12,214 matches
-
Ion Dobre) filosof, poet, eseist, prof. universitar, condamnat în 1945 la muncă silnică pe viață, în contumacie, mai apoi, prins și deținut politic cu grei ani de temniță, la Aiud; Nicolae Crevedia, poet și publicist, Dona Nicolae, general; Mircea Eliade, filosof, scriitor, eseist, student al lui Nae Ionescu, Prof. univ. în S.U.A, istoric al religiilor, de referință; Gheorghe Longinescu, Prof. univ București, catedra chimie; Ion Macridescu, general, Senator legionar; Mihail Manoilescu, economist cunoscut în lume, diplomat, autor de cărți
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Mehedinți, general și Senator legionar; Simion Mehedinți, geograf, etnograf, pedagog, literat, Prof. Univ. - București, membru al Academiei Române, „ Cartea creștinismului românesc”(1943) e fundamentală; Vasile Militaru, fabulist; Nicolae, Principele (de Hohenzollern) n. 1903 - m. 1974, fiind autoexilat din țară...; C. Noica, filosof și eseist spiritualist, creator de școală de filosofie, fost deținut politic; Nicolae Paulescu, savant, fiziolog, Prof universitar - București, autor de tratate și cărți esențiale, m. 1931; Sextil Pușcariu, filolog de seamă, Prof univ., Cernăuți - Cluj, membru al Academiei Române, conduc.lucr
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
a plăcut cartea Pentru Legionari.” (Corneliu Zelea-Codreanu) este un scriitor de talent. M-au apropiat de el religiozitatea sa adâncă, iubirea față de țară...; Mihail Racoviță, general, martor în procesul Căpitanului; Mircea Streinul, poet și prozator; Ion Tarnoschi, general; Petre Țuțea, filosof, economist, antropolog, prieten cu Nae Ionescu, deținut politic 13 ani, cărți-ghid de raftul 1 al bibliotecilor, ”Socrate al României” (E. Cioran) ; George Uscătescu, Dr. în Filosofie la Roma, Dr. în Drept, 1943, - după 1944, în Spania, ajunge Prof. universitar în
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Dr. în Filosofie la Roma, Dr. în Drept, 1943, - după 1944, în Spania, ajunge Prof. universitar în Madrid. Operă vastă, fundamentală, în diverse limbi, președinte al multor societăți de cultură (m. 1995); Mircea Vulcănescu (m. 1952 în detenție - Aiud), savant, filosof, sociolog, economist. Operă profundă, cităm: Omul românesc. Ispita dacică, Existența concretă în metafizica românească și Dimensiunea românească a existenței... (vezi vol. coord. Ghe. Buzatu...) Am dat doar câteva exemple. Mișcarea Legionară era prezentă în toate straturile sociale, cum azi este
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
a asimilat-o. Autorul reușește să-și portretizeze excelent personajele, în acea atmosferă medievală, ca spațiu geografic și ontologic absurd, înzestrându-le cu o cunoaștere profundă a limbii arhaice, teologice, ruptă din incunabule sau Biblie dar și cu precepte din filosofii romani și greci, pigmentată uneori cu un lexic contemporan uzual și de notorietate ce stârnește zâmbete. (Amintindu-ne de învingătorii teutoni asupra Romei, care foloseau la vremea aceea bricheta!). Eroii romanului sau antiromanului își desfășoară activitatea într-o lume fantastică
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]
-
opri. Chipul lui pe care niciodată nu se citea nimic arăta de data asta contrariat. Îl urmărise un ospătar de la bufet, acolo unde cerșetorul se aciua adesea pe la colțul meselor la care găsea resturi într-o farfurie. Pe drept cuvânt filosoful era neliniștit. Și altădată i se interzisese să cânte sau să cerșească. De data asta însă omulețul cu labe de gâscă îi întinse mâna. Spre cinstea sa, Neculai răspunse la fel. - El e tovarășu’ ?... Păi bine, tovarășe, ce fel de
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
o „linie”. Fiecare își notă problema în carnetul personal, ba chiar, blocat de spatele tovarășului primar, contabilul ridică carnețelul în sus, peste umerii acestuia. Nu e ușor de lămurit euforia ce l-a cuprins pe Neculai când auzi de haine. Filosoful nutrea o înaltă idee despre tot ce era scris pe hârtie. Până atunci avusese de-a face numai cu „goarza” comunală care îl fugărea din locurile unde își practica el artele. Odată chiar, șeful de post i-a dresat proces-verbal
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
de ură care lua forma fricii de oameni și totodată a unei nevoi de autoritate ce se revărsa în grija pentru salvarea sufletelor păcătoase. Abia acum Neculai se trezea în fața unei speranțe. Iată în ce fel l-a tulburat pe filosof „linia” șefului. De atunci viața lui Neculai luă alt curs. Cu greu, în tinerelul îndesat și sprinten ce purta cămăși cadrilate cu cravată albastră din material sintetic l-ai fi recunoscut pe lâncedul și buhăitul de odinioară Neculai. Doar privirile
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
