5,815 matches
-
România există 26 de parcuri naționale și naturale (13 parcuri naționale și 13 parcuri naturaleă. Aceste parcuri se încadrează, conform clasificării IUCN, în categoriile II respectiv V. Parcul național reprezintă o 15 arie naturală protejată administrată, în special, pentru protecția ecosistemelor și pentru recreere, iar parcul natural se constituie, în special, pentru conservarea peisajului. Din rețeaua națională de arii naturale protejate, Rezervația Deltei Dunării se distinge, atât ca suprafață, cât și ca nivel al diversității biologice, având triplu statut internațional: Rezervație
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
Conceptul și denumirea de „Rezervație a Biosferei” au fost promovate cu peste 25 de ani în urmă (1971Ă, prin Programul „Omul și Biosfera” (MABĂ, sub auspiciile UNESCO. Prin acest concept s-a avut în vedere conservarea unor zone naturale caracteristice, ecosisteme reprezentative capabile de menținere și extindere a unor specii de plante și animale pe cale de dispariție sau în pericol. Delta Dunării propriu-zisă este cea mai mare componentă a rezervației și are o suprafață totală de circa 4.178 km2, din
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
a taxonilor de rang superior din cadrul ierarhiei taxonomice; în sens larg, biodiversitatea poate fi definită ca întreaga variabilitate a organismelor vii și a habitatelor acestora. Astfel, se disting patru componente ierarhice ale biodiversității: diversitatea genetică (variabilitatea intraspecifică), diversitatea specifică, diversitatea ecosistemelor și diversitatea antropică . Diversitatea genetică se referă la variabilitatea intra-specifică și reprezintă fundamentul procesului evolutiv. Diversitatea specifică se referă la varietatea speciilor la nivel local (biocenoză), regional (regiune biogeograficăă sau global (biosferă). Diversitatea ecosistemică este nivelul la care au
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
importanței sistemului socio-economic ca și componentă a ecosferei. O veche paradigmă reflectă modul în care diversitatea și componentele ei au contribuit la succesul vieții pe Terra (Bran Florina, Ioan Ildiko, 2004): „Diversitatea speciilor este importantă deoarece sporește productivitatea și stabilitatea ecosistemelor”. Ținând cont de aceste componente, precum și de funcționalitatea care le caracterizează pe fiecare, considerăm că biodiversitatea reprezintă variabilitatea existentă în cadrul și între unitățile sistemice de organizare a materiei vii, ca o caracteristică intrinsecă a durabilității acesteia, rezultată din elasticitatea informațională
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
în considerare pentru a fi posibilă o evaluare cât mai bună (Bran Florina, Ioan Ildiko, 2004). Există o oarecare eterogenitate în ceea ce privește abordarea următorului nivel sau a unei noi componente. Trei direcții se individualizează în acest sens: identificarea unui nivel superior ecosistemului; diversitatea culturilor tradiționale și unul utilitarist, în care următoare componentă este dată de varietatea funcțiilor pe care un ecosistem le îndeplinește (Bran Florina, Ioan Ildiko, 2004). Diversitatea specifică (interspecificăă cuprinde totalitatea speciilor aflate într-un anumit biotop, o anumiăta regiune
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
eterogenitate în ceea ce privește abordarea următorului nivel sau a unei noi componente. Trei direcții se individualizează în acest sens: identificarea unui nivel superior ecosistemului; diversitatea culturilor tradiționale și unul utilitarist, în care următoare componentă este dată de varietatea funcțiilor pe care un ecosistem le îndeplinește (Bran Florina, Ioan Ildiko, 2004). Diversitatea specifică (interspecificăă cuprinde totalitatea speciilor aflate într-un anumit biotop, o anumiăta regiune, privite și prin prisma importanței biogeografice, a efectivelor populațtiilor și a suprafețelor ocupate de acestea. Mulți autori apreciază că
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
