11,536 matches
-
în două etape. În prima fază, alianțele permit pătrunderea pe piață fie pentru firmele mici care își tranzacționează puținele active pe care le au, ținând cont în principal de factorul uman, în schimbul unui loc într-o alianță, fie pentru firmele dezvoltate care decid să se focalizeze asupra unui anumit segment de piață. În momentul formării alianței, barierele de intrare se reduc prin facilitarea accesului la piețe și la tehnologie. Trebuie menționată aici relația direct proporțională dintre cursa inovațiilor tehnologice și ritmul
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
un transfer invers de resurse și capacități, de la firma achiziționată către cea care a cumpărat-o. O altă formă de transfer invers, ca urmare a fuziunilor și achizițiilor, se referă la transferul veniturilor fiscale. Într-adevăr, mai ales în țările dezvoltate, asemenea tranzacții pot induce o accentuată concurență fiscală între state, întrucât prin apelul la fuziuni și achiziții cresc posibilitățile de folosire a tehnicii prețurilor de transfer. Atât țările dezvoltate, cât și cele în tranziție își pun problema impactului pe care
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
referă la transferul veniturilor fiscale. Într-adevăr, mai ales în țările dezvoltate, asemenea tranzacții pot induce o accentuată concurență fiscală între state, întrucât prin apelul la fuziuni și achiziții cresc posibilitățile de folosire a tehnicii prețurilor de transfer. Atât țările dezvoltate, cât și cele în tranziție își pun problema impactului pe care fuziunile și achizițiile îl au asupra mediului economic. Procesul de restructurare care urmează inevitabil unei operațiuni de fuziune sau achiziție se reflectă în reducerea locurilor de muncă. În 1998
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
în prezent într-o mai mică măsură ce se produce, cum, de către cine și unde; corporațiile transnaționale au făcut mai mult decât statele și organizațiile umanitare internaționale la un loc pentru redistribuirea bunăstării de la țările dezvoltate la cele mai puțin dezvoltate (prin transferul locurilor de muncă din țara de origine în țările-gazdă - chiar dacă Strange ar avea dreptate, această redistribuire a bunăstării a apărut ca un rezultat indirect al transnaționalizării, și nu ca urmare a unei strategii conștiente de redistribuire); CTN-urile
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
CTN îl are asupra filialei sale); - solicitarea ca filialele CTN-urilor să-și asume angajamente referitoare la nivelul ocupării forței de muncă și la volumul exporturilor; - intervenții pentru protejarea interesului național. În afară de politicile adoptate de țările industrializate, țările mai puțin dezvoltate pot fi tentate să adopte reglementări mai dure. Forma extremă pe care asemenea reglementări o pot lua constă din naționalizarea filialelor corporațiilor transnaționale (Kobrin, 1980). Economiștii instituționaliști au tendința de a evidenția avantajele naționalizării, cum ar fi: atragerea către stat
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
și apare de multe ori sub formă de monopol, oligopol restrâns sau colusiv. Politicile de la 7 la 10 și chiar politica 6, dacă se referă la strategii-scut, reflectă recursul excesiv la putere al statului. Numai un număr restrâns de țări dezvoltate pot lua astfel de măsuri cu costuri acceptabile; majoritatea statelor fie nu au suficientă putere pentru aceste politici, fie costul de oportunitate al implementării acestor politici este prea mare. Mediul de afaceri care rezultă este unul ostil; există riscul dezinvestirilor
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
sau capacitatea imperfectă de substituire a acestora (reprezentând o limitare ex post a competiției) asigură rente ricardiene și de monopol. Dunning (2003 c) consideră că avantajele de locație au progresat, de la resurse naturale, forță de muncă ieftină și calificată, infrastructură dezvoltată sau poziție geografică bună, către active intangibile precum economia bazată pe cunoaștere, sisteme culturale sau preferințele consumatorilor. Avantajele de tip L ale țării-gazdă se potrivesc cu ceea ce Rugman (1993) a numit „diamant dublu”, adăugând o a doua dimensiune diamantului lui
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
competiție, cooperare sau învățare (Kokko, 1992). Prin impactul asupra dezvoltării filialei, ISD contribuie la creșterea economică, însă această creștere este mai degrabă de natură exogenă, având în vedere că o eventuală dezinvestire ulterioară nu ar lăsa în urmă competitori mai dezvoltați. Doar contribuția ISD la modernizarea și a altor firme este privită deseori ca un suport al creșterii endogene, singura în măsură să favorizeze procesul de ajungere din urmă a economiilor avansate (Fabry, 2000). Productivitatea firmelor în care există aport străin
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
