7,291 matches
-
pe experiențe contradictorii, pe lupta temperamentului cu intelectul, a instinctului cu cenzura religioasă, a deprinderilor simple cu sofisticările civilizației. Pentru a fi cinstit cu mine însumi, mă arăt cum sînt: „și în picioare și culcat, și pe față și pe dos, și la dreapta și la stînga și în toate cutele mele sufletești”, după canonul Marelui Bordelais. Nu mă întind dincolo de ceea ce am trăit, am observat, am gîndit. Nu împrumut ce n-aș putea returna. Veritabili catalizatori, lecturile m-au ajutat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de polemist dirijat (undeva mă atinge și pe mine), e o treabă neserioasă. Actualmente, el forțează succesul de public (sînt destui nepricepuți care-l aplaudă) cu texte ambigue, pline de lucruri heteroclite, de aluzii indecente și de expresii întoarse pe dos. Pe de altă parte, moralizările lui din Satiră duhurilor mele, volumul din care citește în ultima vreme la șezători, sînt, ca să folosesc o vorbă de-a lui Baudelaire, „o scrimă vid”, iar pluralul din titlu trădează o maladie proprie inșilor
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dorințe, omul rămîne însă mărginit în actele sale. Niciodată nu i s-au putut atribui marchizului de Sade care, în romane, făcea să curgă fluvii de sînge, decît două acțiuni dubioase și regretabile, și din care una a ieșit pe dos mai puțin din cauza cruzimii autorului decît a imprudenței lui”. Așadar, „învață să te judeci” ar trebui dublat de „învață să citești”! *Nașterea mea a fost o recompensă pentru părinți. Eram al treilea, și, întrucît primii doi copii le muriseră, neliniștea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
interes e „băiat de treabă”, chiar dacă pentru alții e un ins detestabil. Un șef de alimentară e revendicat ca „prieten” de vreo patru dintre colegii mei. Să vezi cu cîtă căldură-i strîng mîna, cînd îi primește pe ușa din dos a magazinului! *„Ce bine ar fi ca Crăciunul să dureze tot anul” (Charles Dickens). *Cei mai mulți dintre bolnavii pe care-i vindecă Iisus sînt îndrăciți sau orbi. Nu sîntem și aci, oare, în planul simbolic? Vindecarea e liniștire și vedere clară
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
i spun că-și merită soarta de cîrtiță, de vierme în rahat! Pentru că în felul lui de a se purta nu-i numai lașitate, ci și multă șmecherie. Cere-i săși spună răspicat nemulțumirea, și-ai să vezi cum dă dosul. * Cine încearcă să înfățișeze „realitatea” trebuie să țină mereu cont de complexitatea ei: „realitatea” nu-i, nici pe durate scurte, omogenă, suma aspectelor de aceeași culoare, convenabile. În ciuda voinței de a o segrega, e din ce în ce mai amestecată și mai derutantă. Nu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
seară în salonul din dreapta al restaurantului „Stejarul”, iar cei de categoria a II-a (băcăuani și oneșteni) în cel din stînga. Ideea unei atari segregări m-a ofensat adînc. De aci satisfacția să văd că unele lucruri ies taman pe dos de cum s-a așteptat. Unul dintre acestea a fost recitalul lui Sorin Postelnicu, pe texte de Ovidiu Genaru, care, literalmente, a speriat-o: avea fața albastră-violet, asemenea părului („tipa” excelează la coafuri) și cred că-i amorțise limba. Actorul (pe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
stimate D-le Dimitriu, Am Întârziat cu răspunsul la frumoasele dvs. rânduri, fiindcă a durat câteva zile până am copiat câte ceva din ceea ce doreai mata. Mai sunt câteva, pe cari le voi trimete cu altă ocazie. Eu am explicat pe dosul fiecăreia și am mai adăugat și separat, ca să nu se strecoare vreo greșală și să ai și o completare la ceea ce vei relata În Monografia pe care o așteptăm. Cu răbdarea dvs. excepțională, cu priceperea cu care am văzut că
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a nu o Întrista. 590 Timpul aci s-a răcit mult și cu vânt și ploaie. Ne-a luat prea repede și nici vara n-a fost prea... vară! Așa se Întâmplă În epoca sateliților. Au Întors și vremea pe dos! Totuși, În mijlocul acestor preocupări, ne-am gândit de multe ori spre D-voastră și regretam că nu aveam timpul necesar să răspund mai repede. Eleva mea din Iași (Ecaterina Petrovici Pop, n.n.) mi-a mai scris În legătură cu muzeul, scrisori pe
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cine este pictat, deasemenea nici unde sunt Îngropați; poate la Tâmpești 326 sau În satul Petia. Am avut și tabloul lui Cichirdic Însă nu l-am mai găsit după evacuare. Cichirdic era refugiat politic din Serbia. Nastasia Cichirdic avea În dosul caselor din str. Sucevei 327 vreo 20-30 ha teren care se numea Țărăncuța, deasemenea ceva teren În Valea Vișinului și În Lămășeni. Nu știu să mai fi avut și altă casă, era socotită ca fiind foarte bogată. Căminul de bătrâni
