5,981 matches
-
A publicat poezie, proză, critică literară, eseuri, studii științifice. Studii elementare și gimnaziale în orașul natal, iar liceale la Cernăuți, Pitești, Iași și Timișoara. Student medicinist în anii 1952-1955, la Iași și Timișoara, iar în 1955-1956 student la Facultatea de Filologie a Universității din București, de unde se retrage ca să se încadreze în redacția revistei Scrisul bănățean, la Timișoara. În anul 1966 a absolvit, ca șef de promoție, Facultatea de Filosofie a Universității din București. În 1974 a obținut titlul de doctor
Leonard Gavriliu () [Corola-website/Science/314820_a_316149]
-
director de editură, jurnalist, monograf, om de cultură, pamfletar, poet, prozator, publicist și scriitor român, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Urmează studiile școlilor elementare din Dalboșeț și Bozovici, județul Caraș Severin, Liceul „Constantin Diaconovici Loga”, din Timișoara, Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara, secția româno-germană. Între anii 1966 și 1979 a lucrat la ziarul Drapelul Roșu unde a ocupat funcția de redactor, șef secție cultură, redactor șef-adjunct. Între 1979 și 1989 a fost director al Editurii Facla din Timișoara
Ion Marin Almăjan () [Corola-website/Science/314912_a_316241]
-
Briedis, Leons (n. 16 decembrie 1949, districtul Madona, Letonia) poet, eseist, critic literar și traducător leton. s-a născut în anul 1949. A studiat filologia la Universitatea Letonă (Riga)(1968-1970), apoi Filologia Română și Spaniolă la Universitatea din Chișinău (1972-1974), perioadă care l-a marcat în mod special, precum afirmă însuși poetul, dar și exegeții creației sale: „...Și este importantă Moldova. a studiat la Universitatea
Leons Briedis () [Corola-website/Science/320394_a_321723]
-
Briedis, Leons (n. 16 decembrie 1949, districtul Madona, Letonia) poet, eseist, critic literar și traducător leton. s-a născut în anul 1949. A studiat filologia la Universitatea Letonă (Riga)(1968-1970), apoi Filologia Română și Spaniolă la Universitatea din Chișinău (1972-1974), perioadă care l-a marcat în mod special, precum afirmă însuși poetul, dar și exegeții creației sale: „...Și este importantă Moldova. a studiat la Universitatea din Chișinău. Această perioadă de viață nu
Leons Briedis () [Corola-website/Science/320394_a_321723]
-
editor, eseist și traducător. După terminarea liceului Mihai Viteazul din București, Vasile Dem. Zamfirescu a urmat, între 1960-1965, cursurile Facultății de Filosofie, secția Pedagogie, din cadrul Universității din București, iar în 1975, la îndemnul lui Constantin Noica, a absolvit Facultatea de Filologie, specialitatea Limba Germană/ Limba Engleză . În 1975 a susținut doctoratul în filosofie la Universitatea din București cu o lucrarea "Etică și psihanaliză." Vasile Dem. Zamfirescu a lucrat ca cercetător științific la Institutul de Filosofie al Academiei Române și la Laboratorul de
Vasile Dem Zamfirescu () [Corola-website/Science/323442_a_324771]
-
Este fiica Alexandrei Pop (născută Lupan), profesoară, și a medicului și ziaristului Gavril Pop, director al revistei „Tribuna" din Brașov. Absolventă a Liceul German din Brașov (1950-1953), apoi la Liceul nr. 3 din același oraș (1953-1956) și a Facultății de Filologie la Universitatea din București (1956-1960). După o perioadă de colaborări la „Gazeta literară", „Scânteia tineretului" și „Luceafărul", se angajează redactor la „Luceafărul", unde în 1964 devine șef de secție. Debutează editorial cu volumul „Nu te lăsa niciodată”, apărut în 1966