dezvoltare. Șansele firmelor locale sunt mai mari fiindcă asemenea CTN-uri operează în sectoare de activitate în care munca este factorul intensiv, iar aportul tehnologic este mai puțin pregnant decât în cazul corporațiilor ale căror state de reședință sunt țări dezvoltate. Efectele de antrenare nu se rezumă la îmbunătățiri tehnologice și la creșterea productivității. Există tot mai multe statistici (Wells, 1993) care sugerează că filialele corporațiilor transnaționale orientate spre export acționează drept catalizatori ai dezvoltării capacității de export a firmelor locale
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
prost, prioritatea sa numărul unu este căutarea unui țap ispășitor. Se înțelege, vina nu cade niciodată asupra lui. E ca și cum și-ar petrece întreaga viață mergînd de colo colo cu mîinile în sîn. Acuzatorii au un instinct de conservare foarte dezvoltat și sînt în stare de orice pentru a evita să recunoască că au greșit. Dacă informațiile din capitolul „Cum să-ți aperi pielea” nu îți sînt de ajutor, încearcă să aplici următoarea strategie. Cu prima ocazie cu care dă vina
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
aristotelice și a oricărui monoteism noncreștin, asupra recunoașterii ca fundament al creștinismului a Sfintei Treimi. Nici o gnoză nu putuse admite cum de e posibil ca Trei să fie Unu. Culturile de tip totemic nu se pot desprinde de primatul Unului, dezvoltat, cel mult, în disidența grecească a Multiplului. Unu Multiplu (Treimic) devine matricea culturii europene creștine, ceea ce "a făcut cu putință miracolul european": "Excepția devine acum regula. De rândul acesta, nici Unul nu primează, nici Multiplul, ci Unu este de la început multiplu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
pământului, inhalați de copii, în timpul plimbării. Proprietarii cu posibilități materiale, își instalează aparate pentru condiționat aerul. Aceste aparate consumă energie electrică. Unii specialiști afirmă că aerul condiționat ar fi dăunător sănătății, datorită ionilor pozitivi generați în procesul condiționării. În țările dezvoltate se aplică și alte metode pentru prevenirea supra încălzirii clădirilor: a. Se vopsesc clădirile în culoare albă. b. Se acoperă clădirile (acoperișurile și pereții) cu plante. Scopul principal este ca plantele să absoarbă energia solară și să evite supraîncălzirea clădirilor
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
etică unei societ]ți de mici dimensiuni nu poate fi desprins] cu ușurinț] din mulțimea standardelor și preceptelor ce guverneaz] comportamentul membrilor s]i. Acesta este un subiect la care vom reveni. Conștientizarea existenței unor sisteme morale și etice bine dezvoltate în cultura societ]ților de mici dimensiuni a fost determinat], în principal, de încercarea de a înțelege epistemologiile și logicile de acțiune specifice unei anumite culturi. Constructele filosofiei morale vestice nu pot fi aplicate altor culturi f]r] anumite modific
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi a ordinii sociale a fost negat] prin dislocarea din matricea unui sistem de semnificații dat și susținut de activit]țile pe care le f]cușer] înainte acești van]tori și culeg]tori, de rolurile interconectate, de schimburile și interdependețele dezvoltate și menținute cândva. Pierderea v]îi lor rodnice a lipsit hoarda Ik nu numai de vânat și plante de cules, ci i-a înstr]inat în același timp de propriul lexicon de semnificații sociale. Relațiile nu mai erau caracterizate de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Astfel, morală tinde s] fie valorizat] mai mult ca scop în sine și mai puțin ca mijloc de atingere a unui scop. Concluzia care se desprinde nu este c] societ]țile de mici dimensiuni ar avea sisteme morale mai puțin dezvoltate. S-ar putea susține chiar contrariul, argumentând c] un sistem moral considerat și folosit ca mijloc de atingere a unui scop, a c]rui complexitate este sporit] prin practică negocierii, este supus în mod constant testelor practice și valid]rii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
deține un avantaj asupra altora în ceea ce privește riturile prescrise, conținutul lor, îndeplinirea corect] a acestora, utilitatea lor ș.a.m.d. Acest fapt duce la elaborarea unor îndatoriri diferențiate și a unor coduri morale pentru grupuri diferite din cadrul unui complex social mai dezvoltat. Diferențierea se impune asupra unit]ții organice a naturii și asupra indivizilor. Deci ceea ce numim etic], deși în aparent] naturalist], este în mare m]sur] normativ]; justificarea rezult] din ordonarea „divin]” a lucrurilor, existând o tendinț] de absolutizare a legii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dispoziție. Ideea este urm]toarea: conștiința este conținu] și nu exist] nimic în univers care s] nu dețin] un grad de conștiinț], la diferite nivele ale existenței conștiente și, în aparent], ale celei inconștiente, variind de la forma sa cea mai dezvoltat], reg]sit] la om, pan] la modele embrionare, reg]site la un nivel „inferior” - la animale sau plante. (În acest caz, constiinta nu poate fi determinat] prin reacțiile la durere-pl]cere.) Totuși, fiecare principiu conștient subzist] într-o relație de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sit] în c]rți (Mencius, 4A:2). Întrebarea care ar trebui s] însoțeasc] orice situație dificil] este urm]toarea: „Ce ar face un înțelept într-o astfel de împrejurare?”