nu mi-a mai rămas decât să mă îmbăt ca un porc, fără să-mi mai pese ce zic imbecilii și înțelepții... Doctorul Luca se opri, câteva clipe, pentru a-și șterge de transpirație fața congestionată... Aici toți se socotesc filosofi. Ce e cu praful? De unde vine? Asta se întreabă mereu. Stau cu obloanele trase, jumătate din an, pe urmă, în cealaltă jumătate, ascultă cum sună ploaia pe acoperișurile de tablă, și vor să-și umple singurătatea cu un deșert. Nu
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
câte o pendulă care o ia puțin înainte sau rămâne în urmă. E adevărat, cumva, ce zice Marta, menajera, că Monseniorul a trecut printr-un spital de boli nervoase? Dar pe cât de limbut e doctorul Luca, atunci când e vorba de "filosofii" din Asybaris, pe atât de reținut e în privința prietenului său. ― Marta? Marta, băiete, e o femeie rea și clevetitoare, enervată că trebuie să șteargă de praf măcar la două zile, atâtea pendule și să țină ordine într-o "casă de
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
înțelepciunea sa a fost, probabil, cel mai hazardat. Luasem în serios amănuntul că Solomon i-ar fi cerut fiului său Roboam să îngroape manuscrisul, după moartea sa, într-un cufăr de fildeș unde cartea ar fi stat ascunsă până ce niște filosofi babilonieni au furat-o. După cum luasem în serios legenda care pretinde că Solomon își așeza oaspeții la patru feluri de mese, săracii la mese de lemn, negustorii la mese de fier, generalii la mese de argint și artiștii la mese
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
a străduit să facă fapte bune, ajutându-i pe oamenii săraci (Adam îi dă un coș cu alimente unui om), Dumnezeu a acceptat ca în a doua viață, sufletul său să urce o treaptă și să se întrupeze în marele filosof Pitagora. DUMNEZEU: (întinde mâna dreaptă spre Pitagora, dându-i viață) POVESTITORUL: Să ascultăm meditațiile filosofului... PITAGORA: Sufletele noastre sunt nemuritoare și în armonie cu Cerurile, migrând între persoane și alte ființe vii. În calitate de oameni, nu trebuie să ucidem și să
Sceneta "Sensul vie?ii" by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83571_a_84896]
-
coș cu alimente unui om), Dumnezeu a acceptat ca în a doua viață, sufletul său să urce o treaptă și să se întrupeze în marele filosof Pitagora. DUMNEZEU: (întinde mâna dreaptă spre Pitagora, dându-i viață) POVESTITORUL: Să ascultăm meditațiile filosofului... PITAGORA: Sufletele noastre sunt nemuritoare și în armonie cu Cerurile, migrând între persoane și alte ființe vii. În calitate de oameni, nu trebuie să ucidem și să ne alimentăm cu plantele sau animalele, pentru că am face un păcat împotriva sufletelor noastre nemuritoare
Sceneta "Sensul vie?ii" by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83571_a_84896]
-
carierei lui Gerald Weber, călătoria de două ore cu trenul era mai degrabă datorie decât bucurie. Dar Bob Cavanaugh era nerăbdător să-l vadă. Entuziasmat, spusese tânărul editor. Publishers Weekly numise cartea „o călătorie nebunească prin creierul uman a unui filosof aflat la apogeul talentelor sale“. Călătorie nebunească nu va pica deloc bine în cercurile neurologilor, cercuri care nu iertaseră succesul primelor cărți ale lui Weber. Și apogeul talentelor sale avea ceva care-l deprima. De-aici drumul nu mai ducea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
se pare că am rătăcit frigiderul. — Stai puțin. Așteaptă să-mi iau geanta. Când se întoarse și luă telefonul în mână, ea râdea. —Ai lăsat cumva mobilul din mână, ca să te poți mișca prin cameră? Și ce-i cu asta? Filosoful meu. Filosoful meu la apogeul talentelor lui. Abia dacă pot să mă silesc să folosesc încălțătorul ăsta de pantofi. Refuz categoric să mă plimb cu așa ceva lipit de față. E schizofrenie. Ea nu se putea opri din chicotit. Nici măcar în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
că am rătăcit frigiderul. — Stai puțin. Așteaptă să-mi iau geanta. Când se întoarse și luă telefonul în mână, ea râdea. —Ai lăsat cumva mobilul din mână, ca să te poți mișca prin cameră? Și ce-i cu asta? Filosoful meu. Filosoful meu la apogeul talentelor lui. Abia dacă pot să mă silesc să folosesc încălțătorul ăsta de pantofi. Refuz categoric să mă plimb cu așa ceva lipit de față. E schizofrenie. Ea nu se putea opri din chicotit. Nici măcar în intimitate? —Intimitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
la cele șaptezeci și două de fecioare să umple țara de variolă în somn. Teroriștii n-aveau să se oprească până când toată lumea nu va arăta la fel ca ei. Duane își făcea griji pentru viitorul lui Tommy. Dar Rupp era filosof. Libertatea nu era la liber. În plus, armata n-avea ce misiuni să-i dea Gărzii. Până în iarnă, America pornise atacul, lovind ținte de pretutindeni. Orele de serviciu activ ale lui Rupp se înmulțiră, iar câțiva dintre camarazii lui fură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
