5,779 matches
-
politici europene și democratizarea în Europa de Est, în mod special Republica Moldova. A scris o rubrică politică saptămânală în revista Dilema veche. Tot la „Dilema veche” a coordonat paginile de politică internațională „La fața locului”. În 2015 a încetat să publice în Dilema Veche, odată cu acceptarea funcției de consilier în guvernul României. A scris o rubrică saptămânală la ziarul Cotidianul și un editorial sindicalizat pentru Asociația Editorilor și Patronilor din Presa Locală (preluat în opt publicații din toată țara). Până în decembrie 2011 a
Cristian Ghinea () [Corola-website/Science/304915_a_306244]
-
franceza, germană, maghiară, occitană. Titular, în diverse perioade, al unor rubrici și emisiuni la Radio Cluj, TVR Cluj, NCN Cluj, Echinox, Cadran. Editorialist, în diverse perioade, la CD Radio, Monitorul de Cluj, Radio Cluj, Ziua de Cluj. Colaborări ocazionale la "Dilemă", "Contrapunct", "22", "România literară", "Steaua", "Vatra", "Tribuna", "Familia", "Apostrof", "Poesis", "Calende", "Ramuri", "Luceafărul" etc. Este prezent în:
Adrian Suciu () [Corola-website/Science/305728_a_307057]
-
nici croați, și ei au dreptul să-și numească limba în felul lor, care ar fi "bosanski jezik", înțelegând prin ea „limba bosniacilor și a tuturor celor care o simt a lor cu această denumire”. Denumirea limbii pune în fața unei dileme autoritățile din Bosnia și Herțegovina, ceea ce se reflectă de exemplu în documentele sistemului de învățământ, în care apare uneori ca nume de disciplină termenul "bosanski jezik", alteori termenul "bosanski, hrvatski, srpski jezik" (prescurtat "BHS jezik" sau "B/H/S jezik
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]
-
() este un jurnalist și om politic român, fost realizator al emisiunii radio „România în direct” și al talk-show-ului 100%. A publicat articole în Dilema și Dilema veche. A fost moderatorul emisiunii politice "Sub semnul întrebării", difuzată pe postul B1 TV. La 21 septembrie 2014, a explicat în direct la B1 TV că a fost ofițer acoperit, cu gradul de locotenent-colonel, și că renunță la
Robert Turcescu () [Corola-website/Science/305958_a_307287]
-
() este un jurnalist și om politic român, fost realizator al emisiunii radio „România în direct” și al talk-show-ului 100%. A publicat articole în Dilema și Dilema veche. A fost moderatorul emisiunii politice "Sub semnul întrebării", difuzată pe postul B1 TV. La 21 septembrie 2014, a explicat în direct la B1 TV că a fost ofițer acoperit, cu gradul de locotenent-colonel, și că renunță la emisiunea pe
Robert Turcescu () [Corola-website/Science/305958_a_307287]
-
în ce constă tehnica arborelui decizional. Tehnica arborelui decizional - presupune existența unor pași (expuși într-o ordine logică) pe care trebuie să-i urmeze cineva atunci când este pus în situația de a lua o decizie și se află în fața unei dileme. Această tehnică presupune alegerea între două variante: DA sau NU. Pașii: scopul propus, tema, informații, alternative, materiale, mijloace, resurse - financiare, psihologice, analiza celorlalte variante, negocierea cu ceilalți, evaluarea, decizia finală). Se va pune accent pe faptul că decizia grupei va
??COALA P?RIN?ILOR? by Ani R?ducu,Ana Maria Murgu, Siminica ?ova [Corola-other/Science/84373_a_85698]
-
este un paradox, componența centrală a teoriei jocurilor. În cazul dilemei este vorba despre un "joc de tip suma non-zero" care a fost formulat de către angajați ai companiei RÂND Corporation. Merrill Flood și Melvin Drescher descriu o dilemă socială că pe un joc între două persoane, care arată cum pot conduce
Dilema prizonierului () [Corola-website/Science/301476_a_302805]