Sânziana Pop () [Corola-website/Science/323450_a_324779]
-
l-a imprimat cu acompaniamentul orchestrei „Cristal”. În ianuarie 1936 imprimă primele sale melodii populare ("Cocoșel cu două creste" și "Radu mamei Radule") sub acompaniamentul orchestrei Ionel Cristea. Tot în 1936, fiind în ultimul an de studiu la Facultatea de Filologie modernă, o cunoaște pe Mia Braia, cu care se căsătorește și alături de care va trăi 14 ani, până în 1950. Aceștia aveau să alcătuiască cel mai bun duet vocal de la „Coșna”, restaurantul din Piața Buzești, unde cântau împreună cu orchestrele Vasile Julea
Petre Alexandru () [Corola-website/Science/323497_a_324826]
-
liceul „Ștefan cel Mare“ din Suceava ulterior „Mihai Viteazul“ din București, apoi student al Universității din Cluj, al cărei absolvent este în anul 1949. Lucrează apoi la Biblioteca Academiei Române, pentru ca din anul 1952 să aleagă cariera didactică, la Facultatea de Filologie a Universității București, unde parcurge toate gradele universitare până la cel de profesor (1967). În 1954 se căsătorește cu Jeanna Păcurariu (n. 25. 12. 1925 - d. 12. 02. 2014), șef al redacției de matematică a Editurii Academiei Române. Fiul lor, Dan Păcurariu
Dimitrie Păcurariu () [Corola-website/Science/324011_a_325340]
-
1961) este arhitect și profesor la Universitatea Hyperion din București. În anii 1963 - 1964, este profesor la Universitatea Sorbona din Paris, iar între anii 1965 și 1967 la Universitatea din Viena. În perioada 1967 - 1975 este decan al Facultății de Filologie a Universității București. A fost invitat la universitățile din Praga, Budapesta, Amsterdam, Berlin, Roma, Napoli. A condus peste 40 de lucrări de doctorat. Din 1990 și până în 2002 a fost profesor și decan al Facultății de Filologie (până în 1996 Filologie
Dimitrie Păcurariu () [Corola-website/Science/324011_a_325340]
-
al Facultății de Filologie a Universității București. A fost invitat la universitățile din Praga, Budapesta, Amsterdam, Berlin, Roma, Napoli. A condus peste 40 de lucrări de doctorat. Din 1990 și până în 2002 a fost profesor și decan al Facultății de Filologie (până în 1996 Filologie - Ziaristică) a Universității Hyperion din București. Aici, a organizat 11 sesiuni științifice de comunicări, cu participare internațională, lucrările prezentate în cadrul acestora fiind publicate în tot atâtea volume, coordonate de el și apărute între 1992 și 2002. Școala
Dimitrie Păcurariu () [Corola-website/Science/324011_a_325340]
-
Filologie a Universității București. A fost invitat la universitățile din Praga, Budapesta, Amsterdam, Berlin, Roma, Napoli. A condus peste 40 de lucrări de doctorat. Din 1990 și până în 2002 a fost profesor și decan al Facultății de Filologie (până în 1996 Filologie - Ziaristică) a Universității Hyperion din București. Aici, a organizat 11 sesiuni științifice de comunicări, cu participare internațională, lucrările prezentate în cadrul acestora fiind publicate în tot atâtea volume, coordonate de el și apărute între 1992 și 2002. Școala cu clasele I-
Dimitrie Păcurariu () [Corola-website/Science/324011_a_325340]
-
