6,333 matches
-
mamei, de la Dorohoi, cu soția - Petrică și Victorița - jurist și familia Gheorghe și Melexina Avram. Aceștia, spre deosebire de cele două perechi amintite, erau mai modești atât în viața socială, cât și în interiorul lor. Sunt tipici pentru prima generație de țărani școliți - cuminți, muncitori, gospodari. Cu trecerea timpului, domnul Avram s-a mai „șmecherit” - a devenit mai lejer în relațiile cu semenii, doamna, însă, a rămas aceeași fire tăcută, închisă în sine și în durerile ei, la fel de gospodină, dar foarte retrasă. De la nunta
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
ce mai - o familie pe cinste. Virgil Toma - fost inspector școlar, profesor, căsătorit cu Geta, și ea profesoară, s-au stabilit la Iași după plecarea din Frasin. Dorica și David Hrimiuc - Dorica - biologie, David - matematică, foarte buni profesori, oameni deosebiți, cuminți, muncitori, modești, iubiți de colegi, elevi și de părinții acestora. Dorica a venit mai întâi, era domnișoară și stătea în gazdă la doamna Miza Drelciuc - învățătoare de meserie - dar pentru că nu mai erau catedre, tata a numit-o secretara școlii
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
din Bucșoaia o perioadă. Era holtei bătrân când s-a căsătorit cu doamna Popovici. A fost iubitul părinților mei. Dacă cineva a fost iubit din toată inima de ai mei, acesta a fost Ionică. Era un om bun și blând, cuminte și totuși sociabil, foarte bun învățător, știa să asculte și să dea sfaturi moșnegește, cu o mare încărcătură de bunsimț și umor țărănesc. Un adevărat înțelept al satului ! Ionică Beleagă - profesor de istorie; mi-a fost cavaler de onoare la
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
istorie; mi-a fost cavaler de onoare la nuntă, împreună cu Dorica - domnișoară de onoare. Vasile Ruxandar - doroteian de loc, foarte bun profesor de matematică, bun coleg și prieten, directorul școlii o perioadă; căsătorit cu Geta, funcționară la „Cominco”, o familie cuminte, primitoare, sociabilă. Cred că am reușit să-i trec în revistă pe toți cei pe care i-am cunoscut. Au mai fost și alții: profesor Buțincu - director adjunct, doamna Dranca, Axintoi Vasile, doamna Murgoci și mulți alții pe care nu
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
sonor (cf. Iordan & Robu, 1978, p. 175), marcă a diferențierii unităților comunicative ale mesajului; în comunicarea scrisă, pauza este reprezentată prin blanc. În afara rolului obișnuit, pauza facilitează decodarea corectă de către interlocutor a structurilor omofone: cumsecade cum se cade, cu minte cuminte etc. Ritmul/ cadența 13 reflectă, în principiu, contextual, anumite particularități ale locutorului (stare fizică/ psihică, raportarea la timpul alocat transmiterii mesajului, intenție comunicativă etc.); vezi, de exemplu, ritmul vorbirii unui locutor care, implicat în actul comunicativ, încearcă să-l convingă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cei ce, Luminăția Voastră, câte trei, de trei ori etc.; * compunerea prin alăturare cu cratimă: Făt-Frumos, dulce-acrișor, instructiv-educativ, ici-colo, tic-tac, haida-de, Măria-Ta, după-amiază, trei-frați-pătați, bună-credință, bun-gust, bun-simț, rea-voință, rămas-bun, an-lumină etc.; * compunerea prin contopire/ alipire/ sudare: binemeritat, clarvăzător, pursânge, cuminte, despre, înspre, deoarece, fiindcă, cumsecade, untdelemn, nord-est, parcă, desigur, bineînțeles, deloc, altfel, devreme, niciodată, a binevoi, dumneata, oricine, oriunde, fiecare, orișicare, treisprezece, douăzeci, behehe, heirup 66 etc.; * compunerea prin abreviere 67: C.F.R., TAROM, plafar, aprozar, bac, O.Z.N., CEDO etc. După cum
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
abreviere 67: C.F.R., TAROM, plafar, aprozar, bac, O.Z.N., CEDO etc. După cum reiese și din exemplele de mai sus, cuvintele compuse pot fi: substantive (Ștefan cel Mare, Făt-Frumos, an-lumină, bună-credință, untdelemn, fărădelege etc.), adjective (dulce-acrișor, gri-bleu, alb-negru, instructiv-educativ, cumsecade, binemeritat, clarvăzător, cuminte), pronume (Luminăția Voastră, ceea ce, Măria-Ta, oricine, fiecare, orișicare, dumneata, dumnealui), numerale (o sută trei, câte trei, de trei ori, douăzeci, unsprezece, câteșipatru), verbe (a binedispune, a binevoi, a scurtcircuita, a binecuvânta), adverbe (ici-colo, desigur, bineînțeles, deloc, altfel, devreme, niciodată
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
substituie" obiectul posedat, indicând genul, numărul și cazul acestuia: [tată] al copilului, [mamă] a copilului, ai fiilor, ale rudelor (întotdeauna cu valoare proclitică); * articol demonstrativ-adjectival care marchează, în principiu, relația substantiv determinat adjectiv determinant, fiind plasat între acestea: fata cea cuminte, fetele cele cuminți, fetei celei cuminți, fetelor celor cuminți. Alte valori funcționale ale articolelor: * se constituie în elemente formative în cadrul unor numerale (primul, cel dintâi, al doilea, cel de-al treilea), pronume (unul, altul, ai tăi) sau al structurilor care