-
este un paradox, componența centrală a teoriei jocurilor. În cazul dilemei este vorba despre un "joc de tip suma non-zero" care a fost formulat de către angajați ai companiei RÂND Corporation. Merrill Flood și Melvin Drescher descriu o dilemă socială că pe un joc între două persoane, care arată cum pot conduce hotărârile raționale individuale la rezultate colective neoptime. Termenul "dilema prizonierului" a fost formulat de Albert Tucker de la Universitatea Princeton. Doi prizonieri sunt bănuiți că au săvârșit o
Dilema prizonierului () [Corola-website/Science/301476_a_302805]
-
non-zero" care a fost formulat de către angajați ai companiei RÂND Corporation. Merrill Flood și Melvin Drescher descriu o dilemă socială că pe un joc între două persoane, care arată cum pot conduce hotărârile raționale individuale la rezultate colective neoptime. Termenul "dilema prizonierului" a fost formulat de Albert Tucker de la Universitatea Princeton. Doi prizonieri sunt bănuiți că au săvârșit o infracțiune. Pedeapsa maximă pentru această infracțiune este de cinci ani. Celor doi prizonieri li se face o propunere pe care cei doi
Dilema prizonierului () [Corola-website/Science/301476_a_302805]
-
o pedeapsă de doi ani. Dacă amândoi mărturisesc, pe fiecare îl așteaptă o pedeapsă de patru ani. Prizonierii sunt chestionați separat unul de celălalt, astfel încât nici unul dintre ei nu va cunoaște nici înainte și nici după chestionare intenția celuilalt. Această dilemă poate fi numită paradox, deoarece decizia prizonierilor luată individual și conștient (aceea de a mărturisi) și decizia colectivă (aceea de a tăinui) sunt divergențe. Matricea recompenselor arată în felul următor: Semnificația rezultatelor: Cele patru modalități de combinare existente nu depind
Dilema prizonierului () [Corola-website/Science/301476_a_302805]
-
nu este optimă). Rezultatul mai bun ar fi atins prin cooperare, însă acesta este susceptibil de trădarea încrederii. Jucătorii raționali se întâlnesc într-un punct care în acest caz este denumit echilibru Nash pareto-ineficient. Conform analizei clasice a jocului, în dilema prizonierului jucată o singură dată, singura strategie rațională pentru individul interesat de binele propriu este aceea de a nu coopera cu celălalt prizonier, ci să mărturisească și astfel să-l trădeze pe celălalt. Prin decizia să prizonierul nu poate influența
Dilema prizonierului () [Corola-website/Science/301476_a_302805]
-
luată de celălalt se plasează într-o poziție mai bună dacă nu cooperează (mărturisește). Această analiză condiționează faptul că jucătorii se întâlnesc o singură dată, iar hotărârile lor nu pot influența interacțiunile de mai tarziu. Deoarece este vorba despre o dilemă autentică, din această analiză nu reiese nici o instrucțiune clară (concluzie prescriptivă) pentru interacțiuni reale corespunzătoare unei dileme a prizonierului. Într-un joc unic trebuie precizat că este indiferent dacă cele două părți s-au înțeles între ele. Situația rămâne la
Dilema prizonierului () [Corola-website/Science/301476_a_302805]
-
faptul că jucătorii se întâlnesc o singură dată, iar hotărârile lor nu pot influența interacțiunile de mai tarziu. Deoarece este vorba despre o dilemă autentică, din această analiză nu reiese nici o instrucțiune clară (concluzie prescriptivă) pentru interacțiuni reale corespunzătoare unei dileme a prizonierului. Într-un joc unic trebuie precizat că este indiferent dacă cele două părți s-au înțeles între ele. Situația rămâne la fel după o eventuală discuție! Situația se schimbă, daca jocul este jucat în mai multe runde (așa