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și să scutim formalitățile. Adresa lui este: Nicolae Nistoroiu, Intrarea Predoiu 5, Câmpulung-Vișoiu, Jud. Argeș Nu știu - și aș dori să aflu, dacă medicamentele luate de la Buftea au folosit. Am primit prompt cei 90 lei. După cum am scris și pe dosul Foii de expediere a coletului am mai găsit unele reviste În care am publicat germanistică, sau În care se află recenzii despre lucrările mele, pe care le voi trimite la timp. De altfel știu, că acum ai alte treburi urgente
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
turiștii ce veneau prin Brașov. M-au găsit însă cu aceasta, pentru că informatorii, cărora eu le spun turnătorii Miliției, au ochii foarte deschiși și limba foarte ascuțită, în schimbul favorurilor primite din partea șefilor lor cu punga și cu burta mare din dosul somptuoaselor birouri puse la dispoziție de partidul și statul nostru atent și grijuliu cu poporul și cu oamenii muncii din țara noastră. Nu vă mai spun ce a urmat, pentru că se știe cât e ceasul la tov. maior Nuț sau
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
toate urmele de viață rurală de tip tradițional, așa încât industrializarea să nu provoace o ruptură totală cu trecutul, să nu taie rădăcinile adânci ale popoarelor respective, să nu anuleze identitatea lor culturală. La noi, totul s-a petrecut, bineînțeles, pe dos. În acest moment dificil de adaptare la un nou fel de viață s-a hotărât mutarea, de fapt distrugerea Muzeului satului. Ne putem întreba de ce. Să fie oare din cauză că acele biete zece hectare pe care s-a îngrămădit un mileniu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
celor mulți, nu ne-a ajutat la nimic, ba din contră, suntem an de an tot mai flămânzi, deoarece se exportă mâncarea de la gura noastră, că altceva competitiv nu avem. Ultima întrebare a vameșilor înainte de a-mi întoarce mașina pe dos m-a uluit: Ai procurat anticoncepționale? La asta zău că nu mă gândisem. Dar au dreptate, pentru că scumpul nostru președinte ne-a dăruit un decret prin care a naționalizat mijloacele de reproducție. Acum sunt bunuri de stat, însă, bineînțeles, în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de a transmite idei și sentimente, În lipsa unui idiom adecvat („lack of an appropriate idiom”). Criză a relației umane, până la urmă, automatizată de clișee și redundanță. Ceea ce aducea, Însă, teza din urmă cu 7 ani era tocmai șocul „Întoarcerii pe dos” a interpretării. Răsturnarea era, cumva, În spirit ionescian?... „Dreptul la prostie”? Cât de „proastă” era prostia de ieri și de azi?... Mi-ar fi plăcut să reiau asemenea Întrebări cu părintele teatrului absurdului. Drept fundamental la candoare, Îndoială, provocare, eșec
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
un guvern Goga-Cuza și să facă niște legi discriminatorii față de evrei. Dăm în continuare textul acestor însemnări ale lui Nicolae Petrașcu așa cum au fost găsite în dosarele Securității, cu ortografia sa. Note din viața legionară (vol. 60, pg.202-225 din dos. 14.900) Berlin 21 Februarie 1940 În căutarea drumului drept În primăvara anului 1929 eram student la Universitatea din București. Am fost înscris la Facultatea de Litere și locuiam la Căminul din Str. Sfinții Voievozi. Încă de pe băncile școalei secundare
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
excitat a orașelor și îndeosebi în București. Mijloace de combatere a comunismului nu aveau liberalii. Campania de presă care producea la centru panică, dădea elementelor agitatoare comuniste mai mult prilej de încurajare, prin reclama indirectă, care li se făcea. în dosul comunismului sta evreimea cu banii, cu presa și cu numărul agenților săi. Însă evreul nu putea fi atacat de liberali. Asupra problemelor semite apăsa o tăcere de mormânt. Cuzismul prăbușit la pământ prin incapacitatea lui proprie, încerca să se refacă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
identitate ale lui Borobaru și Vârlan nu aparțineau purtătorilor lor, deoarece nu știau limba sârbă, fapt neobișnuit prin regiune. Au fost declarați arestați și jandarmii au început să percheziționeze camera lor de dormit. Au scotocit geamantanele și au răsturnat pe dos toată camera. N-au găsit nimic compromițător; căci toate lucrurile care tebuia să ne servească la expediție, între care și niște pistoale, se găseau în camera noastră. Noi așteptam aici cu sufletul la gură rezultatul primelor confruntări. La un moment