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
indicând genul, numărul și cazul acestuia: [tată] al copilului, [mamă] a copilului, ai fiilor, ale rudelor (întotdeauna cu valoare proclitică); * articol demonstrativ-adjectival care marchează, în principiu, relația substantiv determinat adjectiv determinant, fiind plasat între acestea: fata cea cuminte, fetele cele cuminți, fetei celei cuminți, fetelor celor cuminți. Alte valori funcționale ale articolelor: * se constituie în elemente formative în cadrul unor numerale (primul, cel dintâi, al doilea, cel de-al treilea), pronume (unul, altul, ai tăi) sau al structurilor care marchează gradele de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și cazul acestuia: [tată] al copilului, [mamă] a copilului, ai fiilor, ale rudelor (întotdeauna cu valoare proclitică); * articol demonstrativ-adjectival care marchează, în principiu, relația substantiv determinat adjectiv determinant, fiind plasat între acestea: fata cea cuminte, fetele cele cuminți, fetei celei cuminți, fetelor celor cuminți. Alte valori funcționale ale articolelor: * se constituie în elemente formative în cadrul unor numerale (primul, cel dintâi, al doilea, cel de-al treilea), pronume (unul, altul, ai tăi) sau al structurilor care marchează gradele de comparație (cel mai
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
tată] al copilului, [mamă] a copilului, ai fiilor, ale rudelor (întotdeauna cu valoare proclitică); * articol demonstrativ-adjectival care marchează, în principiu, relația substantiv determinat adjectiv determinant, fiind plasat între acestea: fata cea cuminte, fetele cele cuminți, fetei celei cuminți, fetelor celor cuminți. Alte valori funcționale ale articolelor: * se constituie în elemente formative în cadrul unor numerale (primul, cel dintâi, al doilea, cel de-al treilea), pronume (unul, altul, ai tăi) sau al structurilor care marchează gradele de comparație (cel mai bun); * au capacitatea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
omizi, că ți-oi prinde și eu bine vrodată!" (Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului) (f) "A fost odată ce-au fost; a fost un om și-o femeie, bărbat și muiere, oameni de treabă, el bun și ea cuminte, încât li se dusese vestea că trăiesc bine și toți se bucurau când treceau pe la casa lor. Niciodată el nu zicea ba când ea zicea da, dar nici ea nu ieșea din voile lui, și de aceea era liniște la
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
burienile în care adormisem de atâtea ori." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica) (c) "Frumușel cățel aveți, zic eu cocoanii, după câteva momente de tăcere; da' rău! Aș! nu e rău, zice cocoana; până se-nvață cu omul; dar nu știți ce cuminte și fidel este, și deștept! Ei bine! e ca un om, frate! doar că nu vorbește... [...] Cui îi place zăhărelul?... Bubico (făcând pe bancă sluj frumos, cu toată cletinătura vagonului): Ham!" (I. L. Caragiale, Bubico) Formulați două enunțuri în care două
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
înțeles dar între dânșii ca peste noapte, când doarme, să meargă unul dintre dânșii și să-i toace cu buzduganul în cap ca nici "hâc!" să nu mai zică. Omul însă, trecut acum prin multe, a tras cu urechea, și cuminte, cum se făcuse, a luat troaca de la porci și-a pus-o în locul lui în pat, iară el s-a pitit frumușel sub pat și-a-nceput să sforăie din greu." (Ioan Slavici, Spaima zmeilor) (e) "Mă întreb, spuse el
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ziua dată de Dumnezeu să arunce câte șapte raze seci în lume." (Ioan Slavici, Zâna Zorilor) (e) " Pe urmă se mai învârte cât se mai învârte prin casă, doar a mai găsi ceva, dar nu găsește nimic, căci iedul cel cuminte tăcea molcum în horn, cum tace peștele în borș la foc. Dacă vede lupul și vede că nu mai găsește nimic, își pune în gând una: așază cele două capete cu dinții rânjiți în ferești, de ți se părea că
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
am neam; ( b) perechile de omografe: copii copii, uită uită; (c) perechile de paronime: solitar solidar; (d) cratima și punctul ca semne de ortografie. 10. Analizați sintactic fraza: "Pe urmă se mai învârte [...], dar nu găsește nimic, căci iedul cel cuminte tăcea molcum în horn, cum tace peștele în borș la foc. ... lupul [...] așază cele două capete cu dinții rânjiți în ferești, de ți se părea că râdeau, pe urmă unge toți păreții cu sânge, ca să facă și mai mult în
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