oceanului pot fi identificate peste 10 milioane specii. Majoritatea cercetătorilor apreciază că toate aceste evaluari sunt speculative, estimarea cea mai apropiată de realitate, bazată pe cunoștințele actuale, ar fi de circa 10 milioane specii (Dan Cogălniceanu, 1999 . Distribuția speciilor în ecosistemele acvatice și în cele terestre nu este estimată realist. Din cele 1.7 milioane specii descrise, circa 250.000 specii trăiesc în mediul marin. În mediul terestru 90% din speciile prezente ar fi producătorii primari. Diversitatea lor este foarte scazută
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
mediul marin se întâlnesc toate încrengăturile cunoscute. În mediul dulcicol sunt 14 încrengături prezente, însă niciuna nu este endemică. În mediul marin 14 încrengături sunt exclusive marine. Din cele 35 încrengături prezente în mediul marin numai 11 se întâlnesc în ecosistemele de coastă, celelalte 24 sunt prezente în regiunile bentale. Din cele 250 mii specii fosile cunoscute, 95% sunt specii marine (Dan Cogălniceanu, 1999. Oceanul planetar prezintă o diversitate specifică mult mai mare decat uscatul. Viața a aparut în mediul marin
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
marin au supraviețuit formele vechi. Acest lucru a fost posibil datorită faptului că în zonele bentale condițiile sau modificat mai mult 23 sau mai puțin. Oceanul planetar ocupă 2/3 din suprafața planetei și este locuit în tot volumul său. Ecosistemele terestre și cele acvatice continentale sunt locuite numai pe o grosime de câțiva zeci de metri, cu unele excepții, cum ar fi microorganismele care populează și zone mai adânci. Cunoașterea diversității specifice variază în functie de categoria taxonomică la care
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
genetică este baza procesului evolutiv, fiind un factor de importanță capitală în menținerea biodiversității (la toate nivelurile). Diversitatea ecosistemică priveste mozaicul realizat de diversele comunități de organisme, integrate într-un anumit biotop, dar și complexul de relații funcționale care guvernează ecosistemele prezente. Acest tip de biodiversitate este, în mod cert, cel mai putin studiat, întrucât el nu priveste numai tipul de ecosistem și structura sa specifică, ci mai ales bogația și lungimea lanțurilor și rețelelor trofice, modul în care se realizează
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
realizat de diversele comunități de organisme, integrate într-un anumit biotop, dar și complexul de relații funcționale care guvernează ecosistemele prezente. Acest tip de biodiversitate este, în mod cert, cel mai putin studiat, întrucât el nu priveste numai tipul de ecosistem și structura sa specifică, ci mai ales bogația și lungimea lanțurilor și rețelelor trofice, modul în care se realizează circulața materiei și energiei, precum și evaluarea capacității de producție și de suport a fiecărui tip de ecosistem în parte. Cauza acestei
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
priveste numai tipul de ecosistem și structura sa specifică, ci mai ales bogația și lungimea lanțurilor și rețelelor trofice, modul în care se realizează circulața materiei și energiei, precum și evaluarea capacității de producție și de suport a fiecărui tip de ecosistem în parte. Cauza acestei situații este reprezentată de complexitatea unor astfel de cercetări. Au fost propuse astfel, o serie de criterii, de sisteme de clasificare, ce grupează ecosistemele în (Dan Cogălniceanu, 1999): după tipul major de biotop, ecosistemele se clasifică
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
precum și evaluarea capacității de producție și de suport a fiecărui tip de ecosistem în parte. Cauza acestei situații este reprezentată de complexitatea unor astfel de cercetări. Au fost propuse astfel, o serie de criterii, de sisteme de clasificare, ce grupează ecosistemele în (Dan Cogălniceanu, 1999): după tipul major de biotop, ecosistemele se clasifică în: acvatice și terestre; după impactul antropic, ecosistemele se clasifică în: naturale, seminaturale și antropizate; după caracteristicile funcționale (capacitatea de stocare, fixare și transfer al nutrienților și apeiă
