5,649 matches
-
Paștelui. Văcărescu a fost torturat trimis la Constantinopol, iar la 15/26 august 1714 a fost decapitat în fața sultanului și a reprezentanților ambasadelor străine. Văcărescu a fost de asemenea implicat în refacerea de monumente religioase, fiind ispravnic la repararea Bisericii domnești din Târgoviște (între 1698-1699), la Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București (terminată în 1699) și la refacerea de iznoavă a Bisericii dintr-o zi (în 1702). Este de asemenea, alături de soție și o parte din copii, printre ctitorii Mitropoliei din
Ianache Văcărescu () [Corola-website/Science/334555_a_335884]
-
târgul Bârladului, cu tot ocolul, și morile Covurluiului și orașul Tecuciu, cu tot ocolul, și Oltenii...”). Documentul a fost publicat de istoricul Mihai Costăchescu în volumul "Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare". Ținutul Tecuciului a fost menționat ulterior în acte domnești ale lui Ștefan cel Mare și urmașilor săi, precum și în lucrarea "Descriptio Moldaviae", scrisă în perioada 1714-1716 de cărturarul Dimitrie Cantemir. Potrivit lui Dimitrie Cantemir, Ținutul Tecuciului era un „ținut mare, dar n-are alt nimic însemnat”. Centrul ținutului era Tecuciul
Ținutul Tecuciului () [Corola-website/Science/334567_a_335896]
-
înțelegere. La 30 martie 1714, Ștefan Cantacuzino confirmă mănăstirii Tismana moșiile Batoți și Balta Verde pentru ceea ce trebuia să aibă în Cerneți. La 25 mai 1714, același domnitor „volnicește” pe egumenul de la Tismana „să scoată pe popa Stoica de la biserica domnească din Cerneți”, metohul mănăstirii, deoarece „el, ca un om tare de cap ce iaste, nu va să se supue ascultării și nici venitul nu-l dă”. Biserica veche a mănăstirii a fost construită în anul 1662 de Grigore Ghica voievod
Mănăstirea Cerneți () [Corola-website/Science/334689_a_336018]
-
al fostei gări regale din Sinaia, construită între 1938-1940 la comanda regelui Carol II., după planurile renumitului arhitect Duiliu Marcu, se găsește o pictură murală pătrată de 5,50 m, realizată de Dimitrie Știubei în frescă, care reprezentă o vânătoare domnească, cu 8 personaje călare, în mărime naturală. Subiectul picturii este Basarab Voievod cu suita la vânătoare de mistreți. În anul 1970, The New York Herald Tribune l-a considerat pe Dimitrie Știubei ca fiind cel mai mare machetator de mărci și
Dimitrie Știubei () [Corola-website/Science/334695_a_336024]
-
al XIV-lea, utilizându-se piatră și cărămidă. Tot în această perioadă, mai exact în 1352, este ridicată Bisericii Sf. Nicolae din Curtea de Argeș, cea mai veche ctitorie voievodală din Țara Românească. În perioada 1558 - 1559 este ridicată biserica de la Curtea Domnească din București, cel mai vechi lăcaș de cult din Capitală, care s-a păstrat în forma sa originală. Prima mențiune a unor lucrări de arhitectură stradală din București datează în 1574, când străzile erau pavate prin sistemul podurilor din bârne
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
1680 - 1687, dar nu a rezistat timpului, pe locul său fiind ridicată (două secole mai târziu) clădirea Băncii Naționale a României. La sfârșitul secolului la XVII-lea, în Țara Românească arhitectura cunoaște o deosebită înflorire. Se construiesc numeroase edificii laice (palate și curți domnești) și religioase într-un stil propriu epocii, denumit stilul brâncovenesc. Un prim exemplu îl constituie Mănăstirea Horezu (1690 - 1694), un valoros monument istoric al orașului omonim. Aceeași amprentă a lui Constantin Brâncoveanu o poartă și Palatul de la Potlogi, Dâmbovița, ridicat
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
