195,758 matches
-
încurajare al problematicelor influențe politice. Conform lui Harris-White și White (1996)<footnote Harris-White, B., White, G. (eds.) (1996), “Liberalization and the new corruption”, IDS Bulletin, 27(2), Sussex, p. 4. footnote>, procesul democratizării a dus în Filipine și Thailanda la creșterea corupției. În aceste țări corupția a devenit în plus mai descentralizată și mai neorganizată. În legătură cu China și Coreea de Sud, autorii argumentează că: „departe de a îmbunătăți starea de fapt pe termen scurt și pe termen mediu, democratizarea poate chiar crește sursele
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
unii oameni de știință susțin că actele de corupție pot avea efecte benefice în țările în curs de dezvoltare care suferă de intervenție opresivă a statului. (ex., Leff, 1964). Astfel, permițând antreprenorilor să evite niște reguli, corupția poate induce o creștere mai rapidă și o mai mare eficiență. footnote>. Paldam este cel care sintetizează situația foarte bine: „Văzută dintr-un anumit punct de vedere, «onestitatea» este un bun cu o mare elasticitate a veniturilor; cererea de «onestitate» crește odată cu nivelul veniturilor
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
această teorie funcțională a corupției susține că vânzarea și cumpărarea de favoruri politice au, cu siguranță, avantaje politice și economice. Deseori are sens expresia cum că mituirea „unge roțile”, și astfel îmbunătățește eficiența. Conform lui Samuel Huntington (1968), „în condițiile creșterii economice, singurul lucru mai rău decât o societate cu o birocrație rigidă, supracentralizată, incorectă este una cu o birocrație rigidă, supracentralizată și onestă”. Pe partea politică, se susține că practicile corupte sunt un mijloc de integrare a oamenilor în sistemul
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
pattern of corruption: Economics, culture and the seesaw dynamics”, Working Paper, No. 11, Department of Economics, University of Aarhus. footnote> tinde să accentueze impactul nivelului sărăciei generale asupra corupției. Un număr de studii au explorat posibila influență a corupției asupra creșterii GDP. Corelația aici este mai puțin solidă decât pentru nivelurile corupției și PIB-ului. Brunetti, Kisunko și Weder (1997) au găsit impacte nesemnificative. Paldam consideră efectul corupției asupra creșterii economice a fi mai mic și mai fragil. Astfel, susține el
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
Un număr de studii au explorat posibila influență a corupției asupra creșterii GDP. Corelația aici este mai puțin solidă decât pentru nivelurile corupției și PIB-ului. Brunetti, Kisunko și Weder (1997) au găsit impacte nesemnificative. Paldam consideră efectul corupției asupra creșterii economice a fi mai mic și mai fragil. Astfel, susține el, onestitatea este un factor de producție slab și dubios. În contrast, Mauro a găsit un impact ușor semnificativ, dar acest impact a dispărut când raportul de investiții a fost
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
în frâu corupția sunt la fel de vechi precum corupția însăși<footnote Riley, S.R. (1998), “The political-economy of anti-corruption strategies in Africa”, The European Journal of Development Research, 10, June, p. 152. footnote>. În ultimii ani, retorica anticorupție s-a aflat în creștere în majoritatea guvernelor, adesea ca răspuns la atenția crescută a massmediei și a activismului societății civile, cât și datorită acțiunilor întreprinse de anumite agenții internaționale pentru a lupta împotriva corupției<footnote Kaufmann, D. (1999), “Anti-corruption strategies: Starting afresh? Unconventional lessons
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
și private și răspândirea educației, ceea ce face ca abuzurile să fie mai greu de ascuns<footnote Treisman, D. (2000), “The causes of corruption: A cross national study”, Journal of Public Economics, Vol. 76, p. 435. footnote>. Astfel, politicile care sprijină creșterea economică și dezvoltarea procesului educațional, dacă sunt implementate cu succes, pot reduce corupția pe termen lung. Paldam<footnote Paldam, M. (1999), “The big pattern of corruption: Economics, culture and the seesaw dynamics”, Working Paper, No. 11, Department of Economics, University
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
a fi pesimiste pe termen scurt, dar pe termen lung, dezvoltarea și maturitatea socială este posibil să rezulte în declinul corupției. Totuși, acest lucru nu înseamnă că, reducând corupția prin orice mijloace pe termen scurt, vor spori astfel ratele de creștere, ceea ce va conduce la reducerea sărăciei<footnote Khan, M. (1999), “The new political economy of corruption”, Department of Economics, School of Oriental and African Studies, University of London, Working Paper, p. 54. footnote>. Ținând în minte aceste posibile scenarii, vom
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
în conturarea reformelor, de apelul la inițiative ce influențează cei mai importanți actori. Eforturile ar trebui făcute pentru a contura strategii anticorupție win-win, care promovează interesele majorității politicienilor și a oamenilor de afaceri, în paralel cu furnizarea externalităților pozitive precum creșterea economică, întărirea guvernării sau reducerea sărăciei și inegalității<footnote The World Bank (2000), Anticorruption in Transition. A Contribution to the Policy Debate, p. 77. footnote>. Succesiunea. Nu există o formulă simplă pentru o înșiruire adecvată a reformelor anticorupție. Înșiruirea ar
