6,546 matches
-
după reforma învățământului din 1864. Alături de ortodocși și catolici în orașul Huși a trait o importanță comunitate evreiască care s-a afirmat și în planul educațional. O „școală jidoveasca” este atestata la 22 martie 1794, în 1865 funcționând ilegal 6 dascăli cu școlile lor, propuse spre desființare. În 1897 s-a deschis o școală particulară evreiască, care din 1904 este numită Institutul israelito-român „Cultură” sau Școală israelito-română și funcționa în 1948, ăn în care este deschisă festiv o școală de croitorie
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Gheorghe P. Harnagea, (22 ianuarie 1905 ?), născut în Huși, fiul negustorului Petru I. Harnagea și al soției acestuia Zoe, născută Damaschin, originară din Târgu-Bujor, județul Covurlui. Urmează cursurile Școlii primare nr. 3, cu sediul în str. Melchisedec, unde are ca dascăl și pe învățătorul Ion Bordea. Din 1916 este înscris la Gimnaziul „Anastasie Panu” din Huși, care funcționează în chiliile Episcopiei, deoarece clădirea gimnaziului a fost transformată în spital militar. Clasa a V-a o urmează la Liceul Internat „Costache Negruzzi
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
de elevul Angheluță, la una din librăriile orașului din acel timp, reprezentând pe unii profesori ai școlii.” Este premiat că elev în 1921 în cadrul concursului „Tinerimea Română”din București. Urmează cursurile Academiei de arte frumoase din București (1924-1928), având ca dascăli pe Constantin Artachino, George Demetrescu Mirea și Camil Ressu. Concomitent urmează cursurile Facultății de litere. Funcționează ca profesor de desen în învățământul secundar, la Liceul din Câmpina (1929-1936) apoi la catedră de pictură a Institutului de arte plastice „Nicolae Grigorescu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
cărei susținere nu precupețea nici un efort [...] un mare savant român care, în tot ce a făcut și întotdeauna sub cea mai aleasă modestie, s-a gândit la înălțarea țării sale prin știință și cultură pe care, cu adevărată vocație de dascăl n-a ostenit să o răspândească între elevi și studenți. Prin faptele și activitatea să, Profesorul Petre Pogângeanu „nu mai poate muri”. Într-o evocare din anul 1995, sub titlul Petru Pogângeanu - precursor al semioticii în Alma Matter Napocensis, autorul
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
din Focșani și Bacău neputând să trăiască cinstit doar cu donațiile credincioșilor sunt ajutați de Monseniorul Vizitator cu 24 țechini pe an; se gândește încă Monseniorul Vizitator la toate nevoile bisericii și ale casei parohiale din Bacău: ajutor bănesc anual dascălului acelei biserici și altor 4-5 afundați în mizerie. Misionarii PP. sunt toți străini, deci: în număr de 8 sunt italieni, 7 polonezi, 4 unguri, 3 slavi, 1 german, 1 bosniac, un maltez. Aceștia sunt adepții îngrijirii sufletelor și au un
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
haină propriei instituții și nu este permisă admiterea niciunei haine a Ordinului. Misionarii, în măsura talentului, vorbesc limba țării. În toate bisericile parohiale și filiale în zile de sărbătoare și în post se învață Doctrina Creștină din catehiste de numiții dascăli care sunt aprobați de Misiune în urma unui examen riguros. În anul 1848, s-a tipărit o Doctrină Creștină și o broșură de Orațiuni în limba moldoveneasca, si pentru amândouă le-au supus copia la Sfântă Congregație. Misionarii Moldovei, deși în
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
încărcătură ar fi fost vapoarele Companiei Loido. În prezent sunt în Moldova cinci școli, si anume în Iași, Huși, Saboano, Galați și Petrești. În ele, în afară de citit, scris și principii de limbă latină, se învață în același timp Doctrina Creștină. Dascălii școlilor sunt credincioși și profesori laici. Ceilalți administratori, pe lângă grijă sufletului, nu refuză să instruiască câte un tânăr care are voința să învețe. Sus-menționatele școli sunt întreținute pe cheltuiala Monseniorului Vizitator Apostolic. Catolicii din Moldova în general sunt simpli, tind
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
pus în fața acelei răscolitoare întrebări: sînt copt? Da, hotărît lucru! Sînt copt pentru căsătoria mea cu Livia. Sînt sigur că am în mine forța necesară de-a fi pentru Livia mai mult decît un soț. Dacă unii scriitori fac elogiul dascălilor la școala cărora s-au format, eu am clipe cînd simt în mine clocotind poemul pentru numele medicilor cunoscuți, în care am întîlnit în primul rînd omul dăruit omului. Berneagă, Ciobanu, Marinescu. Nume. Pot fi culese și din cartea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
