5,606 matches
-
obstacole în vegetație naturală joasă și preria arată, parcurgând sub formă de nori negri, distanțe lungi, până la Oceanul Atlantic. În anul 1934, aproximativ 40 milioane de hectare de pământ parțial sau complet și-a pierdut orizontul de humus, ca urmare a eroziunii eoliene. Ziua de 14 aprilie 1935 a fost numită Duminica Neagră din cauza norilor de praf întunecați care au acoperit lumina soarelui. În iarna anului 1934-1935 în New England zăpada a căzut sub formă de praf roșu. În rândul populației din
Dust Bowl () [Corola-website/Science/331621_a_332950]
-
întunecați care au acoperit lumina soarelui. În iarna anului 1934-1935 în New England zăpada a căzut sub formă de praf roșu. În rândul populației din prerie, mai ales în Kansas și Oklahoma, s-a răspândit pneumonia de praf. Seceta și eroziunea provocată de a afectat 100 milioane de acri (400.000 km) în total, principalele state afectate fiind Texas și Oklahoma și atingând secțiuni adiacente în New Mexico, Colorado și Kansas.
Dust Bowl () [Corola-website/Science/331621_a_332950]
-
Naslavcea, Saharna, Țipova, Lalova etc.) Lungimea sa totală este de 250 km, evidențiind canionul printre cele mai mari nu doar din Ucraina, ci și din Europa. Defileul s-a format ca urmare a structurii geologice specifice a zonei, precum și a eroziunii cauzată de procesele acvatice și eoliene. Canionul este situat în partea de vest a Ucrainei, iar malurile stâng și drept ale defileului aparțin diferitor regiuni: malul stâng, regiunile Ternopil și Hmelnițki, malul drept - Ivano-Frankivsk și Cernăuți. În regiunea Ternopil, canionul
Canionul Nistrului () [Corola-website/Science/335710_a_337039]
-
urme de incendiu, care se mai găseau și pe bolovani sau cărămizi. Din biserică rămăseseră astfel în 1994 doar absida altarului, naosul și câteva rămășițe din turnul clopotniței de pe latura sudică, situate pe o terasă de 7 m amenințată de eroziunea laterală. Elementele de hazard geomorfologic se constituie astfel, într-un factor care amenință chiar și ruinele rămase, cu distrugerea. Dintre elementele care au supraviețuit, două lespezi funerare (din care una se presupune a fi a ctitorului) expuse la intrarea în
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
mare de văi (săpate mai ales râurile Bâc, Botna, Ichel, Cogâlnic, Lăpușna, precum și aflueții drepți ai Răutului, etc.) întretăiate în toate direcțiile, care au înfățișarea unei aglomerări nesfârșite de dealuri mai mult sau mai puțin rotunjite. Întinse suprafețe sunt supuse eroziunii, cu văi adânci disecate de traversarea râurilor mai sus enumerate; de asemenea sunt răspândite rigolele, ravenele și hârtoapele (depresiuni cu diametrul de 3-5 km în formă de amfiteatre mari). Alunecările de teren pe locuri sunt carstice. Actualele verigi de dealuri
Codru (masiv forestier din Republica Moldova) () [Corola-website/Science/333700_a_335029]
-
Stat, și Primăria orașului Kaunas. Situl încă mai conține elemente de artilerie neexplorate, deși în 1995 au fost înlăturate circa 1,9 tone de explozibili. Alte probleme de restaurare sunt apariția de puțuri, slabul drenaj al apelor pluviale, slaba ventilație, eroziunea, posibila contaminare chimică, supracreșterea vegetației și prezența unei colonii de lilieci protejați. În ciuda avariilor suferite, complexul cetății Kaunas este cel mai complet dintre cetățile rămase din vremea Imperiului Rus.