potrivnice au făcut ca o altă academie să nu mai existe până în 1835, când a fost înființată Academia Mihăileană. Noua instituție i-a preluat pe unii profesori de la cea veche, astfel încât există o filiație directă între cele două academii. Academia Domnească nu a oferit diplome academice standard, ci doar diplome care certificau faptul că posesorul lor era demn de a purta „numele de om învățat”. Acest nume îi oferea purtătorului posibilitatea de a îndeplini diverse funcții administrative în cadrul Imperiului Otoman și
Academia Domnească din Iași () [Corola-website/Science/334861_a_336190]
-
a-și pierde tronul și din dorința de a le confisca averile, sub pretextul hainiei. În timp ce familia Cantacuzino a fugit din țară, Preda Brâncoveanu a rămas și a suferit soarta multor boieri, fiind ridicat de la Târgoviște și dus în casele domnești, unde a fost sugrumat. După acest episod, Stanca Brâncoveanu și-a luat cei trei copii și s-a mutat la moșia de la Mărgineni a tatălui ei. Din cei trei copii ai lui Papa și Safta Brâncoveanu, doar Constantin a avut
Familia Brâncoveanu () [Corola-website/Science/332425_a_333754]
-
demolată pentru a permite construirea noii Catedrale Mitropolitane din Iași. Prima biserică mitropolitană cunoscută este Biserica Albă care a fost situată aproximativ pe locul pe care este amplasată actuala Biserică Sfântul Gheorghe. Antonie Ruset, după ce a restaurat biserica Sfântul Nicolae Domnesc, a transferat aici sediul mitropolitan, lăsând în părăsire această mică biserică. Noul sediu mitropolitan nu era însă unanim agreat astfel încât Anastasia, doamna lui Gheorghe Duca, a hotărât să construiască pe cheltuiala sa o nouă biserică mitropolitană. Noua biserică, cu hramul
Biserica Stratenia () [Corola-website/Science/332473_a_333802]
-
ispravnic al scaunului București, mare vornic (1678-1687). În 1678, după numirea lui Șerban Cantacuzino și până la venirea sa în București a fost locțiitor (ispravnic-caimacan) al acestuia, îndeplinind apoi în cursul domniei de mai multe ori această funcție (ispravnic al scaunului domnesc) în absența domnului. Badea Bălăceanu a murit înainte de 14 august 1687, fiind înmormântat în Mitropolia din București. A ctitorit Biserica Sf. Dimitrie din București (din lemn, refăcută ulterior din piatră), biserica din Balaci și schitul Gîlmeie.
Badea Bălăceanu () [Corola-website/Science/332487_a_333816]
-
balcanică din localitățile urbane își au originea în satele endemice. În conformitate cu Zaharia și Lăzărescu, satele în care au fost constatate un număr mare de cazuri de nefropatie balcanică sunt: Erghevița, Bistrița, Poroina, Izvoru Aneștilor, Severinești, Șimian, Cerneți, Dedovița Veche, Fântâna Domnească, Ghelmegioaia (sate grupate în apropiere de orașul Drobeta-Turnu Severin), Corcova, Jirov, Stângăceaua, Tâmna, Breznița-Motru, Ruptura, Buicești, Țânțăreni, Văgiulești, Vânju Mare, Broscari. În Banat localitățile afectate sunt: Secășeni, Jitin, Ticvaniu Mare, Giurgiova. Lăzărescu a menționat cazuri în sate din zona adiacentă
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
albii. Termenul „băiaș” tradus printre altele cu "Löffelzigeuner" „țigan lingurar”, apare și în 1836, într-o lucrare a preotului luteran Andreas Clemens din Sibiu. Într-o lucrare în limba franceză din 1837, Mihail Kogălniceanu menționează ca două subgrupuri ale țiganilor domnești rudarii sau aurarii și lingurarii, pe aceștia din urmă calificându-i drept „cei mai civilizați”. Primul autor croat care menționează prezența unor băieși în Slavonia este învățătorul Ferdo Hefele, într-un articol din revista "Vienac" din Zagreb, în 1890. Un
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
pentru clasa I-a din școlile primare prin decizia Ministerului Instrucțiunei Publice și al Cultelor nr. 10.099 din 11 septembrie 1868 (publicată în "Monitorul Oficial" nr. 208 din același an). În 1876, ea a fost aprobată și prin decretul domnesc al domnitorului Carol publicat în "Monitorul Oficial al României" nr. 14 din 20 ianuarie (1 februarie) 1876. Dacă deja la cea de-a doua ediție manualul a cuprins 72 de pagini, îmbunătățiri și adăugiri succesive de texte și imagini au