bulgare, de exemplu, românii apar mereu ca pletoși, pornindu-se de la asocierea omofonă dintre termenul vlas/vlasi („păr”) și etnonimul vlah/vlasi („valah”) <endnote id="(108, p. 232)"/>. O legendă maghiară - interpolată la jumătatea secolului al XVII-lea de Simion Dascălul În Letopisețul lui Grigore Ureche - marchează și ea diferența identitară dintre unguri și românii din Maramureș și Moldova prin modul deosebit de a se tunde al acestora din urmă <endnote id="(77, pp. 278-279)"/>. La acestea putem adăuga și o zicală
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
probabil de Corneliu Vadim Tudor, actualul președinte al Partidului România Mare), publicat În revista ultranaționalistă Săptămâna (nr. 509, 1980), evreii sunt prezentați ca având toate viciile cunoscute („rău mirositori”, „trufași”, „gheșeftari”, corupți, nepatrioți etc.), inclusiv pe acela de a fi „dascăli de tarantelă democratică” <endnote id="(545)"/>. La rândul său, după șase decenii de totalitarism În România, ultranaționalistul Ion Coja Înțelege În 1993 să lupte Împotriva democrației (văzută ca „o invenție a stângii”), aducând argumentul că, pasămite, „votul democratic” al evreilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
scurtă mărturie din care rezultă importanța excepțională a practicării băii rituale Într-un stetl din estul Europei : „[Vineri, Înainte de sabat,] șomăs-ul strigă pe străzile stetl-ului : «Evreii la baie [= mikva] !». Slujbaș la sinagogă, acest șomăs este o combinație Între paraclisier și dascăl. El vorbește cu o autoritate sporită, căci atunci când strigă «Evreii la baie !» de fapt Îi cheamă la Îndeplinirea unei porunci divine” <endnote id=" (474)"/>. La rândul lui, Ion Călugăru descrie și el spectacolul sacru-profan al Îmbăierii rituale practicate de evreii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
al rabinului Înțelept : „un evreu Învățat, pribegit din Spania În Polonia”, care are un „cap Înțelept” și „o frunte naltă, pleșuvă, Încrețită de gândiri” ; el cugetă „adânc”, ca un „Înțelept din vechime”, și a fost „chemat de Domnul Moldovei ca dascăl de matematică și filozofie la Academia din Socola” <endnote id="(685, p. 101)"/>. Acest tip de gândire susține un așa-zis „excepționalism” al evreului, căruia mediocritatea i-ar fi străină. „Resursele sufletești și spirituale ale evreilor de acum sunt ieșite
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
solomonarii „nu sunt oameni curați, ci blestemați de Dumnezeu, care și-au vândut sufletul Necuratului, ca să aibă putere asupra văzdu hului”. Ei sunt inițiați Într-o „școală diavolească” - aflată „sub pământ, Într-o țară foarte depărtată de la Răsărit” -, În care „dascăl este Diavolul Însuși”. „Ei Învață acolo 3 ani, după alții 7 ani, din niște cărți pe care alți oameni nu le pricep și nu le știu citi.” După ce absolvă „școala de solomonărie”, acești vrăjitori primesc „Cartea solomonarului”, plină de descântece
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Călin, 1. Îți mulțumesc pentru vestea bună pe care mi-ai dat-o . Este o carte utilă c[adrelor] d[idactice], dar autorul este, întotdeauna, rigid, ceea ce-l îndepărtează de oameni. în fond, cine-l cunoaște știe că este un dascăl corect și cinstit cu meseria. Dacă vei pune mîna pe această carte, îți vei da seama că în ea este pusă multă multă muncă și bună organizare. Numai cine-i citește pagină cu pagină se minunează de munca de organizare
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
care rețin doar atît: „Bădie, îți mulțumesc atît de mult, încît ar merita să vin «pe jos» pînă la Iași ca să te îmbrățișez recunoscător!...” - Am făcut bine? - Da! Cartea are meritele ei, mai întîi: o muncă cinstită, corectă, expresia unui dascăl cu etica potrivită. Ca mulțumire (!) din partea redacției: nu mi s-a plătit articolul, iar de atunci nu mi s-a publicat nimic, deși articolul mi se primea [de fiecare dată] cu promisiunea „va apărea” (!?) Cît am citit din ea - e
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
pe Zugun - și pe cei care au fost la vechiul I. C. P. P. D. (Mocanu la gramatică, Parfene la literatură) spre a vedea drumul dat de Minister și reflectarea lui în practica pedagogică. Mă voi duce la lecții ținute de „dascălii cu experiență” îndelungată și la cei cu experiență mai puțină: începători dornici să afle drumul adevărat și apoi voi vedea directivele M. E. I. Cel care are răspunderea mersului învățămîntului e M.E.I. Noi trebuie să facem ce zice Ministerul. Teoriile
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
mod grosolan de partidul comunist român În beneficiul propagandistic propriu. Iată ce au făcut săritorii membri ai resortului cultural pentru buna desfășurare a festivităților: „De Ziua Internațională a Muncii am ornat exteriorul sediului cu lozinci, un fotomontaj, tablourile celor patru dascăli ai clasei muncitoare și secretariatul PMR”. În treacăt trebuie adăugat faptul că cei patru dascăli (Marx, Engels, Lenin și Stalin) n-au pus mâinile la treabă NICIODATĂ ei dând numai sfaturi și Încurajări zgomotoase, obligatorii de urmat de către clasa
