5,722 matches
-
din tinerețe, dar a început să publice relativ târziu. A scris impresii de călătorie ("Pe căi de Miazăzi", 1947), apoi proză cu accente memorialistice, inspirată din mediul diplomatic cunoscut în timpul misiunilor desfășurate în străinătate: "Fără frac și joben" (1952), "Perfecții diplomați" (1962), "Domnul Daltaban de Seraschier" (1965) și "Macumba carioca" (1967). Bun cunoscător al limbilor franceză și spaniolă, el a tradus în limba română scrieri ale lui Jorge Amado și Francisco Javira și în limba franceză două scrieri ale lui Mihail
Alexandru Duiliu Zamfirescu () [Corola-website/Science/335663_a_336992]
-
și aruncat de viu în cuptorul crematoriului "Cenușă" din București. La Vaslui nu s-a respectat protocolul execuției prin împușcare, victimele fiind mitraliate în grup. Cu toate că listele întocmite de cei trei cu mult înainte erau explicite, prințul Mihail R. Sturdza, diplomat de carieră și comandant legionar, ministru de externe al României în timpul Statului Național-Legionar, al cărui fiu, Ilie Vlad Sturdza, fusese de asemenea arestat, fiind trecut pe liste, subliniază modul cinic în care a fost "tranzacționata" asasinarea unora dintre prizonieri : Cursul
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
exproprierea căilor ferate, legea privind repaosul duminical și sărbătorile legale, legea pentru învățământul primar obligatoriu și gratuit (1924), legea organizării judecătorești (1925), legea pentru înființarea Patriarhiei României și organizarea Bisericii Ortodoxe Române (1925), legea privind unificarea administrativă a României. În calitate de diplomat, Brătianu s-a afirmat în anii de război (1914-1916), când Antanta și Puterile Centrale, au încercat să atragă România de partea lor. Grație lui Brătianu, curentul filoantantist a fost cel care s-a impus (1916). În 1918, după încetarea războiului
Statuia lui Ion I. C. Brătianu din București () [Corola-website/Science/332684_a_334013]
-
avut doi agenți dubli cu sediul la Londra și care au avut legăură cu asasinatul. Prin refuzul de a transmite informații relevante pentru omologii lor britanici, Mossad și-a atras nemulțumirea Marii Britanii, care s-a răzbunat prin expulzarea a trei diplomați israelieni, dintre care unul a fost un atașat la ambasadă identificat ca legătură pentru cei doi agenți. Prim-ministrul Margaret Thatcher a închis baza de la Londra a Mossad-ului din Palatul Green, Kensington.
Naji al-Ali () [Corola-website/Science/333599_a_334928]
-
Thomas Bruce, al VII-lea conte de Elgin și al XI-lea conte de Kincardine (n. 20 iulie 1766 - d. 14 noiembrie 1841) a fost un nobil și diplomat scoțian, cunoscut în primul rând pentru mutarea sculpturilor de marmură din Partenonul din Atena. Elgin s-a născut în Broomhall, Fife, fiind al doilea fiu al lui Charles Bruce și al sotiei sale, Martha Whyte. A intrat în armată în
Thomas Elgin () [Corola-website/Science/333775_a_335104]
-
puțin timp înainte de a pleca în calitate de ambasador la Constantinopol, Elgin s-a căsătorit cu Mary Nisbet, fiica și moștenitoarea lui William Hamilton Nisbet. Elgin a fost ambasador britanic în Imperiul Otoman între 1799 și 1803, unde s-a dovedit un diplomat abil, îndeplinind misiuni dificile și contribuind, ulterior, la extinderea influenței britanice în timpul conflictului dintre Imperiul Otoman și Franța. În 1816 și-a vândut, în pierdere, colecția muzeului britanic British Museum pentru 35.000 de lire sterline (prețul inițial al achiziției
Thomas Elgin () [Corola-website/Science/333775_a_335104]
-
(născut la 13 decembrie 1952 la Ramat Gan) este un regizor, scenarist și producător israelian de cinema s-a născut la Ramat Gan, în Israel în 1952 că fiu al unui diplomat originar din România, supraviețuitor al Holocaustului, și al unei imigrante originare din Rusia. La vârsta de 13 ani, în 1965, a emigrat cu familia în Statele Unite, unde a terminat liceul la 16 ani ai apoi a studiat relații internaționale la