Metodă nouă de scriere și cetire () [Corola-website/Science/333976_a_335305]
-
plan extern se afirma politica expansionistă a celor trei mari puteri vecine — Imperiul Otoman, Imperiul habsburgic și Polonia. În plan intern, conștient de rolul important ce revenea puterii centrale în lupta pentru independență, Mihai Viteazul a acționat pentru întăririi autorității domnești. O cronică oficială a domniei acestuia a fost alcătuită de marele logofăt Teodosie Rudeanu. S-a remarcat rapid ca un luptător pentru independență, dar și pentru apărarea cauzei creștinătății, luând singur inițiativa alăturării la ''Liga Sfântă''. Politica sa antiotomană s-
Mihai Viteazul, ziua în care a fost asasinat de oamenii generalului Basta-VIDEO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104868_a_106160]
-
Siret și Bârlad, apoi până la Prut după anexarea Basarabiei în anul 1812 și micșorarea ținutului Fălciu. În perioada domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432), târgul Vasluiul a început să dobândească o importanță administrativă tot mai mare, construindu-se aici curți domnești. Vasluiul a fost o a doua capitală a Moldovei pentru o scurtă perioadă, îndeosebi în timpul domniei lui Ștefan al II-lea. Prima atestare documentară a acestui ținut apare într-un act din 1 septembrie 1435, prin care voievodul Iliaș (fiul
Ținutul Vasluiului () [Corola-website/Science/334499_a_335828]
-
sud a țării, ce se aflau în Ținutul Vasluiului, Ținutul Tutova, Ținutul Covurluiului și Ținutul Tecucilor. Documentul a fost publicat de istoricul Mihai Costăchescu în volumul "Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare". Ținutul Vasluiului a fost menționat ulterior în acte domnești ale lui Ștefan cel Mare și urmașilor săi, precum și în lucrarea "Descriptio Moldaviae", scrisă în perioada 1714-1716 de cărturarul Dimitrie Cantemir. Centrul ținutului era Vasluiul, un orășel care a fost pentru scurte perioade scaun voievodal și în care se aflau
Ținutul Vasluiului () [Corola-website/Science/334499_a_335828]
-
lui Ștefan cel Mare și urmașilor săi, precum și în lucrarea "Descriptio Moldaviae", scrisă în perioada 1714-1716 de cărturarul Dimitrie Cantemir. Centrul ținutului era Vasluiul, un orășel care a fost pentru scurte perioade scaun voievodal și în care se aflau curți domnești și un palat din piatră, cârmuit de un pârcălab. Domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504) a ctitorit în anul 1490 în cadrul Curții domnești din Vaslui o biserică cu hramul „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, pentru a servi ca paraclis al curții
Ținutul Vasluiului () [Corola-website/Science/334499_a_335828]
-
era Vasluiul, un orășel care a fost pentru scurte perioade scaun voievodal și în care se aflau curți domnești și un palat din piatră, cârmuit de un pârcălab. Domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504) a ctitorit în anul 1490 în cadrul Curții domnești din Vaslui o biserică cu hramul „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, pentru a servi ca paraclis al curții. Lăcașul de cult este cunoscut și sub denumirea de „Biserica Domnească”. O lungă perioadă de timp s-a crezut că această biserică
Ținutul Vasluiului () [Corola-website/Science/334499_a_335828]
-
laudă și bucurie de izbândă cu năroc ce au biruit pre turci și pre munténi, au început a zidi bisérica sveti Ioan Predioice, în târgŭ în Vasluiu, dând laudă lui Dumnedzău de biruință ce au făcut, și pre urmă case domnești, cum să cunoscŭ și păn' într-acéște vremi. Și odihnindŭ Ștefan vodă acolo cu oștile sale și râvnindŭ cu nevoință a să zidi biséreca și alte lucruri ce arată că au făcut mai pre urmă”." În anul 1882, Teodor Burada a
