5,773 matches
-
sunt lipsiți de scopuri sociale superioare și proiectate în timp și se eschivează de sub orice coerciție moral-socială (Bogdan T., 1973). 6. Criminalul ocazional comite crime sub influența tentațiilor provocate de mediul exterior, acest fapt este explicat prin conduita bună până la comiterea faptei; săvârșesc actul antisocial datorită împrejurărilor și, mai ales, nu recidivează. 7. Criminalul debil mintal este acel infractor cu un potențial nativ foarte limitat, nu este conștient de gravitatea faptei sale și, odată prins asupra infracțiunii neagă realitatea. De asemenea
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
ne amintim de victimele regimului comunist, unde numeroși intelectuali, preoți și tineri erau apreciați ca fiind "dușmani ai poporului" din cauză că manifestau o atitudine pro-democratică). 10. Criminalul alienat: din cauza gradului crescut de inconștiență nu poate răspunde penal, considerându-se că în timpul comiterii infracțiunii nu era în deplinătatetea facultăților mentale. Din acest motiv se recomandă asigurarea unor măsuri de prevenire, măsuri medicale prevăzute de lege. Se caracterizează prin tulburări grave care cuprind întreaga lor viață psihică; nu este stăpân pe dorințele și emoțiile
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
rapid de încurcătură. * Asasinul reprezintă forma cea mai gravă de infractor, prezintă o accentuată insensibilitate față de semeni, este orientat predominant către sine, dorește să-și domine victima, prezintă o capacitate de raționalizare scăzută, este instabil și superficial în contactul afectiv. Comiterea infracțiunii devine posibilă datorită intrării individului într-un mediu care oferă situații conflictuale de la care el nu știe sau nu poate să se sustragă. Continuarea analizei asupra tipului de infracțiune și încercarea elaborării unei taxonomii cât mai detaliate și pertinente
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
se referă la cei care, pe un fond de normalitate, au căderi depresive în care nevoia lor de ajutor trebuie satisfăcută în mod calificat. Indiferent de categoria de infractori, toți au tendința de a se sustrage identificării. Tensiunea resimțită în urma comiterii actului infracțional precum și teama de a nu fi descoperiți declanșează un distres semnificativ ce cauzează o lipsă a controlului asupra comportamentului propriu, ceea ce explică acele scăpări și greșeli devastatoare pentru cel în cauză, care de multe ori reprezintă piste valoroase
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
nu sunt o altă speță de oameni, ci o deosebire de grad sau de prag, care caracterizează pe criminali. Crima spune Pinatel este un act omenesc, iar criminalii sunt oameni ca și noncriminalii, dar ei se disting de alții deoarece comiterea crimei este expresia unei diferențe de grad, deci cantitativă și nu calitativă; există o diferență de grad între psihismul criminalilor și acela al noncriminalilor (J. Pinatel, 1956). Periculozitatea actului criminogen apare odată cu conceperea mentală a acestuia, urmând cu punerea în
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
nu calitativă; există o diferență de grad între psihismul criminalilor și acela al noncriminalilor (J. Pinatel, 1956). Periculozitatea actului criminogen apare odată cu conceperea mentală a acestuia, urmând cu punerea în fapt a omorului și se finalizează cu atitudinea individului față de comiterea acestuia. Maniera de punere în practică a "planului omocidar" variază în funcție de starea de frustrație resimțită de subiectul individual, de locul ocupat de aceasta în sistemul axiologic al individului, astfel că persoana nu reușește să-și controleze impulsurile agresive. Psihopatul este
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
și altele (I. Oancea, 1998., p. 149). La problema trăsăturilor personalității criminale s-a ajuns în criminologie după ce s-a parcurs un drum lung și ocolit. În știința criminologiei s-a pus mereu întrebarea de ce infractorul nu se oprește de la comiterea crimei nici de teama oprobriului social, care înconjoară pe criminal, nici de teama pedepsei ce urmează după comiterea faptei. S-a răspuns, criminalul este lipsit de prevedere, criminalul nu are stăpânire de sine, nu are putere de inhibiție a pornirilor
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
s-a parcurs un drum lung și ocolit. În știința criminologiei s-a pus mereu întrebarea de ce infractorul nu se oprește de la comiterea crimei nici de teama oprobriului social, care înconjoară pe criminal, nici de teama pedepsei ce urmează după comiterea faptei. S-a răspuns, criminalul este lipsit de prevedere, criminalul nu are stăpânire de sine, nu are putere de inhibiție a pornirilor sale antisociale etc. S-a dovedit că aceste trăsături sau capacități psihice nu sunt suficiente ca să oprească pornirea
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
