5,830 matches
-
greu să diferențiezi realismul de alte abordări. Așa cum au arătat mulți realiști, de la Wolfers la Buzan în volumul Logic of Anarchy, realismul nu poate afirma nici măcar că există o singură logică a anarhiei sau un singur mod de a exprima dilema securității. Și atunci mai rămîne vreo determinare? În cele din urmă, în reacția sa la critica din contextul dezbaterilor metateoretice din anii '80, realismul nu se mai poate baza pe o metodologie empiristă, așa cum arată Jones (în Buzan, Jones și
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și istorice, dar atunci nu va mai putea acoperi agenda de cercetare a disciplinei relațiilor internaționale, nici nu va mai putea pretinde poziția științifică centrală pe care și-o asumase începînd cu 1945. În trecut, realiștii au făcut față acestei dileme. Această rezistență, manifestată în ambele moduri, a dat un anumit ritm evoluției realismului și, pînă acum, evoluției relațiilor internaționale ca disciplină. Aceasta a fost dubla poveste a acestei cărți. Cîtă vreme această rezistență continuă, povestea merge mai departe. În final
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
trădare..." Din două una, dați-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici, pe colo, și anume în punctele... esențiale... Din această dilemă nu puteți ieși..." * În sănătatea coanii Joițichii! că e... damă bună!" IOAN SLAVICI Ioan Slavici (1848-1925) omul era un sucit, ca să nu zicem altfel, dar opera este remarcabilă. Cu percepția justă numai când se aplică la viața țărănească, el nu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
publice și de sensibilitatea față de "utilizatori". Acest lucru reprezintă vechea Tabelul 7.2. Evoluția numărului administratorilor teritoriali în funcție de tipul angajatorului (1984-1998) Sursa: Ministère de l'Intèrieur, Les agents des collectivités locales. Paris: Direction générale des Collectivités locales, 2001, p. 77. dilemă referitoare la împăcarea guvernării efective cu democrația. Dar există și probleme specific franceze, de exemplu, fenomenul millefeuille institutionnel, care se referă la obiceiul de crea noi instituții de guvernare și administrație fără abolirea celor deja existente. Această natură contradictorie și
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
afirmă G. Călinescu în legătură cu exagerările prezente în critica eminesciană) la atitudinea detractoare a celor care îl consideră pe Eminescu un autor depășit, care nu mai spune nimic noii generații (așa cum este exprimată ideea într-o serie de articole din revista Dilema, în primăvara anului 1998), nu poate decât să nedreptățească scrisul eminescian. Asistăm astfel la o situație paradoxală: pe măsură ce numărul exegezelor înregistrează creșteri considerabile de-a lungul timpului, căile de acces spre sensurile profunde ale operei eminesciene sunt obliterate de mulțimea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
gazetar, prin articolele lui Dimitrie Petrino, Alexandru Grama sau Macedonski, face adepți și în rândul generațiilor mai tinere, îndeosebi în postmodernism. Un element de referință în fenomenul de contestare a lui Eminescu îl constituie numărul 265, din 1998, al revistei Dilema, în care o serie de critici literari printre care se numără Nicolae Manolescu, Ion Bogdan Lefter, Mircea Cărtărescu, alături de tineri scriitori, formulează afirmații denigrante la adresa lui Eminescu, tăgăduind valoarea operei poetului. Tendința de demitizare, specifică postmodernismului, conduce la afirmații dure la adresa
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cu 60 milioane obligațiuni"476. De cele mai multe ori însă, jurnalistul manifestă încredere deosebită în capacitatea de decodare a cititorului: "E un nonsens ca un om care nu știe meseria războiului să fie ales a comanda un corp de armată. Această dilemă e clară pentru oricare cititor (s.n.), a fost clară pentru oricare gardist din linie, cari ei înșii improvizau aluzii adesea foarte spirituale asupra unor șefi improvizați"477; Ceea ce va fi observat orice cititor (s.n.) din șirurile de mai sus e
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
28. Călinescu, G., (1976), Opera lui Mihai Eminescu, 2 vol., Editura Minerva, București. Călinescu, G., (1986), Viața lui Mihai Eminescu, Editura Minerva, București. Cărăușu Hoarță, Luminița, (2008), Teorii și practici ale comunicării, Editura CERMI, Iași. Cărtărescu, Mircea, (1998), "Fapte", în Dilema, nr. 265, p. 9. Cârac, Ioan S., (2003), Teoria și practica semnului, Institutul European, Iași. Champagne, P., (1988), "Le cercle politique. Usages sociaux des sondages et nouvel espace politique", în Actes de la Recherche en Sciences Sociales, nr. 71-72. Charaudeau, Patrick
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Harold D. et alii., (1968), Language of Politics. Studies in Quantitative Semantics, The M.I.T. Press, Cambridge, Massachusetts. Le Bart, Christian, (1998), Le discours politique, Presses Universitaires de France, Paris. Lefter, Ion Bogdan, (1998), ""Poetul național" între comunism și democrație", în Dilema, nr. 265, p. 6. Liiceanu, Gabriel, (1992), Cearta cu filozofia. Eseuri, Editura Humanitas, București. Livescu, Cristian, (1997), "Gazetăria eminesciană spațiul comunicării nesubliniate", în Convorbiri literare, nr. 1, p. 17. Lovinescu, Eugen, (1972), Istoria civilizației române moderne, Editura Științifică, București. Lovinescu
