27,244 matches
-
Funcțiile limbajului Karl Bühler (1934) realizează una din primele clasificări ale funcțiilor limbajului într- o perspectivă psihologică și filosofică, elaborând un Organon Model cuprinzând trei funcții. în opinia lui Karl Bühler, există trei factori esențiali ai comunicării verbale - subiectul vorbitor, destinatarul și conținutul comunicării - care determină fiecare o altă funcție: a) de reprezentare (referențială, denotativă, informativă) - despre obiectul discutat; b) de expresie (subiectivă, numită mai târziu și interjecțională) - privitoare la vorbitor; c) de apel (intersubiectivă, conativă, persuasivă, retorică) - referitoare la receptor
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
și luând în discuție actul lingvistic, mesajul, și factorii implicați în actul comunicării, Roman Jakobson (1958) adaugă încă trei funcții ale limbajului, diferite de primele. Acesta identifică și alți factori constitutivi ai actelor de vorbire: transmițătorul (E) transmite un mesaj destinatarului (R); există un context (referent) la care se referă mesajul, un cod comun și un contact, o conductă materială sau o legătură psihologică între cei doi. Fiecare din acești factori generează o altă funcție a limbajului. Conform teoriei lui Roman
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
sau a receptorului: înțelegi?, Nu-i așa?, Vezi?, Mă auzi? sau I-auzi!, Ia te uită!, înțeleg!, Nu mai spune! sau de inițiere a comunicării: Alo! Funcția conativă (limbaj activ, la Vendryes sau funcție apelativă, la Bühler) este orientată către destinatar și își găsește expesia gramaticală în vocative, imperative sau interjecții de dresare. Emițătorul își exprimă intenția de a-l implica pe receptor în actul comunicării, a-i determina un anume tip de comportament, atitudine sau reacție, iar funcția se materializează
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
vorbirea se concentreză asupra codului: ea îndeplinește o funcțiune metalingvistică (adică de comentariu). Alte funcții ale limbii Stabilirea funcțiilor limbajului are la bază analiza factorilori constitutivi în orice act de comunicare verbală: cel care se adresează („transmițător”, “emițător”), un mesaj, destinatarul („receptorul”), un context („referent”) la care se referă mesajul, un cod întru totul, sau cel puțin parțial, comun atât expeditorului, cât și „destinatarului” și un contact - conducta materială sau legătura psihologică dintre cei doi, care le dă posibilitatea să stabilească
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
analiza factorilori constitutivi în orice act de comunicare verbală: cel care se adresează („transmițător”, “emițător”), un mesaj, destinatarul („receptorul”), un context („referent”) la care se referă mesajul, un cod întru totul, sau cel puțin parțial, comun atât expeditorului, cât și „destinatarului” și un contact - conducta materială sau legătura psihologică dintre cei doi, care le dă posibilitatea să stabilească și să mențină comunicarea. Toți acești factori esențiali ai comunicării generează funcții. Numărul funcțiilor comunicării rămâne însă una din problemele controversate ale lingvisticii
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
mișcare sau la o culoare etc. Gîndirea contemporană privitoare la limbaj s-a îndepărtat de o asemenea concepție asupra interpretării enunțurilor: contextul nu este pur și simplu situat în jurul unui enunț care ar conține un sens parțial nedeterminat pe care destinatarul n-ar trebui decît să-l precizeze. Orice act de enunțare este în realitate total asimetric: cel ce interpretează enunțul îi reconstituie sensul plecînd de la indicațiile oferite de enunțul produs, dar nimic nu garantează că ceea ce el reconstruiește coincide cu
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
începem prin a o considera o secvență de semne, mai precis o secvență verbală, un enunț. Aceasta înseamnă că îi atribuim o sursă enunțiativă, în ocurența dată un subiect care ar avea intenția de a transmite un anumit sens unui destinatar. Condițiile materiale de prezentare joacă un rol esențial pentru ca enunțul să primească acest statut. Să presupunem că în locul unei plăcuțe sobre din plastic acoperite de majuscule roșii am avea o plăcuță pestriță, înrămată, semnată într-un colț, pe care literele
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
care prezintă o oarecare importanță. Dar mai trebuie să determinăm și faptul că enunțul constituie o interdicție. Acest enunț nu este numai un enunț verbal, el posedă și o anumită valoare pragmatică, adică pretinde să instituie o anumită relație cu destinatarul său. Pentru aceasta, trebuie ca enunțul să arate într-un mod sau altul valoarea sa pragmatică, actul pe care pretinde să-l realizeze prin enunțare. Dacă utilizatorul nu reușește să identifice actul respectiv, el nu va adopta un comportament adecvat