sau capacități psihice nu sunt suficiente ca să oprească pornirea criminală. Criminologia modernă, îndeosebi criminologia clinică, au scos în evidență trăsături ale criminalului care sunt mai puternice decât lipsa de prevedere, inhibiția etc. și datorită cărora criminalul nu se oprește de la comiterea faptei criminale, trăsături cum sunt: agresivitatea, egoismul sau altele de natura acestora din urmă, care împreună fac ca un criminal să prezinte o stare de pericol social în sensul că acesta este înclinat să comită crime. Particularitățile psihice ale făptuitorului
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
10 și 17 ani, deși termenul de delincvență este adesea folosit să descrie orice comportament antisocial făcut de oamenii tineri chiar dacă acesta nu este de natură criminală. Crima și criminalitatea sunt termeni largi care, în funcție de făptași și de modul de comitere, includ un număr de categorii. Crime de stradă care se referă la atacul împotriva oamenilor (tâlhăria, răpirea, violul, uciderea) și atacul asupra proprietății (furtul, spargerea etc.). Definitoriu pentru crimele stradale sunt două aspecte: acestea sunt săvârșite de un individ sau
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cu defecte de fabricație sau la un preț peste valoarea produsului, precum și oferirea de servicii de slabă calitate și, (3) crime săvârșite de membrii "respectabili" ai societății, manageri și specialiști, prin pretinderea necuvenită de bani, bunuri și servicii sau prin comiterea de fraude fiscale etc. Crimele corporatiste sunt comise de conducerea marilor organizații, prin impunerea prețurilor, încălcarea standardelor de calitate a produselor alimentare sau farmaceutice, insuficienta protecție a muncii, evaziunea fiscală, poluarea mediului etc. Crimă organizată care desemnează un sistem al
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
condamnat istoric, moral, ideologic etc. de către Raportul Comisiei Prezidențiale, fiind de asemenea portretizat mai mult sau mai puțin alegoric în tușe demonice ca încarnare a diavolului. În același timp, IICCMER lucrează la condamnarea juridică a protagoniștilor umani găsiți responsabili pentru comiterea crimelor regimului comunist. Tandemul Raport-IICCMER constituie așadar strategia pentru care societatea românească postcomunistă a optat să își regleze conturile cu trecutul comunist, luându-l în stăpânire prin intentarea unui proces de criminalizare în urma căruia a fost condamnat istoric și juridic
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pedepsi ar fi de esență divină, deoarece omul este păcătos prin limitele sale. Asta nu Înseamnă Însă că omul nu are obligația morală de a face distincția - prin rațiunea cu care este Înzestrat - Între „bine” și „rău”, pentru a preîntîmpina comiterea unor fărădelegi . Omul trebuie să ajungă, altfel spus, la un stadiu al evoluției sale sufletești În care să-și dea seama că nu-și poate Îngădui anumite libertăți, fără să-și Încalce conștiința. Despre astfel de oameni, N. Iorga a
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ale lui Raymon Boudon, 1998). Jocul a fost inventat de către cercetătorii Merrill Flood și Melvin Dresher. A. W. Tucker (de la Universitatea Stanford) a descris situația jocului astfel: doi oameni sunt arestați și duși la secția de poliție, fiind suspectați de comiterea în comun a unei grave infracțiuni. Nu există însă probe concrete împotriva lor. Procurorul îi interoghează separat cei doi nu pot, deci, comunica și le spune că: (a) dacă unul mărturisește/recunoaște și celălalt nu, primului i se va acorda
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de ceilalți. Se comportă Într-un mod mai liber și mai independent. Conjuncție disonantă: Permite, de asemenea, un comportament independent dar În tensiune și revoltă. Căutarea autonomiei este Însoțită de indiferență față de ceilalți. Sunt posibile accidente fizice, legate adesea de comiterea unor imprudențe. Trigon sau sextil: Pe parcursul acestei perioade, individual se simte mai liber să-și manifeste creativitatea și originalitatea. Se detașează În mod natural de orice fel de dependență. Careu: Perioadă de tensiuni și nervozitate, de comportament pripit, exploziv. Uranus
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
zgomot despre succesele înregistrate, ceea ce contribuie la prinderea lor cu ușurință. În unele materiale, ei sunt cunoscuți și sub numele de script kiddies. 14. Respingerea constă în indisponibilizarea resurselor sistemului de către angajați, prin sabotaj. 15. Folosirea frauduloasă a calculatoarelor pentru comiterea de crime, păstrarea unor evidențe a materialelor interzise sau pornografice. 16. Violarea copyrightului prin difuzarea ilegală a copiilor programelor. 17. Infracțiuni economice sau legislative, cum sunt violarea legilor antitrust, corupție, mituire de către companiile producătoare de hard, soft, servicii. Dintr-un
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
penale comune, destinată să protejeze societatea împotriva criminalității informatice. Rădăcinile acestui act sunt schimbările profunde determinate de digitalizarea, convergența și globalizarea continuă a rețelelor de calculatoare și preocuparea că rețelele de calculatoare și informația electronică pot fi utilizate și pentru comiterea de infracțiuni. Convenția urmărește prevenirea actelor îndreptate împotriva confidențialității, integrității și disponibilității sistemelor informatice, a rețelelor și a datelor, precum și a utilizării frauduloase a unor asemenea sisteme, rețele și date, prin asigurarea incriminării unor astfel de conduite și prin adoptarea