. Orice posibilitate de acțiune este unic] și, de aceea, o intuiție dezvoltat] este preferat] oric]rui sistem etic bazat pe limbaj. În lipsă intuiției am interpreta greșit discursul orientativ. Prin urmare, Mencius insist] asupra conceptelor de ren și i, în timp ce Confucius îl accentueaz] pe cel de li. Opoziția gânditorului fâț] de ideile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
public care a caracterizat dezvoltarea societ]ții musulmane în primele trei secole ale existenței sale. Cuceririle și expansiunea musulman] au rezultat în urmă contactului cu alte culturi ale c]ror moșteniri intelectuale au fost apropriate în mod selectiv, rafinate și dezvoltate mai apoi de c]tre musulmani. Integrarea moștenirii intelectuale și filosofice a Greciei, a Indiei și a Iranului a creat condițiile și tradiția unei activit]ți intelectuale care va conduce la moștenirea cosmopolit] a unei civilizații islamice în dezvoltare. C
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Republică lui Platon, precum și în tradițiile mistice antice. Apare și în scrierile lui Plotin (204-269), dar a fost introdus] în gândirea patristic] de c]tre colegul s]u, studentul creștin Origene (185-255). Într-adev]r, a fost o doctrin] susținut] puternic, dezvoltat] într-un fel sau altul de Sfanțul Grigorie de Nissa (335-395), de Dionisyos Pseudo-Areropagitul (secolul al V-lea) și de John Scotus Eriugena (810-877), fiind reluat] cu oarecare entuziasm în perioada Renașterii de c]tre Mirandola (1463-1494) și alți neoplatonicieni
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cincime din populația total] a planetei - tr]ieste în s]r]cie absolut]: foamete, malnutriție, maladii contagioase, mortalitate infantil] ridicat], condiții de viat] precare, team] și insecuritate. În al doilea rând, exist] multe persoane bogate care tr]iesc în state „dezvoltate” și dispun de mijloace și resurse care pot ajuta la reducerea s]r]ciei; de asemenea, multe guverne ale statelor bogate au capacitatea de a transfera resurse și cunoștințe practice în vederea reducerii s]r]ciei. Întrebarea este urm]toarea: sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tul uman la începutul existenței acestuia. Mulți neuropsihologi consider] c] f]tul uman începe s] dobândeasc] unele capacit]ți senzitive rudimentare cândva, în cel de-al doilea trimestru al sarcinii. Înainte de acest moment, creierul și organele senzitive sunt prea puțin dezvoltate pentru a putea permite prezenta senzațiilor. Dovezile behavioriste susțin același punct de vedere. La sfârșitul primului trimestru, un f]ț poate avea unele reflexe inconștiente, dar nu interacționeaz] cu mediul într-un mod care s] sugereze existența facult]ții. În
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
etic și au încercat s] o îmbun]ț]teasc] - s] îi ofere o formulare nou], mai bun] - pentru a putea dep]și dificult]țile. Versiunea îmbun]ț]țiț] a fost o teorie care a ajuns s] fie cunoscut] că emotivism. Dezvoltat] aproape în întregime de filosoful american Charles L. Stevenson, emotivismul a fost una dintre cele mai influente teorii etice din secolul XX. Este o teorie mai subtil] și mai sofisticat] decât subiectivismul simplu deoarece încorporeaz] o viziune mai complex] asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Și este justificat] presupunerea c], pe parcurs, ajungem s] ne identific]m cu o serie mai larg] de oameni, cel putin pan] la un anumit punct. Dar cu abilit]ți cognitive la locul potrivit, ce determin] indivizii s] devin] complet dezvoltați, de nivelul Etapei 6, adic] s] aib] în mod profund curajul propriilor convingeri? Voi incerca s] ofer un r]spuns în secțiunea urm]toare. iv. Ce este dezvoltarea moral]? S] ne gândim ce înseamn] dezvoltarea în accepțiunea lui Kohlberg pan
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acest lucru nu este o simpl] omisiune. Chiar dac] o teorie corespunz]toare a dezvolt]rii morale trebuie s] confere educației morale un rol central printre doctrinele sale, tot r]mane o alt] întrebare foarte important]: sunt persoanele pe deplin dezvoltate moral acelea gata de a-și da viață pentru convingerile lor morale? Martin Luther King Jr. a declarat c] viața nu merit] tr]it] dac] cineva nu este gata s] moar] pentru ceva. Acest lucru pare prin intuiție corect. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]