Cetatea Kaunas () [Corola-website/Science/333842_a_335171]
-
delimitată la est și sud-est de râul Mureș și de râul Ampoița în sud. Extremitatea nord și nord-estică este mărginită de Cheile Turului iar cea vestică de valea Ampoiului și râul Galda. Din punct de vedere geologic, multiplele procese de eroziune și dizolvare a calcarelor, gipsurilor și sării (provocate de apele subterane și de suprafață) desfășurate de-a lungul timpului au dus la crearea unor forme de relief diverse; atât la suprafața rocilor cât și în interiorul lor; astfel: Fenomene exocarstice: vârfuri
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
despicate de canioane fascinante. Cheile și ravenele sunt căptușite cu plante rezistente precum iarba-porcului-spinos ("spinifex", cu frunze aciculare), acacia și palmierii-evantai, care cresc în crevase și formeaza extraordinare grădini suspendate. Dungile viu colorate din rocă au apărut ca urmare a eroziunii. Când este recent dezgropată, gresia are o nuanță alburie, dar apa curgătoare depune treptat un strat de cuarț și argilă, în continuă formare și sfărâmare. Urmele de fier conferă pietrei o nuanță cărămizie, iar cenușiul și maroul provin de la lichenii
Parcul Național Purnululu () [Corola-website/Science/332057_a_333386]
-
cuarț și argilă, în continuă formare și sfărâmare. Urmele de fier conferă pietrei o nuanță cărămizie, iar cenușiul și maroul provin de la lichenii și algele acumulate în timp și arse de soare. Gresia este o rocă relativ moale, pe care eroziunea o transformă într-un praf fin ca pudra de talc. Alexander Forrest, un topometru din Perth, a condus primul grup de europeni care au zărit acest labirint de piatră în 1879. Nimeni nu știe de ce munții au fost numiți în
Parcul Național Purnululu () [Corola-website/Science/332057_a_333386]
-
Bungle Bungle”. Aborigenii îi numesc "Purnululu" (adică „gresie”). Aceștia trăiesc aici de peste 24.000 de ani, iar masivul este una dintre regiunile lor sacre. Astăzi, aborigenii participă la administrarea întregii regiuni, declarate în 1987 drept parc național, încercând să prevină eroziunea provocată de turiști. Câteva iazuri umbrite de steiuri supraviețuiesc pe tot parcursul anului, constituind adăpătoare naturale pentru cangurii pitici și pentru "quolls" (feline australiene). La fel de ciudate precum culmile sunt termitierele ce se ridică uneori pâna la 5,5 m înălțime
Parcul Național Purnululu () [Corola-website/Science/332057_a_333386]
-
indică faptul că niciunul dintre ei nu este mai vechi de 3,92 de miliarde de ani, cu vârste uneori mai recente, dar concentrând un număr descrescând de meteoriți. Pe Pământ, dacă urmele acestor impacturi foarte vechi sunt cvasiinexistente din cauza eroziunii, datarea rocilor terestre nu depășește 4 miliarde de ani vechime. Într-o vreme, acest rezultat a fost considerat drept dovadă că Pământul a rămas mult timp în stare lichidă, și nu s-ar fi solidificat la suprafață decât în această
Marele bombardament târziu () [Corola-website/Science/332423_a_333752]
-
Nahal Darga care coboară în defileu domol) Taluzul faliilor este alcătuit din trei trepte principale, în general înguste, dar care în anumite locuri ating o lățime de 500 m și mai mult. Ele s-au format în urma unor procese de eroziune în împrejurarile în care straturile de stâncă nu sunt la fel de tari, și a unor procese de refracție în lungul liniilor de falie. Partea frontală a taluzului este strapunsă de porțile marilor defilee. În partea inferioară a taluzului, în zona de
Deșertul Iudeei () [Corola-website/Science/332463_a_333792]
-
au propus o variantă non-biologică a ciclului carbonului care ar fi putut oferi un efect de feedback invers pentru temperatură. Bioxidul de carbon din atmosferă se dizolvă în apă în stare lichidă și se combină cu ioni metalici rezultați din eroziune pentru a produce carbonați. În perioade glaciare acest ciclu este oprit. Emisii de carbon de origine vulcanică repornesc ciclul de încălzire datorită efectului de seră. Conform ipotezei „Pământului ca bulgăre de zăpadă”, ar fi putut exista mai multe perioade în