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Nu este deci suficient să identificăm enunțul ca pe o interdicție, trebuie să presupunem că este și "serios", că instanța care îl comunică are cu adevărat intenția să semnifice ceea ce el semnifică și să acționeze într-un anumit mod asupra destinatarului: - Se întîmplă des ca în interacțiuni să nu știm dacă enunțul trebuie luat sau nu ca atare, dacă este ironic sau o glumă. Dacă lîngă " Fumatul interzis" am avea, pe același perete, o plăcuță identică cu "Interdicțiile interzise" am putea
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
astfel stabilită. Iar pentru aceasta, va trebui să caute o interpretare posibilă sprijinindu-se atît pe context, cît și pe valoarea lui dar în limbă. Lingvistul Oswald Ducrot a arătat că sensul lui dar este un ansamblu de instrucțiuni oferite destinatarului pentru ca el să poată să construiască o interpretare. Utilizarea lui dar înseamnă să spunem destinatarului ceva de felul: În succesiunea de propoziții P DAR Q (unde P și Q reprezintă două propoziții oarecare), caută o concluzie R, astfel încît P
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
pe context, cît și pe valoarea lui dar în limbă. Lingvistul Oswald Ducrot a arătat că sensul lui dar este un ansamblu de instrucțiuni oferite destinatarului pentru ca el să poată să construiască o interpretare. Utilizarea lui dar înseamnă să spunem destinatarului ceva de felul: În succesiunea de propoziții P DAR Q (unde P și Q reprezintă două propoziții oarecare), caută o concluzie R, astfel încît P să fie un argument pentru R; caută de asemenea o concluzie non-R, astfel încît Q
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Aplicat la exemplul nostru, rezultă schema următoare: P DAR Q ↓ < ↓ concluzie r ↔ concluzie non-r (implicită) (implicită) ("Nu se poate fuma") ("Se poate fuma") unde < = "a fi un argument mai slab" → = "a fi un argument în favoarea" ↔ = "a fi în contradicție cu" Destinatarul dispune astfel de instrucțiunile atașate utilizării lui dar; înarmat cu aceste instrucțiuni și sprijinindu-se pe context el trebuie să emită ipoteze pentru a identifica propozițiile implicite R și non-R. În cazul tăbliței noastre, numai contextul permite interpretarea lui "este
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de proceduri foarte diferite: trecerea de la " În această încăpere nu se fumează" la interpretarea lui " Fumatul interzis" și instrucțiunile corespunzătoare lui dar. Este vorba de proceduri pragmatice, dat fiind că ele fac apel și la o analiză a contextului de către destinatar, nu numai la o interpretare semantică, la cunoștințele sale de limbă. În ambele cazuri, destinatarul nu este pasiv: el trebuie să definească contextul din care va extrage informațiile de care are nevoie pentru a interpreta enunțul. A priori nu există
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Fumatul interzis" și instrucțiunile corespunzătoare lui dar. Este vorba de proceduri pragmatice, dat fiind că ele fac apel și la o analiză a contextului de către destinatar, nu numai la o interpretare semantică, la cunoștințele sale de limbă. În ambele cazuri, destinatarul nu este pasiv: el trebuie să definească contextul din care va extrage informațiile de care are nevoie pentru a interpreta enunțul. A priori nu există niciodată o singură interpretare posibilă a unui enunț și trebuie să explicăm procedurile prin care
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
nu este pasiv: el trebuie să definească contextul din care va extrage informațiile de care are nevoie pentru a interpreta enunțul. A priori nu există niciodată o singură interpretare posibilă a unui enunț și trebuie să explicăm procedurile prin care destinatarul ajunge la cea mai probabilă dintre ele, cea pe care trebuie s-o prefere într-un anumit context. Plecînd de la aceasta, putem dezvolta o dezbatere importantă: dacă cunoașterea limbii nu este suficientă pentru interpretarea unui enunț, dat fiind că trebuie
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
unii căutînd să integreze, pe cît posibil, procedurile pragmatice în limbă, iar alții străduindu-se să minimalizeze rolul limbii în interpretare. 2 LEGILE DISCURSULUI 1. Principiul de cooperare Un ansamblu de norme Am văzut că, pentru a construi o interpretare, destinatarul trebuie să emită ipoteza că cel ce a produs enunțul respectă anumite "reguli ale jocului": de exemplu că enunțul este "serios", că a fost produs cu intenția de a comunica ceva celor cărora le este adresat. Această caracteristică a seriozității
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
aparență. În realitate, acest enunț este interesant, dar într-un alt mod; nu trebuie să mă opresc la conținutul literal, ci să caut o altă interpretare care să fie compatibilă cu principiul conform căruia enunțurile trebuie să prezinte interes pentru destinatari. Cum autorul tăbliței n-a făcut nimic pentru ca eu să rămîn la sensul literal, înseamnă că el vrea ca eu să fac acest raționament. Plecînd de la postulatul că legile discursului sînt respectate de autorul tăbliței, cititorul va fi determinat să