Avi Nesher () [Corola-website/Science/333840_a_335169]
-
(nume complet "Ottokar Theobald Otto Maria Czernin"; n. 26 septembrie 1872, Castelul Dimokur, Boemia - d. 4 aprilie 1932, Viena) a fost un diplomat și politician austriac, care a îndeplinit funcția de ministru de externe al Austro-Ungariei în timpul Primului Război Mondial, în perioada decembrie 1916 - aprilie 1918. Anterior, între 1913-1916, a fost ambasadorul Austro-Ungariei la București. Este considerat artizanul Păcii de la Brest-Litovsk cu Rusia (3 martie
Ottokar Czernin () [Corola-website/Science/333064_a_334393]
-
al treilea convoi de emisari trimis de Hideyoshi) o scrisoare în care regele Seonjo îl mustra pe Hideyoshi pentru că a contestat sistemul afluent chinez. Hideyoshi a răspuns cu o altă scrisoare dar din moment ce nu a fost prezentată personal de către un diplomat așa cum se proceda de obicei, curtea coreeană a ignorat-o. După refuzul celei de-a doua cereri, Hideyoshi a hotărât să atace Coreea în 1592. Cele două amenințări majore la securitatea Coreei și Chinei din acea vreme erau jurchenii care
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
în China au fost introduse arme de foc similare archebuzelor portugheze însă majoritatea erau de modele mai vechi. Armele de foc mici ale soldaților coreeni constau în pistoale cu mecanisme simple fie cu gunstock sau arbore de lemn atașat. Când diplomații japonezi au oferit curții coreene archebuze ca și cadouri, oficialul-savant coreean Yu Seong-Ryong a pledat pentru utilizarea noilor arme dar curtea nu ș-ia putut da seama de eficiența lor. În contrast, japonezii au desfășurat deseori archebuzele în combinație arcașii
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
primul semestru al lui 2009. Karel Schwarzenberg este un proeuropean convins, care susține o Uniune Europeană solidară. În opinia lui, intenția de a face distincția între "vechea" și "noua" Europă conduce la "distrugerea muncii depuse de Jean Monnet", economist și diplomat francez care a fost unul dintre părinții fondatori ai construcției europene după cel de-al Doilea Război Mondial. Karel Schwarzenberg este descendentul direct al lui Karl Borromäus Schwarzenberg, guvernator al Transilvaniei între 1851-1858, cu sediul la Sibiu.
Karel Schwarzenberg () [Corola-website/Science/333345_a_334674]
-
, scris și Bălan (n. 28 martie 1958, Sărătenii Vechi, Orhei) este o prezentatoare de televiziune din Republică Moldova, Maestru în Arta. Ea este mamă cântărețului Dan Bălan și soția diplomatului Mihai Bălan. A devenit cunoscută prin anii '90, cu emisiunile pentru copii „Noapte bună, copii!”, „Căsuța cu povești”, „De la 5 la 10” și „Tânți Ludmila Show” de la postul național de televiziune din Moldova. s-a nascut pe 28 martie 1958
Ludmila Balan () [Corola-website/Science/333396_a_334725]
-
(n. 26 februarie 1840, Ithaca, New York - d. 16 iulie 1890, Veneția) a fost un savant, scriitor, explorator și diplomat american, primul ambasador al Statelor Unite ale Americii în România, după recunoașterea independenței acesteia. A studiat limba română și a fost ales membru de onoare al Academiei Române. Schuyler a fost printre primii trei americani care a obținut titlul de doctor în filozofie la
Eugene Schuyler () [Corola-website/Science/334578_a_335907]
-
ales membru de onoare al Academiei Române. Schuyler a fost printre primii trei americani care a obținut titlul de doctor în filozofie la o universitate americană și primul traducător american al operelor lui Ivan Turgheniev și Lev Tolstoi. a fost primul diplomat american care a vizitat Asia Centrală țarista, si, în calitate de consul-general american la Constantinopol, a jucat un rol-cheie în mediatizarea atrocităților turcești comise în Bulgaria în timpul răscoalei din 1876. A fost, de asemenea, primul ambasador american în Șerbia și Grecia.