Paradoxul Soarelui slab timpuriu () [Corola-website/Science/334531_a_335860]
-
potențează reciproc, dând naștere unui mediu complex de securitate și unor noi riscuri la adresa acesteia. Din exterior, ne confruntăm simultan cu provocări multidimensionale, atât din est, cât și din sud. Deși de natură diferită, acestea sunt cruciale pentru securitatea euroatlantică. Eroziunea valorilor și a normelor, precum și încălcarea principiilor fundamentale ale dreptului internațional ne-au adus în punctul în care ne aflăm în prezent. Situația actuală este, de asemenea, efectul unei lipse de voință politică și hotărâre manifestată de anumite state și
Klaus Iohannis, discurs în fața liderilor lumii despre un subiect crucial by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103210_a_104502]
-
potențează reciproc, dând naștere unui mediu complex de securitate și unor noi riscuri la adresa acesteia. Din exterior, ne confruntăm simultan cu provocări multidimensionale, atât din est, cât și din sud. Deși de natură diferită, acestea sunt cruciale pentru securitatea euroatlantică. Eroziunea valorilor și a normelor, precum și încălcarea principiilor fundamentale ale dreptului internațional ne-au adus în punctul în care ne aflăm în prezent. Situația actuală este, de asemenea, efectul unei lipse de voință politică și hotărâre manifestată de anumite state și
Iohannis, discurs în engleză: Salut decizia Statelor Unite () [Corola-website/Journalistic/103207_a_104499]
-
triunghi cu baza la est. Lățimea ei este de 2 km în est și de 500 m în vest. Ea se află la o altitudine de circa 330m. s-a creat sub influența unr factori tectonici și unor procese de eroziunea solului care au avut loc în bazinul râului Nahal Haelá. Apele din vale sunt drenate în rîul Nahal Haelá, care își face cale din Muntii Iudeei pentru a se vărsa la vest în râul Nahal Lahish. Reunirea râurilor mai mici
Valea Ela () [Corola-website/Science/337054_a_338383]
-
care fazele evolutive alternează cu cele de acalmie. Pentru desemnarea concomitentă a leziunii, simptomelor și a cauzei se utilizează termenul boală ulceroasă gastroduodenală sau boală ulceroasă. Ulcerul poate avea dimensiuni de la câțiva milimetri la câțiva centimetri. Ulcerul se deosebește de eroziune prin adâncimea penetrației; eroziunea este mai superficială și nu ajunge la musculara mucoasei. Cauza ulcerului gastroduodenal este legată de prezența unui germen microbian ("Helicobacter pylori"), de utilizare de AINS (antiinflamatoare nesteroidiene), de factori alimentari, stres, și mai rar de o
Ulcer gastroduodenal () [Corola-website/Science/337217_a_338546]
-
cu cele de acalmie. Pentru desemnarea concomitentă a leziunii, simptomelor și a cauzei se utilizează termenul boală ulceroasă gastroduodenală sau boală ulceroasă. Ulcerul poate avea dimensiuni de la câțiva milimetri la câțiva centimetri. Ulcerul se deosebește de eroziune prin adâncimea penetrației; eroziunea este mai superficială și nu ajunge la musculara mucoasei. Cauza ulcerului gastroduodenal este legată de prezența unui germen microbian ("Helicobacter pylori"), de utilizare de AINS (antiinflamatoare nesteroidiene), de factori alimentari, stres, și mai rar de o hipersecreție de gastrină (sindromul
Ulcer gastroduodenal () [Corola-website/Science/337217_a_338546]
-
în unele zone. Chiar și pericolele naturale pun probleme mai mari în cordonul litoral al Curlandei decât în alte locuri din Lituania și din regiunea Kaliningrad. De exemplu, aici furtunile tind să fie mai puternice. Datorită importanței copacilor la prevenirea eroziunii solului, incendiile de vegetație care se aprind vara sunt foarte periculoase pentru mediu.