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
membri ai resortului cultural pentru buna desfășurare a festivităților: „De Ziua Internațională a Muncii am ornat exteriorul sediului cu lozinci, un fotomontaj, tablourile celor patru dascăli ai clasei muncitoare și secretariatul PMR”. În treacăt trebuie adăugat faptul că cei patru dascăli (Marx, Engels, Lenin și Stalin) n-au pus mâinile la treabă NICIODATĂ ei dând numai sfaturi și Încurajări zgomotoase, obligatorii de urmat de către clasa muncitoare extaziată de atâta știință și adâncă cugetare filosofică a călăuzitorilor ei, vrednici fii ai
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
publicații județene vasluiene, articolul „BÎrlad - file de istorie”. Dar, cum de la intenție la faptă era un drum lung și plin de capcane doctrinare, eminentul profesor al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a trecut prin ciurul cenzorului vasluian Ion Andrei. Dascălul, afirmase (greșit, de altfel) că orașul Bârlad era atestat documentar Încă din secolul al XII-lea, dar nu de asta se supărase paznicul cuvântului scris (care, probabil, știa atâta istorie cât păr are broasca la subsuoară sau râmoiul la penis
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
fondator al Fundației Academice Petre Andrei, rector fondator al Universității cu același nume, membru al societății culturale ETHOS și al Societății de Bioetică a Medicilor Naturaliști din Iași, prof. dr. Petru P. Andrei a fost un spirit nobil, un veritabil dascăl, creator de școală științifică, un ctitor de școală superioară și un cercetător neobosit în domeniul dreptului. Prețuit de studenți și colegi, a fost un reper moral și cultural al Iașilor, al tinerei generații. A trecut la cele veșnice în seara
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
la disciplina de Horticultură din cadrul Catedrei de Fiziologie Vegetală de la Facultatea de Biologie. În anul 1968 ocupă, prin concurs, postul de profesor, post pe care l-a deținut până în anul pensionării (1972), rămânând în continuare profesor consultant. A fost un dascăl de superelită. Lecțiile sale au încântat numeroase serii de elevi, studenți și cadre didactice. Pentru a ușura munca elevilor sau a studenților, prof. dr. ing. Gheorghe Bălțatu a editat sau multiplicat numeroase manuale și cursuri (Noțiuni de entomologie, manual pentru
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
p. mss (în arhiva autorului). -CORLĂȚAN, MIRELA, Ieșeni cu sânge albastru, Ziarul de Iași, nr. 172 (3676), 28 iulie 2003, p. 41 BURSUC, ILIE (1923-2002) FIZICIAN Prof. univ. dr. Ilie Bursuc a fost unul dintre cei mai apreciați și stimați dascăli ai Universității Al. I. Cuza Iași, care a contribuit cu competență și dăruire la formarea a numeroase generații de specialiști. S-a născut la 30 iulie 1923, în comuna Cristinești, județul Botoșani, unde a urmat școala primară (19301934). Între anii
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Botez decide chemarea lui Ion Chelcea ca titular la această conferință. Între anii 1943-1951 a fost conferențiar de etnografie la Universitatea Al. I. Cuza din Iași, unde a ținut cursurile: Etnografie - obiect, concepție, metodă și Evoluția formelor culturii umane. Ca dascăl a predat primul curs de etnografie la Universitatea ieșeană. În paralel cu activitatea didactică, Ion Chelcea a reușit, după multă trudă și insistențe, să înființeze Muzeul Etnografic al Moldovei (1943). În nobila sa misiune a primit un sprijin deosebit din partea
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Prof. dr. Maria Chiru (1917-1992), „Medicina Stomatologică”, martieaprilie 1997, vol. I, nr.2, p. 76 -BURLUI, VASILE, 67 de ani de învățământ medical stomatologic la Iași, „Pagini medicale bârlădene”, nr.48, martie 2002, p. 1-2 COJOCARU, ZENAIDA (1923-1988) FARMACIST Distins dascăl și pasionat cercetător, prof. univ. dr. Zenaida Cojocaru a fost o personalitate în domeniul Chimiei Farmaceutice. S-a născut la 13 noiembrie 1923, la Bălți - Basarabia. A absolvit liceul Notre Dâme de Sion la Iași, în 1942. În perioada 1943-1953
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Conf. dr. ing. GHEORGHE COMAROVSCHI (1927-1982), Curriculum vitae, Iași, august 2002, 3 p. mss (în arhiva autorului) CONSTANTINESCU, IOAN (1938-2002) PROFESOR, CRITIC și TEORETICIAN LITERAR Personalitate marcantă a vieții culturale ieșene, profesorul univ. doctor Ioan Constantinescu a fost un distins dascăl, eminent cercetător, prestigios critic, istoric și teoretician literar, comparatist. Născut la 21 septembrie 1938 în comuna Rogojeni, județul Galați, a urmat școala primară în localitatea natală și Bârlad (1944-1951), iar liceul la Bârlad (1951-1956). Studiile universitare le-a efectuat în
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]