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
instrument de represiune sau victimizare politică. Ordinea reformelor ar trebui să înceapă prin a ataca inițiativele și instituțiile care favorizează corupția și a educa și avertiza asupra costurilor sociale ale corupției. Ultimul scop este acela de a ne îndrepta către creșterea încrederii în normele și valorile care trebuie împărțite, în loc de măsuri de întărire inadecvate. Sustenabilitatea strategiei anticorupție depinde în orice context de trei dimensiuni. În primul rând, necesită o cantitate critică de reforme mutuale puternice, care să fie comprimate într-un
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
Reglementări internaționale privind prevenirea și profilaxia corupției”, Buletin documentar de informare privind activitatea de prevenire și combatere a corupției, Nr. 1, p. 25 și urm. footnote> 1) Să adopte măsuri eficiente pentru prevenirea corupției și, în această privință, să stimuleze creșterea conștiinței publice și să promoveze comportamentul etic; 2) Să asigure incriminarea coordonată a corupției naționale și internaționale; 3) Să se asigure că cei responsabili de prevenirea, investigarea, cercetarea și judecarea infracțiunilor de corupție se bucură de independența și autonomia adecvate
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
luptă împotriva corupției. Convenția penală privind corupția Grupul Multidisciplinar asupra Corupției, ca parte în cadrul Programului de acțiune împotriva corupției adoptat de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, a fost mandatat cu elaborarea unor instrumente juridice internaționale menite să contribuie la creșterea eficienței acțiunilor de combatere și prevenire a corupției. Instituind un sistem obligatoriu de control, prin intermediul unei instituții europene denumită Grupul de state împotriva corupției (GRECO) pentru asigurarea punerii în aplicare a dispozițiilor convenției, Convenția penală privind corupția este considerată în
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
dispozițiilor convenției, Convenția penală privind corupția este considerată în literatura de specialitate tratatul cu cel mai larg câmp de aplicare în domeniul luptei împotriva corupției. Scopul principal este acela de a armoniza legislațiile naționale în ceea ce privește incriminarea infracțiunilor de corupție și creșterea gradului de cooperare internațională privind urmărirea acestor infracțiuni. Convenția conține prevederi privind dezvoltarea unor structuri anticorupție specializate, protecția persoanelor care colaborează cu autoritățile care investighează sau instrumentează astfel de cazuri, adună probe sau confiscă bunuri rezultate din comiterea infracțiunilor<footnote
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
că moștenirile instituționale de la debutul tranziției au avut un efect profund asupra creării politicilor. A se vedea, spre exemplu, De Melo și alții (1997) și Heybey și Murrell (1999) pentru o analiză a rolului condițiilor inițiale privind politica reformei și creșterea economică. footnote>. Aceste condiții inițiale au influențat atât alegerile timpurii referitoare la structura de bază a instituțiilor politice aflate la guvernarea tranziției, cât și viteza și înțelegerea primelor mișcări privind reforma economică. Rezultatul a fost acela că țările au început
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
decizie locală; a ușurat accesul la informația de natură locală; a eficientizat anumite servicii și i-a făcut pe cetățeni să se simtă mai bine reprezentați politic. Însă alteori s-a dovedit la rândul ei o sursă de probleme noi: creșterea decalajelor între comunități bogate și sărace, coordonare greoaie, indisciplină fiscală<footnote Tanzi, V. (2001), “Pittfalls on the Road to Fiscal Decentralization”, Working Paper, No. 19, Carnegie Endowment for International Peace, Washington DC, p. 427. footnote>. Dar, mai cu seamă, de vreme ce
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
în anumite domenii (deși nu în toate), cetățenii sunt realmente mai bine informați în ce privește chestiunile publice de interes local. Ca atare, este posibil ca ceea ce pare la prima vedere o proliferare a corupției generată de descentralizare să fie doar o creștere a interesului publicului și a gradului general de familiarizare cu mecanismul politic. Crook și Manor<footnote Crook, R., Manor, J. (2000), “Democratic Decentralization”, OED Working Paper, No. 11, World Bank, Washington DC, p. 83. footnote> au studiat îndeaproape situația din
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
footnote Crook, R., Manor, J. (2000), “Democratic Decentralization”, OED Working Paper, No. 11, World Bank, Washington DC, p. 83. footnote> au studiat îndeaproape situația din India, Bangladesh și Ghana și au ajuns la concluzia că localizarea deciziei a dus la creșterea preocupării pentru chestiunile publice, ceea ce a mărit și frecvența raportării actelor de corupție, deci a distorsionat măsurătorile de percepție făcute prin sondaje de opinie. De fapt, autorii arată că totalul resurselor controlate pe căi obscure de un număr mic de