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
mai rămânând în felul acesta nici o posibilitate de primejdie din interior. Șeful Chesturii de poliție, maiorul de jandarmi Bărnuțiu, se găsea și el în instituție în momentul în care au intrat legionarii. Văzând primejdia, a scăpat printr-o ușă din dos, așa cum se găsea la birou, descins și cu capul gol. Omul s-a grăbit să fugă, având conștiința încărcată în urma activității sale de comandant al lagărulul de concentrare de la Miercurea Ciucului. Mai târziu au venit forțe militare. S-au apropiat
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de catre M.A.N. Direcția Superioară a Geniului, după aceleași norme ca detașamentele de lucru C.F. cu No. 46-67. 7. - EVREII sunt obligați să-și aducă vesela (farfurie, cuțit, lingură, furculiță, cană), îmbrăcămintea și lenjeria necesară, cazarmamentul (pătură și un dos de saltea), precum și articole de toiletă (perii, săpun, etc.). 8. - STAREA SANITARĂ. Privește C.F. care va înființa infirmerii și va da medicamentele necesare. Asistența medicală se va asigura de medicii evrei. Cazurile de scutiri sau trimiteri în spitale, vor trebui
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
recunoaște locul și posibilitățile de cazare. - În serviciul aprovizionării vor putea fi întrebuințați 2 evrei care vor fi perma nenți, având bilete de voie semnate de Comandantul Detașamentului. - Evreii sunt obligați să-și aducă vesela, îmbrăcămintea, cazarmamentul (pătură și un dos de saltea), precum și articole de toiletă. IV. - Drepturile detașamentelor - Ofițerii și subofițerii români din cadre, vor primi drepturile bănești (solda, alocația de hrană), prin organele care au organizat detașamentele de evrei. - Gradele inferioare concentrate, vor primi drepturile în aceleași condițiuni
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
recunoaște locul și posibilitățile de cazare. În serviciul aprovizionări vor putea fi întrebuințați 2 evrei cari vor fi PER MANENȚI având bilete de voie semnate de Comandantul Detașamentului. Evreii sunt obligați să-și aducă vesela, îmbrăcămintea, cazarmamentul (pătură și un dos de saltea), precum și articolele de toaletă. IV. - Ofițerii și subofițerii români din cadre vor primi drepturile bănești (solda, alocația de hrană) prin C. R. respectiv. Gradele inferioare concentrate, vor primi drepturile în aceleași condițiuni ca ostașii dela Batal. de Drumuri și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
a nu le da posibilitatea de a face propagandă subversivă, a întinde corupția sau întreține relațiuni cu româncele. Evreii nu au voie a părăsi șantierul de lucru, tabăra sau bivuacul. Fiecare evreu trebuie să-și aducă o pătură și un dos de saltea. În cazul când evreii din detașamentele exterioare lucrează în apropiere de orașul lor de domiciliu, vor putea fi lăsați să doarmă la căminurile lor, cu condițiunea de a nu se diminua randamentul maximum de lucru. b) Evreii din
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Est. IV. - CAZAREA și HRANA a) De preferință evreii vor fi cazați separat, în clădiri izolate, corturi sau barăci. Se vor evita a fi lăsați în contact cu populația civilă. b) Fiecare evreu își va aduce o pătură și un dos de saltea. c) Hrana se va procura prin grija batalionului în legătură cu Sectorul III Etape. d) Evreii vor lucra cu îmbrăcăminte proprie având brasarda prevăzută de ord. M.St.Major Nr. 915.814 și 916.864/942. e) Evreii bolnavi, al
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
CAZAREA-HRANA a) Evreii vor fi cazați la un loc, în clădiri izolate sau bordee (corturi sau barăci pe timpul verii) și în niciun caz nu vor veni în contact cu populația românească din zonă. b) Fiecare evreu își va aduce pătură, dos de saltea și pernă, idem vesela completă. Se va avea grije ca evreii să fie echipați de iarnă. c) Hrana se va procura prin grija unităților cărora le sunt puse la dispoziție acele detașamente și se va prepara în cantonament
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Nu mi-era foame, cu toate că nu mâncasem mai nimic în ziua aceea plină de evenimente, cu yakuza pe cap. De la salata de cartofi, nu mai pusesem nimic în gură. Numai dacă mă gândeam la mâncare, mi se întorcea stomacul pe dos. Eram prea obosit, dormisem prea puțin. În plus, eram rănit și camera se afla în starea jalnică lăsată de nemernicii ăia. Cum să mai am poftă de mâncare! Cu niște ani în urmă, citisem într-un roman științifico-fantastic că în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]