6,757 matches
-
apropiat de 100.000 de exemplare în 1913 și prin La hoja de parra 202. În anul 1917 au luat ființă: El Sol care s-a transformt într-un reper pentru intelectuali, impulsionat și sprijinit în ambientul ideologic născut în jurul filozofului José Ortega y Gasset, Revista de Occidente (1923-1936, prima sa perioadă), Crisol (apărea de trei ori pe săptămână) și jurnalul Luz (1932). În perioada 1922-1930, presa a suferit o puternică presiune politică 203; au avut loc confruntări repetate între El
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
precum Amfitrion, Filemon și Baucis, Sfinții ospitalieri, Marta, dar și figuri contradictorii precum Don Juan, sau Evreul rătăcitor. Reversul ospitalității, neospitalitatea este ilustrată de figuri precum străinul, fantoma, parvenitul, vampirul, parazitul sau fenomene ca imigrarea, exilul, xenofobia. Scriitori, artiști și filozofi, ca Balzac, Kadare, Klossowski, Dickens, Homer, Hirschfeld, Shakespeare, Veronese, Derrida, Jabès, care au ilustrat, fiecare cu mijloacele și instrumentele sale, ospitalitatea sunt prezentați prin operele și ideile lor reprezentative în timp ce civilizațiile și religiile analizate permit compararea unor tradiții, ritualuri, obiceiuri
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pe care le aduce înțeleptului seara unei zile frumoase ("Nimic nu tulbura seara acestei frumoase zile"). În Observații asupra Metamorfozelor lui Ovidiu (1808), Gaillard îl critică pe La Fontaine în care vede un palid imitator care-l transformă pe Filemon în filozof, într-un fel de Socrate. De fapt, pentru La Fontaine Filemon e mai degrabă Epicur decât Socrate fiindcă el găsește fericirea în limitarea mulțumită la o viață simplă, fericită, la adăpost de neplăceri. Dacă aspectul epicurian est mai net la
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
celei mai mari varietăți posibile. Această farfurie plină de piersici care este chiar acum aranjată, apariție neașteptată în acest anotimp, care ne bucură ochii și ne face să salivăm, deși suntem deja sătui, mă va ajuta în demonstrația mea". Saint-Sauveur, filozoful surprizei care își expune în scopuri terapeutice (vindecarea ipohondriei prietenului său), sistemul său întemeiat pe efectul de surpriză, adaugă că el a dat instrucțiuni nu numai bucătarului pentru a rupe monotonia bucatelor prin sosuri noi și mâncăruri neașteptate, dar întregului
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
le poartă asupra sa, va fi foarte surprins să vadă că Domnul de Surbeck căruia îi era cel mai călduros recomandat, va fi cel mai puțin prietenos. Acest domn de Surbeck, care se retrăsese din serviciu și trăia ca un filozof la Bagneux, nu-i oferă de fapt, decât un pahar de apă cu ocazia diferitelor vizite. Dacă alții îl primesc mai călduros, ca de exemplu Doamna de Merveilleux care îl invită de fiecare dată la masă, lucru de care profită
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pentru pătrunderea naturii sale se produce o dată cu imaginarea ei ca disciplină cognitivă academică în acest secol sub amprentele pozitivismului, determinismului economic și istoricismului. Cu mai bine de o jumătate de secol înainte de declanșarea unei adevărate pasiuni în lumea istoricilor și filozofilor de a răspunde la întrebarea privind natura istoriei și încadrarea sa în rândul științelor naturale, Hegel punea istoria universală sub semnul „determinării rațiunii în ea însăși” care „coincide, în măsura în care rațiunea este privită în raport cu lumea, cu întrebarea asupra scopului ultim al
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
răspunde la întrebarea ce/cum este timpul. Curios lucru, tocmai timpul, care pare a fi una din noțiunile fundamentale ale istoricilor, nu se bucură de o simpatie prea mare în rândul acestora. Timpul a devenit una dintre principalele preocupări ale filozofilor și puține sunt reflecțiile „pure” despre timp în rândul istoricilor; mai frecvente sunt creațiile de ficțiune care au creat o întreagă literatură. Nu este însă mai puțin adevărat că în complexitatea întreprinderii de a găsi răspuns la interogația privind natura
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
analiză a evenimentelor, cauzelor și efectelor în timp. De circa două decenii încoace, se pare că „lupta” dintre istoria ca artă și cea ca știință guvernată de legi a fost „câștigată” de prima. F.R. Ankersmit, unul dintre cei mai influenți filozofi ai istoriei contemporane și unul dintre teoreticienii filozofiei narativiste a istoriei, afirmă că narațiunile istorice sunt „interpretări ale trecutului” și nimic altceva. De aceea, pentru a lua ca exemplu cauzele și cauzalitatea, atât de dragi paradigmei marxiste a legilor obiective
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