Ținutul Vasluiului () [Corola-website/Science/334499_a_335828]
-
din Vaslui decade după moartea lui Ștefan cel Mare (1504), clădirile fiind părăsite și începând să se ruineze. Piatra și cărămizile sunt luate de oamenii locului pentru a fi folosite la ridicarea de noi construcții. Dorind să conserve ruinele curții domnești, domnul Vasile Lupu (1634-1653) poruncește logofătului Cehan Racoviță, într-o scrisoare din 6 august 1635, să nu se folosească materiale de construcții de la curtea domnească pentru construirea unei mănăstiri noi: „Scrii dumneata să luăm piatră de la Curtea din Vasluinu se
Ținutul Vasluiului () [Corola-website/Science/334499_a_335828]
-
locului pentru a fi folosite la ridicarea de noi construcții. Dorind să conserve ruinele curții domnești, domnul Vasile Lupu (1634-1653) poruncește logofătului Cehan Racoviță, într-o scrisoare din 6 august 1635, să nu se folosească materiale de construcții de la curtea domnească pentru construirea unei mănăstiri noi: „Scrii dumneata să luăm piatră de la Curtea din Vasluinu se cade să facem, că nu este de cinste, ci de aiurea, să caute unde se va afla”. Ruinarea clădirii domnești este observată și de călătorii
Ținutul Vasluiului () [Corola-website/Science/334499_a_335828]
-
materiale de construcții de la curtea domnească pentru construirea unei mănăstiri noi: „Scrii dumneata să luăm piatră de la Curtea din Vasluinu se cade să facem, că nu este de cinste, ci de aiurea, să caute unde se va afla”. Ruinarea clădirii domnești este observată și de călătorii străini din secolul al XVII-lea precum episcopul catolic Marco Bandini (care consemnează cu prilejul vizitei din 7 noiembrie 1646 că palatul princiar „zace ruinat”) și arhidiaconul ortodox Paul de Alep (ce a trecut prin
Ținutul Vasluiului () [Corola-website/Science/334499_a_335828]
-
în nou-înființatul județ Vaslui. În timp, Curtea domnească din Vaslui s-a risipit, rămânând din complexul curții domnești doar biserica. Cercetările arheologice efecuate în cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea au scos la iveală ruinele curților domnești. În perioada 2011-2014 a fost reconstruită pe vechiul amplasament una din clădirile ce a făcut parte din ansamblul curții domnești și s-a refăcut o parte din grădinile curții prin intermediul proiectului european „Ansamblul monument istoric Biserica «Tăierea Capului Sfântului Ioan
Ținutul Vasluiului () [Corola-website/Science/334499_a_335828]
-
Cercetările arheologice efecuate în cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea au scos la iveală ruinele curților domnești. În perioada 2011-2014 a fost reconstruită pe vechiul amplasament una din clădirile ce a făcut parte din ansamblul curții domnești și s-a refăcut o parte din grădinile curții prin intermediul proiectului european „Ansamblul monument istoric Biserica «Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul» și Situl Arheologic Zona Curților Domnești- Vaslui. Restaurare, consolidare și valorificare turistică”.
Ținutul Vasluiului () [Corola-website/Science/334499_a_335828]
-
omorât de soția sa, Ruxandra, la 11 martie 1568. Înfăptuitorul Unirii Țărilor Române, Mihai Viteazul, este asasinat de generalul Gh. Basta, la 9 august 1601. În anul 1688, Constantin Brâncoveanu își otrăvește unchiul, domnitorul Șerban Cantacuzino, și îi ia scaunul domnesc. Numai că, la rându-i, Brâncoveanu este executat la Constantinopol, în anul 1714, în urma acuzației de trădare. La 27 mai 1821, Tudor Vladimirescu, liderul revoluției de la 1821, este asasinat de Eteria. În anul 1777 este ucis domnitorul Grigore Ghica. Prim-
ASASINATE LA ROMÂNI: Blestemul lui Vadim Tudor by Marius Marinescu () [Corola-website/Journalistic/103101_a_104393]