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
p. 17. Lovinescu, Eugen, (1972), Istoria civilizației române moderne, Editura Științifică, București. Lovinescu, Eugen, (1981), Istoria literaturii române contemporane, 3 vol., Editura Minerva, București. Maingueneau, Dominique, (1991), L'analyse du discours, Hachette, Paris. Manolescu, Nicolae, (1998), "E o întrebare!", în Dilema, nr. 265, p. 6. Manolescu, Nicolae, (2000), "Întreaga istorie a umanității este istoria culturii ei", în Familia, nr. 1, p. 83. Marcus, Solomon, (1970), Poetica matematică, Editura Academiei, București. Marcus, Solomon (coord.), (1985), Semnificație și comunicare în lumea contemporană, Editura
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
1983), În căutarea lui Eminescu gazetarul, Editura Minerva, București. Oprea, Ioan, (2001), Curs de filosofia limbii, Editura Universității Suceava, Suceava. Ornea, Zigu, (1997), "Publicistica eminesciană de la "Timpul"", în România literară, nr. 23, p. 9. Ornea, Zigu, (1998), "Poetul național", în Dilema, nr. 265, p. 10. Paleologu, Al., (2000), " Cum stăm cu Eminescu", în Viața Românească, nr. 1, pp. 27-28. Pană Dindelegan, Gabriela, (1997), "Terminologia lingvistică actuală, între tradiție și inovație", în Limbă și Literatură, nr. 3-4, p. 6. Panu, G., (1971
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Langage and reality, 2 vol., C.U.P., Paris. Rad, Ilie, (2008), Incursiuni în istoria presei românești, Editura Accent, Cluj-Napoca. Rad, Ilie (coord.), (2009), Limba de lemn în presă, Editura Tritonic, București. Radu, Pavel Gheo, (1998), "Eminescu suntem noi...", în Dilema, nr. 265, p. 8. Rastier, François, (1972), Idéologie et théorie des signes, Mouton, Paris. Rastier, François, (1987), Sémantique interprétative, Paris, P.U.F. Reboul, Olivier, (1980), Langage et idéologie, PUF, Paris. Reboul, Anne, Jacques Moeschler, (2010), Pragmatica discursului, traducere de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
la Editura Tehnică (1986-1989) și ca ziaristă, editor și manager cultural din 1989. Va fi secretar executiv la Fundația Culturală Română și director al Centrului Cultural Român din New York. Colaborează la „Amfiteatru”, „Viața studențească”, „România literară”, „Luceafărul”, „Teatru”, „Lettre internationale”, „Dilema” ș.a. Semnează cronică dramatică, de film și de carte, colaborează la emisiuni culturale la posturile de radio și televiziune. Debutează în cenaclul revistei „Amfiteatru”, în 1979. Volumul de început, Iluzii pe cont propriu, apărut în 1981, cuprinde poeme intimiste cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287007_a_288336]
-
pantomimă • dramatizări * povestirea/ descrierea/ 66 intoleranță), pornind de la situații concrete. compararea unor întâmplări. 4. Dezvoltarea și manifestarea unor atitudini favorabile evitării, rezolvării/ medierii conflictelor Obiective de referință Activități de învățare 4.1. să formuleze enunțuri pro și contra soluționării unor dileme; 1.2. să compare în termeni simpli informații privind rezolvarea conflictelor; 4.3. să formuleze și să exprime opinii personale în aprecierea unor situații. * elaborarea unui cod de conduită; * simulare; * studiu de caz * portofoliu. 5. Dezvoltarea unor capacități interpretative Obiective
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
ansamblul său). Relația scriitură/lectură ar fi întrucâtva paradoxală: lectura se întâlnește cu scriitura în procesualitatea lor (atunci când cititorul încearcă să depășească dificultățile înțelegerii, ale diverselor lacune sau ale interiorizării codului propus) dar, în momentul în care s-au depășit dilemele, scriitura se transformă într-un text (în sensul de înscris, document etc.). De acum înainte, autorul nu mai poate miza decât pe scriitura pe care a generat-o într-un cititor lectura operei sale: "funcția lecturii ca scriitură care transformă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
În ce fel se poate face ceva fără greșeală. Invocarea muzei, convenție veche, ascunde la Ienăchiță Văcărescu o reală neliniște În fața foii albe. Cum să-ncep? este marea interogație a scrisului său. A face, a nu face constituie autentica lui dilemă și versurile, puține la număr, repetă dilema sub mai multe chipuri. O regăsim formulată mai limpede În următoarele stihuri din Gramatică: „Și ce voiesc cum poci s-arăt? am glas? Muză, grăiește Zi ce să cuvine sau fă-mă a
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
fără greșeală. Invocarea muzei, convenție veche, ascunde la Ienăchiță Văcărescu o reală neliniște În fața foii albe. Cum să-ncep? este marea interogație a scrisului său. A face, a nu face constituie autentica lui dilemă și versurile, puține la număr, repetă dilema sub mai multe chipuri. O regăsim formulată mai limpede În următoarele stihuri din Gramatică: „Și ce voiesc cum poci s-arăt? am glas? Muză, grăiește Zi ce să cuvine sau fă-mă a-nțelege. Cum să arăt mai pă-nțeles