Eugene Schuyler () [Corola-website/Science/334578_a_335907]
-
îi cere soției să se recăsătorească după șase săptămâni de doliu cu administratorul Bence Rideghváry, succesorul său la conducerea comitatului, pentru a păstra intacte interesele familiei. Cei doi soți aveau trei copii: fiul cel mai mare, Ödön, trebuia să rămână diplomat la Sankt Petersburg, mijlociul, Richárd, urma să mai rămână o lună ofițer în garda regală, apoi să treacă la cavalerie și mai târziu în statul major, iar cel mai mic, Jenő, să avanseze ca funcționar superior la curtea din Viena
Fiii omului cu inima de piatră () [Corola-website/Science/334550_a_335879]
-
(n. 18 aprilie 1938, în comuna Măgurele, județul Prahova) a activat ca om politic, fiind fost diplomat de carieră. Este doctor în filologie , doctor în științe umaniste, scriitor, publicist și traducător. este fiul lui Dumitru Mareș, muncitor, și al Elisabetei (n. Tenea). Diplomat de carieră (1966-1999); a trecut prin concurs toate treptele diplomatice. A fost Director în
Nicolae Mareș () [Corola-website/Science/334612_a_335941]
-
aprilie 1938, în comuna Măgurele, județul Prahova) a activat ca om politic, fiind fost diplomat de carieră. Este doctor în filologie , doctor în științe umaniste, scriitor, publicist și traducător. este fiul lui Dumitru Mareș, muncitor, și al Elisabetei (n. Tenea). Diplomat de carieră (1966-1999); a trecut prin concurs toate treptele diplomatice. A fost Director în Ministerul Afacerilor Externe. A publicat în presa românească și străină peste 500 de contribuții din domeniul literaturii universale, istoriei artei, comparatisticii literare, istoriei relațiilor româno-polone receptarea
Nicolae Mareș () [Corola-website/Science/334612_a_335941]
-
Umaniste, titlu obținut la Academia Română - București, cu o lucrarea de doctorat despre Ioan Paul al II-lea. S-a manifestat că Editor; PR Consultant; consilier al Președintelui Fundației România de Mâine, Rector al Universității Spiru Haret; Analist - comentator Economistul și Diplomat Club; Realizator programe- Televiziunea România de Mâine: emisiuni - Cultură minorităților (peste 100 - fiecare de o oră); Diplomația românească - QUO VADIS? (peste 60); la Antenă 3 - filmul despre Ioan Paul al II-lea. 1996-99 - Ministru-consilier la Ambasada României la Varșovia; 1994-95
Nicolae Mareș () [Corola-website/Science/334612_a_335941]
-
române în străinătate, precum și din sfera relațiilor diplomatice și economice. Principalele publicații în care au apărut aceste contribuții: Steaua, România Literară, Luceafărul, Cronică, Tribuna, Orizont, Ateneu, Argeș, Convorbiri literare, Flacăra, Vatra, Familia, Evenimentul, Romanian Review, Curentul; Viața Românească, Ecart, Economistul, Diplomat Club, Tomis, Polonus și altele; 1963-2006 - A editat și prefațat cca 50 de volum ; Zenon Kosidowski, Povestiri biblice (1971), Stanisław Jerzy Lec, Aforisme (1972), Tadeusz Różewicz, Poeme (1973), Jan Szczepański, Sociologie (1973), Michał Rusinek, Pe urmele lui Kopernik (1974), Kazimierz
Nicolae Mareș () [Corola-website/Science/334612_a_335941]
-
Charles Koechlin, el îi vizitează în mod regulat și profită de aceasta pentru a lucra asupra operei compozitorului, cu privire la care redactează studii precum și cataloage detaliate. În anii 1970, se căsătorește cu Anne-Marie Desbat. Devine tatăl a doi copii, Paul-Éric Langevin, diplomat în matematică și în lingvistică, născut în 1979, și Isabelle Langevin, kinetoterapeută, născută în 1983. Atins de un cancer renal, moare la 4 iulie 1986.