deciziilor poporului și a suveranilor o aveau preoții clasei conducătoare, veritabilii arbitri ai destinelor societății rerspective. Împăratul Alexandru cel Mare a luat cu el după cucerirea Chaldeei, magicieni și astronomi din Babilon și i-a dus în Grecia unde deja filozofii examinau natura Universului. Empedocle, Platon și Aristotel se interesau de problemele creației, și considerau astronomia o știință divină. Știința Greciei este introdusă și la Roma, unde astronomia era cunoscută numai de savanții și erudiții timpului. Un aport deosebit în astronomie
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
Radu-Inimioară. În fine, atâta pricepe omul, nu e cazul să-i cerem mai mult. Dar putem să-i cerem să se abțină de la provocări grosolane, ca atunci când lansează diversiuni de genul referendumului privind aderarea la Uniunea Europeană. Nu trebuie să fii filozof să-ți dai seama unde bate dl. Sereș: nefiind decât glasul prin care vorbesc pohtele stăpânilor săi, e limpede că el exprimă nevrozele PUR-ului. Dacă pentru românul de rând intrarea în Europa e singura posibilitate de a ieși din
Românul care se bagă în seamă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12595_a_13920]
-
și să asculte cu o eleganță și o curtenie de neimaginat. Deși redutabil polemist, se resemna să-și cucerească adversarul, fără să-l nimicească. Îmi închipui amărăciunea sa când, în urma faimosului studiu ,Despărțirea de Noica", a fost catalogat între detractorii filozofului, deși intenția vădită a textului era să construiască, în replică, un elogiu la adresa celui care se despărțise (pentru a se regăsi în adâncuri) de Goethe. Nimic mai străin lui Alexandru Paleologu decât spiritul belicos josnic, cruzimea barbară și înregimentarea pe
Eleganța sfidării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11338_a_12663]
-
seducătoare asupra lumii. De aceea, cînd e vorba de filozofia europeană, cuvîntul ,adevăr" trebuie lăsat deoparte. A-l pomeni înseamnă a pretinde că faci ceea ce nici tu însuți nu crezi că poți face: să cunoști realitatea. Malcolm Gladwell nu este filozof și cu atît mai puțin scriitor. Și poate că tocmai de aceea a reușit să cunoască realitatea omului. A lucrat ca ziarist la revista americană New Yorker și apoi, sub inspirația de moment pe care i-o dăduse scrierea unui
Rețeta succesului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11351_a_12676]
-
parte de consilierea de specialitate a unor prieteni, Gladwell s-a adîncit cîteva luni în scrierea unei cărți ciudate, una greu de categorisit, o carte pe care, iată, publicul român o are la îndemînă. Cum spuneam, Malcolm Gladwell nu e filozof, nici scriitor. E mai degrabă un gazetar scriind lucrări de non-ficțiune, iar cartea de față, Punctul critic. Cum lucruri mici pot provoca schimbări de proporții, este un exemplu de cum anume poți suprinde realitatea descriind-o fără nici o idee preconcepută și
Rețeta succesului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11351_a_12676]
-
portret al meu și al generației spirituale de care aparțin s-ar putea desprinde ca din ceață sau peșteră...". O monografie în toată puterea cuvântului, care ar fi putut totuși exploata mai mult, laolaltă cu opera, existența romanescă a ,minerului filozof". Chiar și așa, debutul lui Antonio Patraș e sinonim cu scrierea celei mai bune cărți despre Ion D. Sîrbu din câte avem.
Un maraton literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11365_a_12690]
-
de membru fondator al Grupului pentru Dialog Social, al Alianței Civice și, mai apoi, al Partidului Alianței Civice, ar fi putut fi unul dintre personajele esențiale ale tranziției. Din păcate pentru noi, vedetele zilei au fost mereu altele. Fiestei mediatice, filozoful i-a preferat mereu confortul unei existențe cvasi-anonime. În vremuri tulburi, precum cele din România de la începutul anilor '90 spiritul reflexiv nu a avut prea multă căutare. Păcat, pentru că ascultate cu mai multă atenție la vremea respectivă, ideile lui Mihai
Filozofie și civism by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11381_a_12706]
-
o valorizare a teoriilor sale la nivelul prezentului (post)modern. Întrebarea care rămîne în minte cititorului la finalul acestei lecturi este cea din titlul unei cărți anterioare a lui Mihai Șora: Mai avem un viitor? Cea mai recentă carte a filozofului ajuns în pragul vîrstei de nouăzeci de ani pune în chestiune chiar destinul omului (post)modern. Într-un fel, ea poate fi considerată, pînă la un punct, o replică a lui Mihai Șora la foarte discutata carte a lui Horia-Roman
Filozofie și civism by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11381_a_12706]
-
ale lui Mihai Șora (Un Devotat Amic - DA, Un Mai Știutor - MȘ, Un Tînăr Prieten - TP), în care își bagă, din cînd în cînd, coada și Ariel, readuce în discuție idei din cărțile anterioare și chiar din interviurile acordate de filozof în anii din urmă. Fiecare dintre cei trei participanți la dialog are propriile sale particularități intelectuale, reprezintă o treaptă a gîndirii. Firește, Mai Știutorul (MȘ=Mihai Șora?) reprezintă nivelul filozofiei, al enunțurilor și al construcției sistemice. Devotatul Amic (DA) reprezintă