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
mai bine plasat solicitant. Corupția afectează în egală măsură și viața economică a unei societăți. Deși unii susțin că ea contribuie la impulsionarea unei economii lente cu prea multe reglementări, puțini se îndoiesc de faptul că existența corupției contribuie la creșterea costurilor și serviciilor, promovează investițiile neproductive în proiecte care nu sunt viabile sau durabile din punct de vedere economic, contribuie la declinul standardelor, și poate chiar contribui la îndatorarea sau sărăcirea unor țări. Nivelurile înalte ale corupției limitează investițiile și
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
manifestă pe prima treaptă, iar insuficiența cererii, printr-o ofertă suplimentară pe aceeași treaptă. Referitor la factorii care determină cerea și oferta de muncă, se constată chiar o relativă unanimitate pentru a include În sfera acestora nivelul productivității muncii, ritmul creșterii economice, durata muncii, ritmul ocupării, gradul de Înzestrare cu factorii de producție, pământ și capital, gradul de utilizare a capacităților de producție și evoluția relativă a salariului În raport cu prețul celorlalți factori de producție. Chiar dacă factorii prezentați se exprimă prin indicatori
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
spre conflict, ceea ce determină ca echilibrul său să fie relativ fragil; prețul de echilibru dintre cererea și oferta de muncă, respectiv salariul, se formează de regulă prin reducerea ofertei acceptate, respectiv diminuarea cererii În scopul menținerii și uneori chiar a creșterii salariului; determinarea, uneori chiar dominantă, a prețului de echilibru, respectiv a salariului, și de factori extraeconomici. Afirmăm că piața muncii este cea mai reglementată sub aspect internațional pentru că avem În vedere bogata jurisdicție cu caracter obligatoriu care o conduce. Din cadrul
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Piața muncii prin fragilitatea echilibrului este predispusă să creeze conflicte. Prețul de echilibru adaptează oferta la cerere și invers. Dinamica prețului de echilibru determină o egalizare la cel mai Înalt nivel (concomitent pentru cerere și ofertă) prin micșorarea uneia și creșterea corespunzătoare a celeilalte. Prețul de echilibru, salariul, se realizează de regulă prin reducerea ofertei acceptate. O consecință directă o reprezintă faptul că raporturile de pe piața muncii, pornesc de obicei de la piața primară dar se 25 desfășoară În toată forța lor
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de pregătire a forței de muncă, ce determină, În timp, o scădere a gradului de utilizare și a eficienței folosirii aparatului de producție, concretizată În diminuarea de bunuri și servicii. În același context putem include și consecințele nerespectării corelației dintre creșterea salariilor și creșterea productivității muncii asupra pieței monetare, concretizată În accentuarea inflației. Piața muncii este implicată În echilibrele celorlalte piețe prin faptul că influența sa are loc nu numai rezultanta raportului cerere-ofertă, ci fie pe calea cererii, fie pe calea
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
forței de muncă, ce determină, În timp, o scădere a gradului de utilizare și a eficienței folosirii aparatului de producție, concretizată În diminuarea de bunuri și servicii. În același context putem include și consecințele nerespectării corelației dintre creșterea salariilor și creșterea productivității muncii asupra pieței monetare, concretizată În accentuarea inflației. Piața muncii este implicată În echilibrele celorlalte piețe prin faptul că influența sa are loc nu numai rezultanta raportului cerere-ofertă, ci fie pe calea cererii, fie pe calea ofertei. Influența asupra
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
În consum și economii. Identificăm legături și cu piața mărfurilor și serviciilor, evidențiate În corelația dintre salarii și productivitate, inclusiv În ce privește mărimea salariului real. Piața muncii În România este caracterizată ca fiind rigidă și segmentară. Rigiditatea pieței este determinată de creșterea factorilor de natură legislativă și instituțională, fără a uita de rigiditatea naturală, determinată de formarea și pregătirea profesională, de modelul cultural (stil de viață). Pe această linie piața muncii se confruntă cu o insuficientă reglementare juridică În ce privește reprezentativitatea participanților la
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
optimă a factorilor de producție din această ramură. Studiile Întreprinse apreciază că În următoarele decenii procesul de reducere a populației ocupate În agricultură, În țările dezvoltate Își va diminua substanțial ritmul, deoarece nivelurile atinse corespund opțional economic din această ramură. Creșterea ponderii populației ocupate În agricultură În România, În perioada 2005-2009, se justifică prin reducerea producției industriale la care se asociază politica privind natura, structura și folosirea proprietății În agricultură. C. Creșterea accelerata a populației ocupate În sectorul servicii. Insistența noastră
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]