Dilema prizonierului () [Corola-website/Science/301476_a_302805]
-
astfel de turneu, depinde întotdeauna de strategiile concurente pe care aceasta le influențează și nu poate fi declarată în mod absolut. Jocul se repetă, fără ca jucătorii să știe când va avea loc ultima rundă. Dacă jucătorii se află în această dilemă, atunci poate exista o lipsă de cooperare în jocul următor. Faptul de a nu coopera nu este răsplătit (în mod inevitabil), deoarece pentru trădare (în mod direct) se va primi pedeapsă în jocul următor, în timp ce cooperarea este răsplătita (în mod
Dilema prizonierului () [Corola-website/Science/301476_a_302805]
-
este răsplătita (în mod constant). "Tit-for-tat" ("Ochi pentru ochi") înseamnă pedeapsă pentru trădare în perioada următoare. În acest caz se vorbește despre încredere calculată. Politologul american Robert Axelrod a organizat la începutul anilor '80 un concurs pe calculator, pe tema dilemei prizonierului repetată. El făcea că programele de calculator să concureze între ele pe baza a diferite strategii. Cea mai de succes strategie și în același timp una dintre cele mai ușoare a fost "Strategia ochi pentru ochi", dezvoltată de Anatol
Dilema prizonierului () [Corola-website/Science/301476_a_302805]
-
se joacă în mai multe runde; b) jucătorii se pot recunoaște între ei de la o rundă la alta, pentru că în caz de nevoie să poată fi recompensați; c) nu se știe când se vor întâlni jucătorii pentru ultima oară. Pentru dilema prizonierului jucată în mai multe runde există mai multe strategii diferite. Pentru anumite strategii s-au încetățenit anumite nume (traducerea din paranteză): Singura strategie tit-for-tat simplă, însă foarte eficientă și de succes pe termen lung prezintă totuși desfigurări, deoarece amândoi
Dilema prizonierului () [Corola-website/Science/301476_a_302805]
-
împlinit, Tătărescu nu s-a distanțat brusc de șefii săi anticarliști Vintilă I. C. Brătianu și I. G. Duca, însă a devenit ceva mai rezervat și mai nuanțat, în speranța creării unei punți de reconciliere cu noul suveran al României. Această dilemă a adâncit și mai mult conflictul dintre „bătrânii liberali” reprezentați de Dinu Brătianu și Constantin Angelescu și „tinerii liberali” adunați în jurul lui Gheorghe Tătărescu și Victor Iamandi. Tătărescu își consolidase poziția în partid în 1931, când președintele I. G. Duca
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
atât la elaborarea Raportului Elie Wiesel privitor la participarea României la Holocaust, cât și la elaborarea Raportul Tismăneanu, pe baza căruia a fost condamnat regimului comunist din România. În calitate de publicist, Pippidi scrie din 1990 în Revista 22. În revista culturală Dilema Veche ține rubrica "SOS București", în care luptă pentru conservarea patrimoniului urbanistic al capitalei României. Membru fondator al Grupului pentru Dialog Social (1990), al Fundației Soros pentru o Societate Deschisă și al Societății Academice din România (1995), din 2012 este
Andrei Pippidi () [Corola-website/Science/313026_a_314355]
-
1982. A avut numeroase colaborări cu studii și articole despre arta plastică, poezie, proză, eseu, articole polemice și de angajament civic la revistele:" Arta, "serie veche și nouă", SCIA, Almanahul Arta, Artelier, Balkon, Almanahul literar, Luceafărul "(serie nouă)," Contrapunct, 22, Dilema, România literară, Apostrof, Avantaje, Vineri, Amphion, Ianus, Observatorul Cultural "etc. Din 1992, Pavel Șușară a fost autorul unei rubrici permanente de critică de artă al revistei România literară. Colaborare a încetat abrupt în 2010, după ce una dintre cronicile plastice semnate
Pavel Șușară () [Corola-website/Science/314547_a_315876]
