat de Ștefan regelui îi era cunoscut și cronicarului polon. De asemenea, în Kronika
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
putea fi lesne atacat, ci „pe câmp, căci, deși e mai departe, în schimb locul e mai șes”. Îi putem acuza pe cronicarii poloni că n-au avut nici un fundament, când afirmau că domnul i-a cerut regelui să ocolească Codrii Cosminului ? Pe de altă parte, nu poate fi vorba de o capcană pe care i-a întins-o Ștefan regelui, așa cum reiese din cronicile polone, și nici de o trădare, așa cum reiese din instrucțiunile date de Ioan Albert solilor pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan Vodă de războiu, socotindu că are vreme de a-și răscumpărarea strâmbătatea” ce-i făcuse regele și, având „oastea sa toată gata strânsă și odihnită, văzându dobânda di pre cei flămânzi și slăbiți, au trimis înainte ca să apuce calea Codrul Cozminului, să săciuiască pădurea, să o ințineze, ca să o poată porni asupra oștii, dacă vor intra în pădure”. Din moment ce regele polon nu a respectat înțelegerea încheiată cu Ștefan, domnul avea tot dreptul să-i întindă capcane. Este adevărat că în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe rege că s-ar putea să fie atacat. Exista o înțelegere, pe care regele o încalcă; există, așadar, un avertisment al lui Ștefan de care Ioan Albert nu ține seama, logic, vinovat e regele și nu domnul. Lupta din Codrii Cosminului. La 16 octombrie regele ridica asediul Sucevii; la 19 octombrie, începea retragerea armatei polone. Detașamentul comandat de palatinul de Kalisz, Czarnkowski, se afla la 16 octombrie lângă Suceava, la 22 și 23 octombrie lângă râul Siret (circa fluvium Sereth
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan cu o ceată de pedestrași gata de atac. El dădu poruncă să prădeze și să se răstoarne carele și să se închidă calea șirurilor de la capăt”. Din descrierea lui Wapowski reiese că Ștefan cel Mare a condus lupta din Codru. Aici, Wapowski a făcut o confuzie. Însemna că atacul moldovenilor l-au surprins pe rege în urma carelor, pe care le răstoarnă moldovenii ca să blocheze drumul celor ce veneau în urmă. Despre rege nu mai spune nimic, în schimb povestește cum
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Miechowski, care scrisese că regele și wielkpolanii trecuseră de pădure în ziua de 25 octombrie și își așezaseră tabăra, după ce ieșiseră din pădure. Cum dintr-un raport din Buda reiese că au scăpat neatinse carele regale, înseamnă că acestea traversaseră codrul înainte de atacul moldovenilor. În Kronika polska se arată că moldovenii reușiseră să taie copaci, pe care i-a prăvălit asupra polonilor. În Cronica lituaniană se scrie că polonii au ajuns lângă Codrii Cosminului după al patrulea popas. În pădurea de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
scăpat neatinse carele regale, înseamnă că acestea traversaseră codrul înainte de atacul moldovenilor. În Kronika polska se arată că moldovenii reușiseră să taie copaci, pe care i-a prăvălit asupra polonilor. În Cronica lituaniană se scrie că polonii au ajuns lângă Codrii Cosminului după al patrulea popas. În pădurea de fag, „foarte deasă, de două mile foarte mari, având două drumuri rele, cu foarte mari făgașuri, muntoase, stâncoase și foarte înguste”, moldovenii au tăiat cu ferăstraiele copacii și i-au prăvălit peste
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fugă, teutonii i-au urmărit și, când au ajuns la o pădurice, moldovenii i-au săgetat și le-au provocat mari pierderi. O tactică privită cu admirație de martorii acțiunii. Lucrurile trebuie să se fi petrecut la fel și în Codrii Cosminului. Două fapte ne fac să credem că s-a întâmplat așa. Moldovenii i-au atacat pe călăreții în „hier”, cum zice Ureche, le-au provocat pierderi, iar comandantul lor, Jan Terzynski, a fost făcut prizonier. Dacă floarea călărimii regale