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
tip de ecosistem în parte. Cauza acestei situații este reprezentată de complexitatea unor astfel de cercetări. Au fost propuse astfel, o serie de criterii, de sisteme de clasificare, ce grupează ecosistemele în (Dan Cogălniceanu, 1999): după tipul major de biotop, ecosistemele se clasifică în: acvatice și terestre; după impactul antropic, ecosistemele se clasifică în: naturale, seminaturale și antropizate; după caracteristicile funcționale (capacitatea de stocare, fixare și transfer al nutrienților și apeiă ecosistemele se clasifică în: tundră, taiga, pășune, pădure temperată, savană
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
de complexitatea unor astfel de cercetări. Au fost propuse astfel, o serie de criterii, de sisteme de clasificare, ce grupează ecosistemele în (Dan Cogălniceanu, 1999): după tipul major de biotop, ecosistemele se clasifică în: acvatice și terestre; după impactul antropic, ecosistemele se clasifică în: naturale, seminaturale și antropizate; după caracteristicile funcționale (capacitatea de stocare, fixare și transfer al nutrienților și apeiă ecosistemele se clasifică în: tundră, taiga, pășune, pădure temperată, savană, pădure ecuatorială; -după caracteristicile structurale (abundența numerică și în biomasă
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
în (Dan Cogălniceanu, 1999): după tipul major de biotop, ecosistemele se clasifică în: acvatice și terestre; după impactul antropic, ecosistemele se clasifică în: naturale, seminaturale și antropizate; după caracteristicile funcționale (capacitatea de stocare, fixare și transfer al nutrienților și apeiă ecosistemele se clasifică în: tundră, taiga, pășune, pădure temperată, savană, pădure ecuatorială; -după caracteristicile structurale (abundența numerică și în biomasă, distribuția speciilor, durata de viață, importanțăă; 28 după tipurile funcționale, în raport cu abundența și distribuția speciilor cu caracteristici funcționale (descompunerea materiei organice
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
tipurile funcționale, în raport cu abundența și distribuția speciilor cu caracteristici funcționale (descompunerea materiei organice, prădători de vârf, denitrificare, etcă; după natura și importanța bunurilor și serviciilor furnizate sistemului socio-economic uman; după capacitatea de refacere sau rezistența la modificări; după stadiul succesional, ecosistemele se clasifică în: tinere sau mature, pentru cele acvatice în oligo-, mezo-, eusau hipertrofe. Odum (1993, citat de Cogălniceanu, 1999), propune următoarele categorii de ecosisteme: A. Marine (seascapeă Oceanul deschis/pelagial Ape litorale Zone cu curenți verticale (up wellingă Zone
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
furnizate sistemului socio-economic uman; după capacitatea de refacere sau rezistența la modificări; după stadiul succesional, ecosistemele se clasifică în: tinere sau mature, pentru cele acvatice în oligo-, mezo-, eusau hipertrofe. Odum (1993, citat de Cogălniceanu, 1999), propune următoarele categorii de ecosisteme: A. Marine (seascapeă Oceanul deschis/pelagial Ape litorale Zone cu curenți verticale (up wellingă Zone abisale cu izvoare hidrotermale Ecosisteme costier (lagune, estuare, mlaștini sărate, păduri de mangrove, recifi de coraliă B. Acvatice continentale Ecosisteme lentice (lacuri și bălți) Ecosisteme
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
sau mature, pentru cele acvatice în oligo-, mezo-, eusau hipertrofe. Odum (1993, citat de Cogălniceanu, 1999), propune următoarele categorii de ecosisteme: A. Marine (seascapeă Oceanul deschis/pelagial Ape litorale Zone cu curenți verticale (up wellingă Zone abisale cu izvoare hidrotermale Ecosisteme costier (lagune, estuare, mlaștini sărate, păduri de mangrove, recifi de coraliă B. Acvatice continentale Ecosisteme lentice (lacuri și bălți) Ecosisteme lotice (fluvii, râuri, pâraieă Zone umede (delte, zone inundabile, mlaștini) C. Ecosisteme și complexede ecosisteme terestre (landscape) Arctice și alpine