foarte clar că, de la congresul din februarie și până astăzi, nu a existat niciun fel de dezbatere internă în PNL. R.T. Este curajoasă, nu este strălucită. V.S. Și curajul dă strălucire. R.T. Dar de când sunt liberalii, domnule Stoica, atât de cuminți? În PNL toată lumea spunea: dreptul la opinie este garantat, toată lumea poate avea câte o opinie. Nu era niciun fel de problemă. V.S. Eu cred că aceasta a fost și principala explicație a dinamismului PNL. A înlătura dezbaterea internă înseamnă, de
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
a statului Minnesota. În ziua de joi, 30 aprilie, am părăsit Ames. Puținele bagaje ce le aveam, le-am transportat în subsolul casei familiei lui Carolică, promițându-i o porție de pilaf și orez cu lapte românesc dacă va fi cuminte. Vom economisi chiria. Ne-am aprovizionat cu cele necesare pentru un menaj campestru. Din Chicago ne-am procurat delicioasele conserve de la abatorul de acolo, bacon și altele. Sucul de roșii, pe atunci puțin cunoscut la noi, aici e în mare
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
mai dură în ceea ce privește disciplina din școală. Profesorul va avea adesea în sala de clasă elevi aflați în tranziție de la stadiul al doilea la stadiul al treilea și nu este exclus să afle că un anumit elev (care, de altfel, stă cuminte în orele sale) provoacă foarte multe probleme la altele. Aceștia tocmai învață să aibă încredere în ceilalți și să construiască relații interpersonale cu colegii, care sunt mult mai la îndemână. De aceea trebuie să li se spună că se apreciază
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
tentația de a da un răspuns insolent, de senzație, ca și în alte situații. Singura opțiune a profesorului rămâne aceea de a-l ignora și de a ruga pe altcineva să răspundă. În mod contrar, dacă elevul oferă un răspuns cuminte, dar greșit, profesorul trebuie să-l recompenseze printr-un zâmbet și să-l încurajeze, înainte de a numi pe altcineva să răspundă 137. Există mai multe tehnici legate de condiționarea operantă 138: Recompensele sunt de două feluri: recompense interne (fixarea unor
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
pentru care oamenii nu manifestă un interes special. • dubletul pedepse/recompense manipulează și cultivă egoismul: Ce primesc dacă fac acel lucru?, Cum să fac să nu fiu prins? Așa cum spunea Kant, dacă este pedepsit un copil pentru că nu a fost cuminte și este recompensat pentru un comportament inacceptabil, acesta sfârșește prin a se comporta așa cum se așteaptă de la el doar de dragul recompensei; iar mai târziu, când va trebui să dea piept cu lumea și va descoperi că binele nu este recompensat
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Tineret și Sport ale Parlamentului României, în pragul veselei sărbători a Nașterii Mântuitorului. Un nou ministru al Educației propus, poate, chiar pentru mântuirea unui sistem de care depinde întreg viitorul societății românești. Bine ați venit, Domnule Ministru ! V-am așteptat cuminți și putem să vă povestim cât de mult ne-am străduit pentru ca școala românească să nu sufere la atâtea schimbări de miniștri, proiecte de reformă, peticiri ale Legii Educației, experimente făcute pe seama noastră pentru prestigiul experimentatorilor. Avem școli și universități
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
nu ezitau să parcheze pe terenul de sport, trecând prin curtea uneia dintre școli. Când a apărut Doamna Învățătoare de la clasa I, am recunoscut-o fără să o fi întâlnit vreodată: chipul clasic, blând și deschis, îmbrăcată într-un taior cuminte, cu un clopoțel de sticlă în mână ! M-a cucerit imediat, și și-a cucerit și puii pe care i-a luat lângă ea, precum Cloșca cu puii de aur. Au fost și oaspeți la deschidere ! Ne-au vorbit despre
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
formațiune, nemulțumit că scriitorii nu-și văd de treaba lor și iau poziții civice, a scris un articol în care l-a dat drept exemplu de atitudine adecvată statutului de scriitor, pe Mircea Cărtărescu. "Uitați-vă ce frumos stă el cuminte și ne lasă să ne facem treaba, nu ne copleșește cu critici și nici măcar nu e unul de-ai noștri" spunea articolul, insinuând de fapt contrariul. Și-l lăuda, îi trecea în revistă opera, îi prevestea viitorul măreț. Altcineva, mai
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
și ni s-a dat la toți drumul în Uniunea Europeană, Mama-Țară a avut vreo tentativă de a face acest instructaj minimal. Nici dacă a schițat vreun gest de severitate elementară: tu pleci, tu stai acasă, că n-ai fost deloc cuminte în ultimii tăi douăzeci de ani de viață, care sunt adesea toți pe care-i ai. Dimpotrivă. Mama-Țară a fost fericită că o dată cu sutele de mii de copii plecați la muncă în străinătate (adesea sub calificarea, calitățile și calitatea lor
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]