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Moldova în acel moment. Cronicile polone sau rusești îi menționează pe aliații lui Ștefan ca fiind mereu prezenți în luptele care s-au dat cu polonii. Cum nu știm nimic, nici despre numărul lor și nici ce au făcut după Codrii Cosminului, e prudent să nu comentăm. În ceea ce-i privește pe lituanieni, în Cronica Byhovec se arată că Stanislav Petrowicz, mareșalul marelui duce Alexandru, împreună cu oamenii săi „nu a reușit să ajungă [la timp n.n.], căci, mergând pe drum și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se retrăgeau („dau dosul” - terga vertit), după sistemul lor tradițional de luptă. Dacă polonii obțineau un succes important în lupta dată la trecerea Prutului, atunci starea lor de spirit trebuie să se fi îmbunătățit simțitor după sperietura de moarte din Codrii Cosminului. Wapowski arată că lucrurile nu au stat așa. După trecerea Prutului, armata polonă a stat pe loc timp de trei zile, ca regele să se poată odihni, fiind slăbit „din cauza sănătății sale zdruncinate”. În acest timp, „deodată, un zvon
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
scria că „Oastea regelui a suferit o catastrofă, cea mai mare parte au fost omorâți și prinși și toate carele cu tot ce aveau în ele au fost pierdute.” Analele rutene (Cronica de la mănăstirea Hustânskaia), referindu-se la lupta din Codrii Cosminului, menționează răsturnarea copacilor peste oastea polonă după care se scrie: „Și i-a nimicit acolo fără milă și i-a gonit până la graniță, bătându-se. Și așa de mare a fost înfrângerea polonilor atunci, încât regele s-a îmbolnăvit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
graniță, bătându-se. Și așa de mare a fost înfrângerea polonilor atunci, încât regele s-a îmbolnăvit. Și de atunci a ieșit această zicătoare: în vremea regelui Albert, a pierit șleahta în Polonia”. În Cronica lituaniană se arată că în Codrii Cosminului au fost luați mulți prizonieri. 7000, care formau garda, au fost dați pe mâna turcilor și regele a rămas cu puțini oameni, iar, dacă marele cneaz Alexandru al Lituaniei nu i-ar fi trimis în ajutor lituanieni și ruși
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
menționa că polonii „s-au întors în patrie, câștigând ca răsplată a expediției, doar rușine și aceasta încă cu mari pierderi”. Maciej Strykowski, mergând în solie la Constantinopol, scria: „Și astăzi, în anul 1574, am văzut însumi în acel loc [Codrii Cosminului] o movilă foarte mare de oase răspândite...” O impresie profundă a făcut asupra contemporanilor modul în care Ștefan s-a comportat cu prizonierii. „Cu o cruzime de tiran s-a purtat Ștefan cu cei prinși, scria Wapowski. Pe cei mai mulți
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
moldovenii „au făcut mari batjocuri, spânzurându-i de plete pe copaci, căci pe atunci ai noștrii purtau plete lungi, iar de atunci au început a le reteza și tunde”. Atât de puternic a fost șocul psihologic provocat de lupta din Codrii Cosminului încât, în 1563, polonii conduși de Albert Laski, care veniseră în ajutorul lui Despot, întorcându-se prin aceiași Codri, „după ce au înaintat în acest chip, scria Antonio Maria Graziani, fără a se fi ivit niciodată dușmanul, a pătruns frica
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de atunci au început a le reteza și tunde”. Atât de puternic a fost șocul psihologic provocat de lupta din Codrii Cosminului încât, în 1563, polonii conduși de Albert Laski, care veniseră în ajutorul lui Despot, întorcându-se prin aceiași Codri, „după ce au înaintat în acest chip, scria Antonio Maria Graziani, fără a se fi ivit niciodată dușmanul, a pătruns frica în ei, să nu li se fi pregătit vreo cursă; și grija și bănuiala lor în privința aceasta erau sporite de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din țară, arată că Ștefan cel Mare a urmărit nu simpla biruință asupra inamicului, ci administrarea unei lovituri exemplare, care să împiedice orice tentativă similară în viitor”. S-a discutat și despre participarea lui Ștefan cel Mare la lupta din Codrii Cosminului. Istoricul polon O. Górka a fost de părere că domnul și oastea lui n-au fost de față la bătălie. Abia după aceea Ștefan s-a lăudat „față de ai săi și față de turci” că l-a învins pe regele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