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
a sincerității, au o acțiune extrem de generală. Legea pertinenței Această lege primește definiții variate, intuitive sau sofisticate 11. Intuitiv, ea stipulează că o enunțare trebuie să fie cea mai potrivită contextului în care intervine: ea trebuie să-l intereseze pe destinatar aducîndu-i informații care modifică situația de comunicare. În virtutea acestei legi, clientul marelui guru indian va căuta să deducă conținutul implicit al enunțului "Visatul interzis". Am putea face o remarcă asemănătoare pentru "În această încăpere nu se fumează": cititorii anunțului deduc
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
această încăpere nu se fumează": cititorii anunțului deduc că le este interzis fumatul tocmai pentru că postulează faptul că afirmația îi privește și că transmite un mesaj susceptibil să le modifice situația. Orice enunțare implică faptul că este pertinentă; ceea ce determină destinatarul să caute confirmarea acestei pertinențe. Dacă un cotidian pune pe prima sa pagină " Daniel a revăzut-o pe prințesa Stéphanie", simplul fapt de a spune acest lucru implică că informația este pertinentă acolo unde este și așa cum este pentru publicul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
normal nu ar trebui să facem precizarea că vorbim "sincer". Legile informativității și exhaustivității Legea informativității Legea se raportează la conținutul enunțurilor și stipulează că nu trebuie să vorbim fără să spunem nimic, că enunțurile trebuie să aducă informații noi destinatarului. Dar o asemenea regulă nu poate fi evaluată decît într-o situație concretă. În virtutea unei asemenea legi, tautologiile ("Un soț este un soț") constrîng destinatarul să deducă informații subînțelese: dacă cutare a emis un enunț care nu aduce aparent nici o
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
nu trebuie să vorbim fără să spunem nimic, că enunțurile trebuie să aducă informații noi destinatarului. Dar o asemenea regulă nu poate fi evaluată decît într-o situație concretă. În virtutea unei asemenea legi, tautologiile ("Un soț este un soț") constrîng destinatarul să deducă informații subînțelese: dacă cutare a emis un enunț care nu aduce aparent nici o informație nouă, înseamnă că vrea să transmită altceva. Este cazul publicității următoare pentru marca Fiat: Pentru cei pentru care Punto nu era suficient, iată Punto
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
dintre interlocutori. Orice act de enunțare poate constitui o amenințare pentru una sau mai multe dintre aceste fațete: a da un ordin valorizează fațeta pozitivă a locutorului, devalorizînd-o pe cea a interlocutorului, adresarea către un necunoscut amenință fațeta negativă a destinatarului (facem o intruziune pe teritoriul său), dar și fațeta pozitivă a locutorului (care riscă să fie considerat o persoană nepoliticoasă). Putem distinge astfel: - cuvinte care constituie o amenințare pentru fațeta pozitivă a locutorului: a recunoaște o greșeală, a se scuza
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
o greșeală, a se scuza etc., care sînt tot atîtea acte umilitoare; - cuvinte care amenință fațeta negativă a locutorului: promisiunea, de exemplu, implică efectuarea unor acte pentru care vom consuma timp și energie etc.; - cuvinte care amenință fațeta pozitivă a destinatarului: critica, insulta etc.; - cuvinte amenințătoare pentru fațeta negativă a destinatarului: întrebări indiscrete, sfaturi nesolicitate, ordine etc. În momentul în care același cuvînt riscă să amenințe o fațetă încercînd să ocrotească o altă fațetă, interlocutorii sînt constrînși să facă compromisuri, să
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
acte umilitoare; - cuvinte care amenință fațeta negativă a locutorului: promisiunea, de exemplu, implică efectuarea unor acte pentru care vom consuma timp și energie etc.; - cuvinte care amenință fațeta pozitivă a destinatarului: critica, insulta etc.; - cuvinte amenințătoare pentru fațeta negativă a destinatarului: întrebări indiscrete, sfaturi nesolicitate, ordine etc. În momentul în care același cuvînt riscă să amenințe o fațetă încercînd să ocrotească o altă fațetă, interlocutorii sînt constrînși să facă compromisuri, să negocieze. Ei trebuie să încerce să-și ocrotească propriile fațete
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
este în esență amenințată: - simplul fapt de a cere să fi citit constituie o amenințare a fațetei pozitive a responsabilului enunțării, adică a mărcii (care riscă să fie catalogată drept "pisăloagă") și o amenințare a fațetei negative și pozitive a destinatarului (care este tratat ca o cantitate neglijabilă deoarece i se cere să-și facă timp pentru a citi anunțul publicitar); - orice enunț publicitar vizează să obțină bani de la cititorul-consumator, ceea ce reprezintă atît o amenințare a fațetei sale negative, cît și
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]