Cordonul litoral al Curlandei () [Corola-website/Science/335874_a_337203]
-
subcarpatice. Diversitatea tipurilor genetice de relief este caracteristică și spațiului românesc. Relieful structural este pus în evidență de abrupturi și denivelări în Carpați și Podișul Dobrogei de Nord. De asemenea, horstul dobrogean s-a constituit pe resturi hercinice în condițiile eroziunii diferențiale a peneplenei. Relieful petrografic este dezvoltat pe roci cristaline în Carpați și Podișul Dobrogei. Relieful dezvoltat pe roci solubile reprezintă peste 20 % din teritoriul țării, mai relevant fiind relieful carstic din aria carpatică. Tot în Carpați este specific și
Relieful României () [Corola-website/Science/335921_a_337250]
-
și 30% câmpii) și gruparea reliefului. Carpații Românești se extind ca un inel, ce închide o mare depresiune în centrul țării, cea a Transilvaniei. Sunt munți cu altitudine mijlocie, fragmentați, cu un etaj alpin, pășuni alpine și întinse suprafețe de eroziune, a căror altitudine maximă se atinge în vârful Moldoveanu (din Munții Făgăraș), la 2 544 de metri. Pe teritoriul României, Munții Carpați au o lungime de 910 km. La exterior Munților Carpați se află un inel de dealuri — Subcarpații și
Relieful României () [Corola-website/Science/335921_a_337250]
-
în centrul țării, a Transilvaniei. Sunt munți cu altitudine mijlocie, fragmentați (de văi transversale total sau parțial) și prezintă un număr însemnat de depresiuni intracarpatice (cu diferite geneze), cu un spectaculos etaj alpin, cu pașuni alpine, cu întinse suprafețe de eroziune. Acești munți au fost, din cele mai vechi timpuri, loc de retragere și de adăpost al populației pe timpul invaziilor străine. Datorită caracteristicilor locale, au apărut și așezări permanente (în depresiuni și pe culoarele de vale), dar și temporare (odăi, sălașe
Relieful României () [Corola-website/Science/335921_a_337250]
-
și responsabilă, pentru a nu-și distruge șansele la un viitor profitabil în acest sector. Pericolul deșertificării României Agricultura folosește, în prezent, 70% din resursele globale de apă dulce, iar 40% din suprafața agricolă mondială suferă de efectele fenomenului de eroziune. Datele Organizației Națiunilor Unite (ONU) arată că, în fiecare secundă, pierdem o suprafață agricolă echivalentă unui teren de fotbal, iar până în anul 2050, patru miliarde de oameni vor locui în țări cu deficit de apă. Nici România nu este scutită
Pericol IMINENT pentru agricultura din România. Cum ne săpăm singuri groapa by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103955_a_105247]
-
2050, patru miliarde de oameni vor locui în țări cu deficit de apă. Nici România nu este scutită de pericolul deșertificării. Potrivit datelor Oficiului pentru Studii Pedologice, peste 1000 de hectare sunt acoperite de nisip în fiecare an, procesul de eroziune și deșertificare fiind cel mai evident în sudul Câmpiei Române, Dobrogea și Sudul Moldovei. Datele IPCC (Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice) arată că o treime din teritoriul României, aproximativ 7 milioane de hectare, și 40% din suprafața agricolă se află
Pericol IMINENT pentru agricultura din România. Cum ne săpăm singuri groapa by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103955_a_105247]
-
de deșertificare. Cauzele care au dus la deșertificare Una dintre cauzele majore care au condus la crearea premiselor deșertificării este dată de fenomenul distrugerii conștiente a calității terenurilor arabile, în special al stratului protector de sol fertil. Terenurile degradate prin eroziune, indiferent dacă este datorată explotărilor forestiere sau agricole, se pot reface, dar procesul este foarte lent, după cum estimează specialiștii Organizație Națiunilor Unite, fiind nevoie de o perioadă de aproximativ 500 de ani pentru a reface 2,5 centimetri de sol
Pericol IMINENT pentru agricultura din România. Cum ne săpăm singuri groapa by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103955_a_105247]