O. Górka a fost de părere că domnul și oastea lui n-au fost de față la bătălie. Abia după aceea Ștefan s-a lăudat „față de ai săi și față de turci” că l-a învins pe regele polon. Bătălia din Codrii Cosminului a fost dată și câștigată de turci, de tătari și de muntenii, care veniseră în ajutorul lui Ștefan. Afirmația este absurdă, pentru că nu se sprijină pe nimic. Într-unul din letopisețele noastre se spune că au fost 2.000
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
spune că au fost 2.000 de turci și nici o altă sursă nu amintește câți tătari și câți munteni au venit în Moldova. Este totuși de mirare, cum un istoric și-a putut imagina că o bătălie, ca cea din Codrii Cosminului, a fost câștigată doar de cei ce veniseră în ajutorul lui Ștefan. Oricât de mare ar fi fost acest ajutor, rămâne inexplicabilă victoria obținută împotriva uneia dintre cele mai numeroase armate ale vremii, a doua ca mărime după oastea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ea a pornit de la confuzia dintre numele Moldovei și Munteniei care era identic: Valahia. În cel mai autorizat izvor, cronica lui Wapowski, întâlnim informația potrivit căreia „cetele lui Ștefan” s-au luptat cu cavaleria regală în tabăra de la intrarea în codru. Așadar, oastea moldovenească s-a luptat în Codrii. Istoricul Fr. Papée a afirmat că Ștefan cel Mare nu a participat la lupta din Codrii Cosminului, dar admite că, pe lângă aliații lui Ștefan, au participat și „țăranii moldoveni pe care domnul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și Munteniei care era identic: Valahia. În cel mai autorizat izvor, cronica lui Wapowski, întâlnim informația potrivit căreia „cetele lui Ștefan” s-au luptat cu cavaleria regală în tabăra de la intrarea în codru. Așadar, oastea moldovenească s-a luptat în Codrii. Istoricul Fr. Papée a afirmat că Ștefan cel Mare nu a participat la lupta din Codrii Cosminului, dar admite că, pe lângă aliații lui Ștefan, au participat și „țăranii moldoveni pe care domnul nu i-a putut stăpâni”. Speculațiile în legătură cu participarea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
potrivit căreia „cetele lui Ștefan” s-au luptat cu cavaleria regală în tabăra de la intrarea în codru. Așadar, oastea moldovenească s-a luptat în Codrii. Istoricul Fr. Papée a afirmat că Ștefan cel Mare nu a participat la lupta din Codrii Cosminului, dar admite că, pe lângă aliații lui Ștefan, au participat și „țăranii moldoveni pe care domnul nu i-a putut stăpâni”. Speculațiile în legătură cu participarea domnului au pornit de la faptul că domnul era bătrân și suferea din cauza rănii de la picior. Există
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
voia sa, a uitat de neputința și boala sa [și] a poruncit să fie dus în sanie și a venit cu toți ostașii, și cu turcii, și cu ungurii, și cu muntenii și a lovit în acele păduri și în codrii de fag pe craiul Albert și oastea lui”. Bătrânețea și boala nu l-au împiedicat pe domn să fie prezent pe câmpul de bătaie și să conducă lupta. Wapowski arată că la asediu Sucevei „Ștefan palatinul nu se odihnea”, iar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fag pe craiul Albert și oastea lui”. Bătrânețea și boala nu l-au împiedicat pe domn să fie prezent pe câmpul de bătaie și să conducă lupta. Wapowski arată că la asediu Sucevei „Ștefan palatinul nu se odihnea”, iar în Codrii Cosminului, când polonii treceau prin pădure, „iată palatinul Ștefan cu o ceată de pedestrași gata de atac”. El dă ordinele după care se conduc oștenii săi. În Cronica de la mănăstirea Hustânskaia se menționează că Ștefan i-a ajuns din urmă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]