Paul-Gilbert Langevin () [Corola-website/Science/334702_a_336031]
-
-i demonstra naratorului că spațiul și timpul au un caracter iluzoriu. Aflat la studii la Calcutta (India britanică), un tânăr orientalist român își petrecea nopțile călduroase de toamnă plimbându-se pe străzile metropolei, împreună cu doi tovarăși mai în vârstă: fostul diplomat rus Bogdanof și bibliotecarul olandez Van Manen, cu care împărtășea aceleași preocupări. Cei trei prieteni se deplasează într-o seară la bungaloul industriașului Budge aflat într-o pădure din apropiere de Serampore (un oraș situat la aproximativ 15 mile nord
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
șeful Comisiei pentru afaceri externe a Dumei de Stat, Alexei Pușkov care a solicitat Președintelui Ucrainei Petro Poroșenko demiterea din funcție a lui Deșcița. În același timp, ambasadorul SUA în Ucraina, Jeffrey Payyett a declarat că îl consideră pe Deșcița - "diplomat calificat", care "a încercat să rezolve o situatie periculoasă". Cântecul a provocat o nemulțumire la scara larga printre rușii de rând, la misiunea diplomatică a Rusiei în Ucraina, precum și din partea conducerii Federației Ruse. Cântecul a fost reinterpretat sau adaptat de
Putin — huilo! () [Corola-website/Science/332207_a_333536]
-
, ca practică religioasă, se învârte în jurul a două mari ramuri ale acestuia, romano-catolicismul și protestantismul numărând 5,3 respectiv 8,6 milioane de credincioși. Romanocatolicismul a fost introdus pentru prima dată în timpul dinastiei Joseon târzii. În 1603, diplomatul coreean Yi Gwang-jeong s-a întors de la Beijing aducând mai multe cărți de teologie scrise de Matteo Ricci, un misionar iezuit trimis în China. El a început să răspândească informațiile din cărți și creștinismul a început să fie tot mai
Creștinismul în Coreea () [Corola-website/Science/332424_a_333753]
-
rezultat al influenței școlii Silhak, creștinismul în Coreea a început mai mult ca o mișcare autohtonă laică decât ca ceva împus de misionari străini. Prima casă de rugăciune catolică a fost fondată în Seoul în 1784 de către Yi Sung-hun, un diplomat care a fusese botezat la Beijing. În 1786, el a stabilit o ierarhie de preoți-laici. Chiar dacă Vaticanul a decis în 1789 că numirea de preoți-laici încalcă Dreptul Canonic, creștinismul a fost introdus în Coreea prin lucrători laici autohtoni, nu prin
Creștinismul în Coreea () [Corola-website/Science/332424_a_333753]
-
Bulova s-a măritat cu August R. Lindt, ambasadorul Elveției la Washington. Născut la Berna, Auguste era și el milionar, fiind moștenitorul familiei Lindt, celebrii fabricanți elvețieni de ciocolată. Pe lângă aceasta, August Lindt era și unul din cei mai influenți diplomați ai epocii. Avusese numeroase însărcinări în cadrul agențiilor Organizației Națiunilor Unite, fiind Președinte al comitetului executiv al UNICEF (1952) și Înalt comisar al ONU pentru refugiați (1956-1960). În ciuda faptului că au avut împreună un fiu, Nicolas, căsătoria dintre Ileana și Auguste
Ileana Pociovălișteanu () [Corola-website/Science/332524_a_333853]