și-a făcut studiile gimnaziale în orașul natal, în 1803 s-a înscris la Universitatea din Halle, unde a studiat mai întâi teologia. Influențat de avântul pe care îl luaseră studiile clasice și umaniste, s-a transferat la facultatea de filologie, unde a devenit unul dintre cei mai buni studenți. În anul 1807 a devenit lector la Universitatea din Heidelberg, obținând titlul de profesor universitar doi ani mai târziu. În 1811 Böckh s-a mutat la nou-înființata Universitate Humboldt din Berlin
Philipp August Böckh () [Corola-website/Science/319498_a_320827]
-
a fost secretar al acestei prestigioase instituții. Multe dintre discursurile sale cuprinse în antologia ""Gesammelte Kleine Schriften"" au fost compuse în această calitate. Böckh a dezvoltat ideile lui Friedrich August Wolf (care îi fusese profesor la Universitatea din Halle) în ceea ce privește filologia și le-a ilustrat prin lucrări teoretice și practice. Renunțând la teoriile filologice mai vechi, el a considerat necesară considerarea moștenirii antichității ca un întreg de cunoștințe ("totius antiquitatis cognitio"), istorice și filosofice. Böckh împarte filologia în cinci părți: mai
Philipp August Böckh () [Corola-website/Science/319498_a_320827]
-
Universitatea din Halle) în ceea ce privește filologia și le-a ilustrat prin lucrări teoretice și practice. Renunțând la teoriile filologice mai vechi, el a considerat necesară considerarea moștenirii antichității ca un întreg de cunoștințe ("totius antiquitatis cognitio"), istorice și filosofice. Böckh împarte filologia în cinci părți: mai întâi, o anchetă în actele publice, cu cunoașterea vremurilor și locurilor în instituțiile civile, și, de asemenea, în legislație; în al doilea rând, o anchetă în afacerile private; în al treilea rând, o prezentare a religiilor
Philipp August Böckh () [Corola-website/Science/319498_a_320827]
-
rând, un istoric al tuturor speculațiilor privind morala și credințele, precum și a literaturii acestor popoare antice; iar în al cincilea rând, o explicație completă a limbilor antice. În discursul său de la deschiderea Congresului filologilor germani din 1850, el a definit filologia ca o construcție istorică a întregii vieți - prin urmare, toate formele de cultură și toate producțiile unui popor în tendințele sale practice și spirituale. El admitea că o astfel de lucrare este mult prea mare pentru orice persoană, dar că
Philipp August Böckh () [Corola-website/Science/319498_a_320827]
-
primit și vizita lui Takayuki Ando, ministru al Educației, Știintei și Culturii din Japonia. Colegiul Național “Mihai Eminescu” este o instituție multiculturală: ea include, prin tradiție, secțiile română, maghiară și germană. Liceul este orientat către filiera teoretică și cuprinde profilurile filologie, științele naturii si matematică-informatică, la secția română, profilurile filologie, știintele naturii și matematică-informatică la maghiară, și matematică-informatică la secția germană.
Colegiul Național Mihai Eminescu din Oradea () [Corola-website/Science/315971_a_317300]
-
Știintei și Culturii din Japonia. Colegiul Național “Mihai Eminescu” este o instituție multiculturală: ea include, prin tradiție, secțiile română, maghiară și germană. Liceul este orientat către filiera teoretică și cuprinde profilurile filologie, științele naturii si matematică-informatică, la secția română, profilurile filologie, știintele naturii și matematică-informatică la maghiară, și matematică-informatică la secția germană.