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și, Într-o oarecare măsură, filozof liric al pasiunii. Conceptul de amor este urmărit pe plan moral și În relație cu alte sentimente. Faimoasă este legătura dintre amor și prieteșug, reluată și de poeții din generația de la 1840. Este vechea dilemă Între iubire și prietenie rezolvată În epoca Renașterii În favoarea prieteniei: pentru o femeie (o iubire) nu poți să trădezi un prieten... Conachi Încearcă să unească cele două forme ale afecțiunii. Într-un prim poem (Lumea) face elogiul prieteniei, Însă termenul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
al lui Bizu, preluat la rândul său din Memorii adică tot "din carte"), acum rolurile se inversează și personajul e cel ce-și pune întrebări cu privire la misiunea autorului și la "forma" romanului. Cu toate acestea, în loc să formuleze tranșant o problemă, dilemele lui Bizu își află rezolvarea de la bun început într-un banal truc retoric, utilizat aici cu scopul de a sancționa pretenția absurdă a cititorului naiv care vrea cu tot dinadinsul să despartă literatura de viață. Prin urmare, autorul se vede
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și un poet al frumuseții vulnerabile și totuși viguroase a intimității domestice, al sociabilității detașate și inteligente, al încrederii în consensul spontan al persoanelor educate și rezonabile" (p. 130). Vezi și confesiunea lui Alexandru Paleologu din grupajul consacrat poetului în Dilema, nr. 265, 27 februarie 1998, p. 16. 134 Vezi, pentru lămurirea raporturilor dintre asceza sexuală și creativitate, Nikolai Berdiaev, Sensul creației, traducere de Anca Oroveanu, Editura Humanitas, București, 1992. De asemeni, Julius Evola, Metafizica sexului, traducere de Sorin Mărculescu, Editura
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
urmare a colaborării la proiecte în domeniu. S-a remarcat prin strălucite cursuri și seminarii privind barocul și clasicismul francez, ca și prin prezența continuă în publicațiile de specialitate („Colloques”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Analele Universității București”, „Caiete critice”, „Dilema”, „Synthesis”). A participat la lucrările colective ale Catedrei de franceză (Histoire de la littérature française, I-III, 1981-1982, La Littérature française dans l’espace culturel roumain, 1984), publicând totodată o serie de traduceri din literatura și critica franceză. După 1990 s-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290213_a_291542]
-
Administrație. În 2002 devine preparator asociat la Catedra de antropologie culturală a facultății pe care o terminase. În paralel, este un timp cercetător la Muzeul Țăranului Român, secția Programe etnologice și acțiune culturală. Colaborează cu proză și reportaj la „Vatra”, „Dilema”, „Deci”, „Formula As”, „Ultimul atu”, „Analele Universității «Al. I. Cuza» din Iași”, „Timpul” ș.a. O perioadă e redactor la ziarul „Partener”. Volumul de proză scurtă Povestiri cu înjurături (2000) și romanul Dincolo de frontiere (2002) recomandă un autor care recompune cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289953_a_291282]
-
mănăstiri, toate acestea sunt semne pe care am căutat să le surprind și analizez în tot acest interval de timp". Este vorba de un interval de șase ani. Inițial, textele au apărut în prestigioase reviste de cultură, cum ar fi Dilema, Dilema Veche și Revista 22. Prima secțiune a cărții - Faptul religios contemporan - se deschide cu un provocator și curajos studiu despre virtualizarea ortodoxiei, în sensul apariției și proliferării site-urilor Internet cu tematică ortodoxă (SITO). Ele duc la formarea comunităților
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
toate acestea sunt semne pe care am căutat să le surprind și analizez în tot acest interval de timp". Este vorba de un interval de șase ani. Inițial, textele au apărut în prestigioase reviste de cultură, cum ar fi Dilema, Dilema Veche și Revista 22. Prima secțiune a cărții - Faptul religios contemporan - se deschide cu un provocator și curajos studiu despre virtualizarea ortodoxiei, în sensul apariției și proliferării site-urilor Internet cu tematică ortodoxă (SITO). Ele duc la formarea comunităților electronice
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
adepte ale creștinismului ortodox românesc. Esențială este măsura în care ele își asumă, tainic și profund, Sfânta Tradiție și, în mod special,- raportarea la cele două arhetipuri ale feminității creștine dintotdeauna: Eva și Sfânta Fecioară Maria. Felicia Cordoneanu rezolvă elegant dilema, pledând pentru evitarea judecăților maniheiste, simpliste, bazate pe certitudini și opțiuni binare. Autoarea cărții pune în evidență - cu deplină îndreptățire - libertatea femeii de a alege, de a-și asuma (sau nu) un rol și un statut social, cu toate consecințele
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]