Filozofie și civism by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11381_a_12706]
-
dintre cei trei participanți la dialog are propriile sale particularități intelectuale, reprezintă o treaptă a gîndirii. Firește, Mai Știutorul (MȘ=Mihai Șora?) reprezintă nivelul filozofiei, al enunțurilor și al construcției sistemice. Devotatul Amic (DA) reprezintă un soi de companion al filozofului, omul care pune întrebările esențiale și care solicită, din perspectivă filozofică, precizări și dezvoltări ale unor enunțuri. El este cel care explică cititorului sensurile enunțurilor, și joacă rolul unei plăci turnante între Mai Știutor și lumea inițiaților în filozofie. În
Filozofie și civism by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11381_a_12706]
-
și au produs fobii printre cei care, fără să glumească, își imaginau că România ar putea avea un destin cultural ca al Franței. Caragiale a fost însă productiv cultural chiar și prin animozitățile pe care le-a declanșat. Dovada, un filozof precum Constantin Noica a ajuns, la un moment dat, să recunoască (în Jurnalul de la Păltiniș) că atunci „cînd m-am aplecat asupra românescului am făcut-o, cred, exasperat de zeflemeaua lui Caragiale”. Percepția lui Caragiale în cultura română nu s-
Nenea Iancu and sons by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13637_a_14962]
-
și acribia care îl caracterizează, profesorul Ion Vartic oferă o perspectivă coerentă și verosimilă asupra operei și vieții (de familie) ale lui I.L. Caragiale, în răspăr cu locurile comune care au marcat (mutilat?) imaginea în posteritate a scriitorului. Un Caragiale filozof și adept al intertextualității, care face în permanență cu ochiul cititorului cultivat (postmodern avant la lettre), mult mai profund și mai actual decît imaginea clasicizată a flecarului moftangiu care-și pierde vremea cu mușterii și-și scrie schițele pe un
Nenea Iancu and sons by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13637_a_14962]
-
prima dată diferența dintre ele. Într-una din Viețile paralele, el povestește despre o capră care s-a născut cu un singur corn într-o suburbie din Atena. Firește, stăpînul caprei s-a neliniștit și a chemat pe mai mulți filozofi să dea explicații. Unul, după ce a examinat capra, a zis că anomalia trebuie să fie un semn trimis de zei ca să le spună care dintre cele două partide politice care se înfruntau în Atena va ieși învingător. Altul, provenind de la
Convorbire cu Vladimir Bukovski by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13624_a_14949]
-
un moment cînd și în regim comunist, așa cum era de mutilată, de zăgăzuită, de supusă normelor și indicațiilor, cultura românească oferea o varietate neașteptată de aspecte, dacă nu prin grupuri, măcar prin orientări și mai ales prin personalități de contrast, filozoful de la Păltiniș se folosea de un mare poet, căruia îi atribuia cîte în lună și în stele, proclamîndu-l model cultural absolut. Si totul avea ( măcar ca efect secundar) compromiterea și minimalizarea unuia dintre cele mai senzaționale fenomene ale culturii noastre
Confesiuni polemice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13682_a_15007]
-
oarecum paradoxal, în pofida mesajului lor mai degrabă prăpăstios, poemele lui Dinu Flămând nu eșuează într-un melodramatism ieftin. Poetul își tratează angoasele cu superioritate, rațional, cu o atitudine olimpiană. Implicit sau explicit în poemele sale apar trimiteri livrești către marii filozofi ( Platon, Heidegger, Descartes, existențialiștii), raționamentele sînt, adesea, surprinzătoare și strălucitoare, versurile au, în conturarea poemului, precizia unor incizii, aproape nici un cuvînt nu este inutil, iar complexitatea ideatică a poemelor nu poate fi demonstrată fără citarea integrală a acestora. Dinu Flămând
Un olimpian al angoaselor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13707_a_15032]
-
Oh, Doamne, ce fericit e cel ce, ajuns pe cărarea lui, privește cu dispreț micimile și maimuțărelile lumii Cel pentru care nu mai există nici durere, nici neliniște și invidie, nici înfrîngere și nici victorie Așa grăia unul din acei filozofi mistici persani care încercau prin meditație și introspecție să se detașeze de chingile propriului ego, visînd la Nirvana. Un alt sistem de valori, desigur, decît acela al societăților noastre occidentalizate, bazate, între altele, pe spiritul competitivității și liberei întreprinderi, pe
Cultul forței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13720_a_15045]
-
Cristian Măgura Dacă nu mai avem timpul și (sau) dispoziția de a citi literaturi sau filozofii, atunci măcar unor autori să le oferim privilegiul de a-si dezvălui identitatea integral și unitar. S-ar zice că această opțiune ar fi mai ușoară, măi comoda, dar nu este așa. Orice selecție, orice ierarhie o facem în baza
Nostalgia enciclopedismului interbelic by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13734_a_15059]