Colegiul Național Mihai Eminescu din Oradea () [Corola-website/Science/315971_a_317300]
-
a fost o revistă de cultură a diasporei române, publicată în Argentina, la Buenos Aires, în perioada 1951-1953; 1955-1958. Profesorul de filologie romanică Dumitru Găzdaru, care locuia Buenos Aires și preda cursuri la Universitatea Catolică din localitate, a avut ideea de a pune bazele acestei reviste (ianuarie 1951 - 1957/1958) ajutat fiind de un grup redacțional constituit dintr-un comitet de intelectuali din
Cuget românesc () [Corola-website/Science/318916_a_320245]
-
Argentina) a absolvit studiile liceale în Iași. În 1924 a început să publice în Arhiva din Iași. Doctor în litere. A urmat stagii de studiu și burse în Italia, Elveția, Germania, Franța, Austria etc. În 1940 a devenit profesor de filologie. A întemeiat și condus cea mai importantă revistă de cultură românească din America de Sud (, 1951-1958). Din 1962 a fost profesor de filologie hispanică și lingvistică în străinătate. A fondat revista "Romanica" (1968-1973). A colaborat și la revistele românești din străinătate ("Suflet
Cuget românesc () [Corola-website/Science/318916_a_320245]
-
urmat stagii de studiu și burse în Italia, Elveția, Germania, Franța, Austria etc. În 1940 a devenit profesor de filologie. A întemeiat și condus cea mai importantă revistă de cultură românească din America de Sud (, 1951-1958). Din 1962 a fost profesor de filologie hispanică și lingvistică în străinătate. A fondat revista "Romanica" (1968-1973). A colaborat și la revistele românești din străinătate ("Suflet românesc", "Cuget românesc", "Buletin informativ" etc.). A colaborat cu articole de cultură medievală la Enciclopedia Catolică și cu articole cu subiecte
Cuget românesc () [Corola-website/Science/318916_a_320245]
-
a mediei finale de admitere, în limita cifrei de școlarizare aprobate pentru fiecare colegiu militar. Candidaților care nu sunt admiși în colegiul militar, li se înapoiază dosarele și vor participa la admiterea organizată de Ministerul Educației Naționale. LICEUL WALDORF SPECIALIZAREA FILOLOGIE PROBA I. Limba și literatura română Proba constă într-un interviu și se evaluează de o comisie formată din două cadre didactice de specialitate. În cadrul probei se verifică următoarele: capacitatea de exprimare liberă; diversitatea vocabularului; capacitatea de argumentare; receptivitatea față de
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.432/2014 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2015-2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265834_a_267163]
-
(nume la naștere "Tadeu Hîjdeu"; n. 26 februarie 1838, Cristinești, Hotin, actualmente în Ucraina - d. 25 august 1907, Câmpina) a fost un scriitor și filolog român din familia Hâjdău, pionier în diferite ramuri ale filologiei și istoriei românești. Academician, enciclopedist, jurist, lingvist, folclorist, publicist, istoric și om politic, Hasdeu a fost una dintre cele mai mari personalități ale culturii române din toate timpurile. S-a născut la Hotin, în Basarabia ocupată de Imperiul Rus. A
Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-website/Science/297373_a_298702]
-
din arhivele străine privitoare la români.<br> În 1877 a fost ales membru al Academiei Române ca un omagiu al întregii sale opere de până atunci, dar și ca recunoaștere a spiritului său enciclopedist.<br> Din 1878 a fost profesor de filologie comparată la Universitatea din București. A tipărit o parte din lecțiile sale pline de originalitate și de cunoștințe vaste asupra literaturilor străine și a limbii române.<br> Hasdeu a cochetat și cu politica. Partizan al lui Kogălniceanu, a susținut lovitura
Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-website/Science/297373_a_298702]
-
25 august 1907 la Câmpina, lăsând în urmă o operă vastă și perenă. În ciuda criticilor, foarte dure uneori, asupra metodelor de lucru, Hasdeu rămâne un mare om de cultură, un neobosit cercetător și un pionier al mai multor domenii ale filologiei și istoriei României. Dintre lucrările istorice se disting: "Ioan Vodă cel Cumplit" (1865, ed. a II-a, 1894), monumentala "Arhivă istorică a României" și "Istoria critică".<br> La Iași a publicat "Arhiva historică a României" (1865-1867), în care multe documente
Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-website/Science/297373_a_298702]
-
bărbat".<br> În aceste lucrări filologice, el a lansat teoria „circulației cuvintelor”, prin care a demonstrat că fizionomia unei limbi nu este dată de inventarul unităților lexicale, ci de folosirea lor, de frecvența acestora. Alături cu aceste opere istorice și filologie, se situează revista "Columna lui Traian" (1870-1877), cea mai bună revistă filologică din România, în care a pus, prin studiile sale, baza științei etno-psihologice în România. Ultimii ani ai vieții, i-a consacrat Hasdeu altor preocupări: acum a scris articole
Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-website/Science/297373_a_298702]