adânc de aluminiu. —O chestie pe care mi-a adus-o surogatul de soră-mea. Mănânci pe riscul tău. —Ești bine? îl întrebă Sylvie în aceeași seară. Pari schimbat într-un fel. Ai o voce foarte... Nu știu. Revelatoare. De filosof sau așa ceva. —Filosof. Asta da perspectivă de carieră. —Mă neliniștește, Bărbate. De fapt, se simțea schimbat, chiar și în propriii săi ochi - adunat undeva unde judecata publică nu-l mai putea atinge. Ciudat, nu-i așa? Două drumuri dus-întors, de peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
O chestie pe care mi-a adus-o surogatul de soră-mea. Mănânci pe riscul tău. —Ești bine? îl întrebă Sylvie în aceeași seară. Pari schimbat într-un fel. Ai o voce foarte... Nu știu. Revelatoare. De filosof sau așa ceva. —Filosof. Asta da perspectivă de carieră. —Mă neliniștește, Bărbate. De fapt, se simțea schimbat, chiar și în propriii săi ochi - adunat undeva unde judecata publică nu-l mai putea atinge. Ciudat, nu-i așa? Două drumuri dus-întors, de peste șase mii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de copil. Totul era chimic, nimic mai mult. Dar până la urmă, creierul însuși era un val de substanțe psihoactive. Așa spuneau toate cărțile pe care le citise după accidentul lui Mark. O dezgusta. Îl voia pe adevăratul Karsh, nu pe filosoful ăsta tolerant, care se desfășura peste tot. Dar antipsihoticele... Făcea o chestie - își verifica întruna cu dreapta pulsul de la mâna stângă. Înainte o scotea din sărite. Acum o speria doar. Robert își ridică degetul arătător în aer, transformându-se în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
să plesnească la cea mai mică presiune. Derealizarea și depersonalizarea. Atacurile de anxietate și convertirile religioase. Identificările greșite - toată gama de fenomene tip Capgras, fenomene la care Weber asistase toată viața, fără să le observe cu adevărat. Iubirea veșnică tăgăduită. Filosofii întregi de viață, abandonate cu dezgust. Pianistul pe care-l intervievase, care se trezise într-o dimineață după o boală îndelungată, fără vreo patologie vizibilă, capabil încă să cânte, dar fără să simtă muzica sau să-i mai pese de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
încât s-a identificat cu măgarul, care, prin ignoranța, răbdarea și încăpățânarea sa, constituia alegoria celui care caută adevărul. În Lo spaccio de la bestia trionfante (Londra 1584) Bruno, printr-o alegorie foarte clară, sfârșește prin a exalta prostia, care, pentru filosoful din Nola, indică apartenența omului la o stare animală, servilă și vicioasă, totodată cu voința de a ieși din aceasta, după cum se citește în sonetul său In lode dell'a-sino din Cabala del cavallo pegaseo con l'aggiunta dell
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
determinant pe preot, care în ea este frate și tată. Preotul Henri de Lubac povestește și comentează în Meditazioni sulla chiesa, carte la care ne vom referi de mai multe ori în această reflecție: „«De acum nu sunt decât un filosof, adică un om singur», se zice că spune un preot nefericit, în seara apostaziei sale, unui vizitator care venise să-l complementeze. Reflecție amară, dar cât de adevărată! El părăsise Casa în afara căreia, pentru om, nu va mai fi altceva
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
puternice de comunicare. „Re-torica” este o artă care a fost cultivată, în Italia, încă din Evul Mediu și până în zilele noastre, în legătură cu italiana curentă și cu latina, în școli, în academii, în biserică, de literați, autori de opere de popularizare, filosofi, filologi, pedagogi, eclesiastici (teologi, pastoraliști, predicatori, cateheți, omileți). Este vorba despre istoria foarte bogată și atrăgătoare a unui destin care durează de secole, întreruptă numai ici și colo de puține voci critice și discordante și care, astăzi, află un nou
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
reflecția te-ologică, din gândirea pastorală, într-un cuvânt, din frumusețea unei tăceri polifonice, aduc mai mult rod decât un lung șir de cuvinte alese rău. Este potrivit să amintim aici un criteriu celebru al simplității care vine din istoria filosofiei. Filosoful englez Gu-glielmo di Occam (1285-1347 ca.) spunea: „Entia non sunt multiplicanda praeter necessitatem”, adică: „Pluralitas non est ponenda sine necessitate”, care înseamnă: „Nu trebuie să multiplicăm ființele dincolo de necesitate”, sau „Pluralitatea tre-buie ipotizată numai atunci când este necesară”. Acest prin-cipiu metodologic
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]