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
1999), propune următoarele categorii de ecosisteme: A. Marine (seascapeă Oceanul deschis/pelagial Ape litorale Zone cu curenți verticale (up wellingă Zone abisale cu izvoare hidrotermale Ecosisteme costier (lagune, estuare, mlaștini sărate, păduri de mangrove, recifi de coraliă B. Acvatice continentale Ecosisteme lentice (lacuri și bălți) Ecosisteme lotice (fluvii, râuri, pâraieă Zone umede (delte, zone inundabile, mlaștini) C. Ecosisteme și complexede ecosisteme terestre (landscape) Arctice și alpine (tundraă Păduri de conifere boreale (taigaă- Păduri de foioase temperate Pășuni din zona temperată Pășuni
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
ecosisteme: A. Marine (seascapeă Oceanul deschis/pelagial Ape litorale Zone cu curenți verticale (up wellingă Zone abisale cu izvoare hidrotermale Ecosisteme costier (lagune, estuare, mlaștini sărate, păduri de mangrove, recifi de coraliă B. Acvatice continentale Ecosisteme lentice (lacuri și bălți) Ecosisteme lotice (fluvii, râuri, pâraieă Zone umede (delte, zone inundabile, mlaștini) C. Ecosisteme și complexede ecosisteme terestre (landscape) Arctice și alpine (tundraă Păduri de conifere boreale (taigaă- Păduri de foioase temperate Pășuni din zona temperată Pășuni tropicale și savane -Zone cu
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
verticale (up wellingă Zone abisale cu izvoare hidrotermale Ecosisteme costier (lagune, estuare, mlaștini sărate, păduri de mangrove, recifi de coraliă B. Acvatice continentale Ecosisteme lentice (lacuri și bălți) Ecosisteme lotice (fluvii, râuri, pâraieă Zone umede (delte, zone inundabile, mlaștini) C. Ecosisteme și complexede ecosisteme terestre (landscape) Arctice și alpine (tundraă Păduri de conifere boreale (taigaă- Păduri de foioase temperate Pășuni din zona temperată Pășuni tropicale și savane -Zone cu precipitații de iarnă și secetă în timpul verii (chaparral) Deșerturi Păduri tropicale sezoniere
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
Zone abisale cu izvoare hidrotermale Ecosisteme costier (lagune, estuare, mlaștini sărate, păduri de mangrove, recifi de coraliă B. Acvatice continentale Ecosisteme lentice (lacuri și bălți) Ecosisteme lotice (fluvii, râuri, pâraieă Zone umede (delte, zone inundabile, mlaștini) C. Ecosisteme și complexede ecosisteme terestre (landscape) Arctice și alpine (tundraă Păduri de conifere boreale (taigaă- Păduri de foioase temperate Pășuni din zona temperată Pășuni tropicale și savane -Zone cu precipitații de iarnă și secetă în timpul verii (chaparral) Deșerturi Păduri tropicale sezoniere Păduri tropicale umede
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
landscape) Arctice și alpine (tundraă Păduri de conifere boreale (taigaă- Păduri de foioase temperate Pășuni din zona temperată Pășuni tropicale și savane -Zone cu precipitații de iarnă și secetă în timpul verii (chaparral) Deșerturi Păduri tropicale sezoniere Păduri tropicale umede. D. Ecosisteme dominate de sistemul socio-economic uman Ecosisteme rurale/zone agroindustriale Agroecosisteme Ecosisteme urban-industriale. Diversitatea antropică/etno-culturală se consideră a fi alcătuită din toate practicile, tradițiile și creațiile umane, care au ca obiect ori ca bază de inspirație componente ale viului, în
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
de conifere boreale (taigaă- Păduri de foioase temperate Pășuni din zona temperată Pășuni tropicale și savane -Zone cu precipitații de iarnă și secetă în timpul verii (chaparral) Deșerturi Păduri tropicale sezoniere Păduri tropicale umede. D. Ecosisteme dominate de sistemul socio-economic uman Ecosisteme rurale/zone agroindustriale Agroecosisteme Ecosisteme urban-industriale. Diversitatea antropică/etno-culturală se consideră a fi alcătuită din toate practicile, tradițiile și creațiile umane, care au ca obiect ori ca bază de inspirație componente ale viului, în toată complexitatea sa. Prin aceste practici
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]