-
9 ore, 5 minute și opt secunde de la momentul startului. Guinness Book World Records l-a omologat drept cel mai rapid scris roman din lume. <br> În perioada 2007-2013 a fost redactor-editor al revistei "Dilemateca". Din 2005 este redactor la "Dilema veche", unde ține cronica literară, iar din 2011 este editorialist la revista "ELLE".<br> Volumul de povestiri " Sfîrșit de sezon" a fost nominalizat la Premiul Galei Industriei de Carte din România, secțiunea „Cea mai bună carte a anului”, la Premiul
Marius Chivu () [Corola-website/Science/314628_a_315957]
-
legat de cele scrise în Biblie. Și eu m-am convins că Mărturisirea nostră de credință trebuie aceptată în întregime. Darwin era convins de raționamentul reverendului John Bird Sumner în scrierea "Evidences of Christianity" prin care necredința scepticilor conducea la dilema conform căreia fie că Isus nu a existat, fie că nu a fost fiul lui Dumnezeu, deci a fost un impostor. În continuare, preotul susținea că Noul Testament face acest lucru improbabil și cum miracolele sale au convins pe cei necredincioși
Concepția despre religie a lui Charles Darwin () [Corola-website/Science/314698_a_316027]
-
Ea este ilustrată cu 44 de desene de Linu. „Gheața din calorifere și gheața din whisky” este o colecție de tablete. Cele mai multe dintre textele incluse în acest volum au apărut, inițial, în perioada 1990-1995, în revistele “Zig-Zag”, “România liberă” și “Dilema”. Altele sunt inedite, dar datează din aceeași perioadă. Delimitarea lor se face printr-o frază-titlu, scrisă cu caractere mai pronunțate. Am selectat câteva texte reprezentative pentru fiecare an din jurnalul politic: 1990, 1991, 1992, 1993, 1994 si 1995. De asemenea
Gheața din calorifere și gheața din whisky () [Corola-website/Science/314725_a_316054]
-
lui Andrei Șaguna), precum și poetul maghiar Ady Endre, George Vâlsan, George Oprescu și alții. Fără a reprezenta o continuare directă a publicației interbelice clujene, revista "Cultura" își reia apariția în 2003 în cadrul Institutului Cultural Român, înlocuind în structura ICR revista Dilema, desființată din cauza unor dispute între redacție și conducerea Institutului. Din redacția revistei "Cultura" în 2004-2005 făceau parte Cristian Teodorescu (redactor-șef), Dorin Liviu-Bîtfoi, Cristina Rusiecki, Cătălin Sturza, Adriana Mocca, Claudia Tița (secretar general de redacție), Florina Pârjol, Cornelia Maria Savu
Cultura (revistă) () [Corola-website/Science/314721_a_316050]
-
forțe ce operează activ în cadrul întregii psihologii și nu doar în domeniul personalității. În ciuda faptului că toate aceste teorii permit o prezentare amplă a ceea ce numim sistemul de personalitate, răspunsul la întrebarea fundamentală “Ce este personalitatea?” rămâne în continuare o dilemă dificil de decriptat. Nu există, cel puțin până acum, un răspuns clar la această întrebare. Fiecare teorie poate fi parțial corectă sau putem spune că toate sunt parțial corecte. Asta ne permite să credem că răspunsul corect la întrebarea avansată
Psihologia personalității () [Corola-website/Science/314092_a_315421]
-
de prieteni să nu le spună și părinților despre orientarea sa sexuală. Într-un interviu din 1999 pentru "The Advocate", Michael i-a declarat redactorului șef, Judy Wieder, că „s-a îndrăgostit de un bărbat, situație care a pus capăt dilemei sale legate de bisexualitate". „Nu am avut niciodată o problemă morală legată de faptul că sunt homosexual", i-a spus Michael. „De câteva ori am crezut că mă îndrăgostisem de o femeie. Apoi m-am îndrăgostit de un bărbat și
George Michael () [Corola-website/Science/314336_a_315665]