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
lor, nepunându-se accentul pe descrierea detaliată a diferitelor situații, evenimente, prin interviu s-a reușit obținerea unor informații relevante despre ceea ce a marcat viața acestora, despre faptele, împrejurările care, direct sau indirect, au avut legătură sau au condus la comiterea actului. În vederea evitării unor distorsiuni, denaturări a celor spuse de acestea, cu acceptul lor în scris, ele au fost înregistrate cu ajutorul unui reportofon, ceea ce a facilitat analiza informațiilor narative. S-a încercat analizarea atât a informației ca atare, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a unui tabu) instituit de Dumnezeu creaturii sale. Călcarea interdicției divine va fi momentul „trezirii acelui germene de angoasă care dormitează în inocența originară” a omului și de care el nu are nici o cunoștință. 2) Etapa păcatului este legată de comiterea păcatului ca violare a interdicției divine și care va declanșa angoasa. Apariția angoasei va reprezenta sentimentul care conștientizează comiterea păcatului. Din acest moment inocența originară este înlocuită de păcat, iar puritatea de impuritate. Omul este pus în fața unei noi situații
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care dormitează în inocența originară” a omului și de care el nu are nici o cunoștință. 2) Etapa păcatului este legată de comiterea păcatului ca violare a interdicției divine și care va declanșa angoasa. Apariția angoasei va reprezenta sentimentul care conștientizează comiterea păcatului. Din acest moment inocența originară este înlocuită de păcat, iar puritatea de impuritate. Omul este pus în fața unei noi situații de viață. I se deschide o nouă perspectivă ontologică, un nou „drum”. Angoasa va reprezenta „vertijul libertății” care i
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și față de ceilalți, - anxietate, depresie, insomnii. 2) Criza suicidară este etapa în care se trece la actul de suicid propriu-zis și ea este reprezentată prin actul suicidar. Faza de act suicidar constă din următoarele aspecte: - declanșarea crizei sau furtuna suicidară, - comiterea actului suicidar autoagresiv propriu-zis. 3) Etapa post-critică este cea care urmează după „descărcarea tensiunii pulsionale suicidar-autoagresive” și are o configurație psihopatologică specifică reprezentată prin următoarele aspecte: - stare de epuizare emoțional-afectivă, - sentiment de culpabilitate, - sentiment de rușine și regret, - dorința de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
factor de evaluare: am făcut bine?, am greșit?, trebuia să mă abțin?, am prejudiciat pe altul?, m-am dezonorat pe mine prin actele comise?. Dacă am greșit, voit sau involuntar, conștiința morală mă va sancționa prin remușcări. Abținerea ca și comiterea actelor sunt urmate de consecințe morale pentru Eul personal. Trebuie ca tot ceea ce fac, să fie conform cu conștiința morală. Dar acest lucru este greu și se dobândește după o îndelungată experiență, după un lung exercițiu. A fi perfect este ținta
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de realizat. Este necesar tactul. 2) Cenzura morală Actele Eului personal sunt normate de conștiința morală. Ea acționează ca un factor cenzurant care însoțește actele Eului. O putem asimila cu acel daimon socratic care-l oprea pe filosoful atenian de la comiterea unor acte. Conștiința morală din mine este vocea interioară care apare când trebuie, sau când vreau să fac ceva. Ea mă oprește sau mă îndeamnă. Este cenzura morală. Dar nu numai atât. Conștiința morală este concomitent oglinda Eului. În care
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Eul în totalitatea sa. Fiecare individ este personal și direct responsabil de actele sale. Răspunde atât de intenții, cât și de consecințele actelor sale. Este sancționat pozitiv, prin succes de reușita unor acte pozitive și este sancționat negativ, pedepsit de comiterea unor acte negative, reprobabile. Consecințele actelor unei persoane sunt multiple. Ceea ce ne interesează în studiul nostru, sunt consecințele psiho-morale. Ele pot fi, cum spuneam pozitive sau negative. Ceea ce ne interesează în mod deosebit sunt consecințele negative, întrucât acestea duc la
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
numărului de sinucideri, datorată evoluției situației economice la nivel național și implicit la nivelul teritoriului studiat, care a dus la scăderea nivelului de trai al populației, scădere ce-i determină pe oameni să recurgă din ce În ce mai mult la alcool și la comiterea unor acte autoagresive. Analizând situația existentă În județul Tulcea, se observă o creștere seminificativă a ratei sinuciderilor În ultimii ani, Începând cu 1992, valorile medii anuale variind Între 1,53 % și 2,06% În1997. 2.Distribuția cazurilor de sinucideri În funcție de
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]