5,969 matches
-
Tratatului de pace de la Kuciuk-Kainargi la 24 iulie 1774, care acorda Hanatului Crimeii independența, Rusia a început să-și retragă trupele de pe peninsulă. Sankt Petersburgul spera să-și extindă influența sa asupra hanatului pe cale diplomatică datorită fidelității față de Rusia a hanului Sahib II Ghirai și simpatiei proruse a fratelui său kalgá (moștenitor) Șahin Ghirai. Însă turcii, încălcând Tratatul din 1774, au încercat să intervină în interesele Hanatului. Tratatul era foarte dezavantajos pentru Turcia și, astfel, prin propriul lui conținut, nu îi
Războiul Ruso-Austro-Turc (1787–1792) () [Corola-website/Science/322292_a_323621]
-
pe comandantul Armatei a 2-a ruse, Dolgorukov, înlocuindu-l cu general-locotenentul Șerbinin. Ea i-a poruncit în 1776 lui Piotr Rumianțev-Zadunaiski să conducă o parte din armată în Crimeea, să-l înlăture pe Devlet Ghirai și să-l declare Han pe Șahin Ghirai. În noiembrie 1776 cneazul Prozorovskiy a ajuns în Crimeea. Rușii au ocupat cetățile din Crimeea revenite Rusiei conform cu Tratatul de la Kuciuk-Kainargi, fără nicio opunere. Turcii au fost nevoiți să se retragă, Devlet Ghirai a fugit în Turcia
Războiul Ruso-Austro-Turc (1787–1792) () [Corola-website/Science/322292_a_323621]
-
în Turcia, iar tronul Crimeii a fost obținut de fratele lui Sahib II Ghirai - Șahin Ghirai, în primăvara anului 1777, căruia Rusia i-a înmânat paralel 50.000 ruble și o pensie anuală de 1.000 ruble pe lună. Noul han nu se bucura de supunerea subordonaților săi. Rămânea la putere numai datorită susținerii militare a Rusiei. Șahin Ghirai a stabilit, printre altele, înființarea unei armate regulate în Crimeea, de care a și fost omorât. În rândul armatei nou-formate s-a
Războiul Ruso-Austro-Turc (1787–1792) () [Corola-website/Science/322292_a_323621]
-
a și fost omorât. În rândul armatei nou-formate s-a declanșat o rebeliune. Turcia s-a folosit de acesta, și Selim III Ghirai, care a fost alungat în 1771 de către Dolgorukov, s-a întors în Crimeea și a fost numit han. În ajutorul lui, Turcia a trimis 8 corăbii. Ecaterina II, ca urmare a acestor evenimente, i-a ordinat lui Rumianțev să-l readucă la putere pe Șahin Ghirai și să înnăbușe răscoala. Pentru executarea acestui ordin a fost desemnat din
Războiul Ruso-Austro-Turc (1787–1792) () [Corola-website/Science/322292_a_323621]
-
situație la Constantinopol. Ca Mare Vizir a fost desemnat un om pașnic, și la 10 martie 1779, cu Imperiul Otoman s-a semnat o convenție, prin care se confirma Tratatul de la Kuciuk-Kainargi, și prin care Șahin Ghirai era recunoscut drept han. După aceasta, armata rusă a plecat din Crimeea și aștepta evenimentele de mai departe de la hotare. Puterea lui Șahin Ghirai, care nu era iubit de popor, nu era vulnerabilă. În iulie 1782, împotiva lui s-a ridicat o răscoală, și
Războiul Ruso-Austro-Turc (1787–1792) () [Corola-website/Science/322292_a_323621]
-
pe concetățeni să păstreze disponibilă câte ocameră în locuința lor și să-i primească acolo pe cei care aveau nevoie de adăpost. A oferi ospitalitate unui străin înseamnă a i-o oferi lui Hristos Însuși: o casă ospitaliera este un han pentru Iisus. Există suficente informații care dovedesc faptul că îndemnurile sale nu au rămas fără ecou în rândurile ascultătorilor.De pildă, el arată că unii creștini și-au transformat casă într-un loc de odihnă pentru călători, asemenea unei mănăstiri
Lucrarea filantropică a Sfântului Ioan Gură de Aur () [Corola-website/Science/329606_a_330935]
-
vârstă ca ea, Marchizul Don Luis (Claude Rains). Acesta este bogat, dar nemilos la suflet. Cu toate acestea, ea este îndrăgostită de un alt bărbat mai tânăr, Denis Moore (Louis Hayward). Când soțul află, îl urmărește pe Denis la un han și îl ucide într-un duel cu sabia. Apoi își ia soția într-o călătorie lungă prin întreaga Europă. Luni de zile mai târziu, ea moare dând naștere unui fiu. Acesta este rezultatul unei legături adulterine între Maria și Denis
Anthony Adverse () [Corola-website/Science/329808_a_331137]
-
de acest gen lansate de artistă se numără: „Trece timpul ca nebunu’”, „Intru-n crâșmă, uit de toate”, „La crâșma din Mătăsari”, „Țuiculiță de Pitești”, „De aia-i bine cât trăiești«, „Ce ne-aduce 2000”, „Să ne cânte lăutarul”, „La hanul de peste drum”, „Se duc tinerețile”, „Sus paharul”, „La cârciuma de sub tei”, „Ieftinește, Doamne, băutura”, „Bine e să fii patron” etc. În activitatea sa artistică de peste 40 de ani, a interpretat peste 300 de cântece care au fost imprimate la Radio
Tita Bărbulescu () [Corola-website/Science/329907_a_331236]
-
al emisiunii "Martin Yan's Hidden China" intitulat " Viața în Shangri-La" (Life in Shangri-La) în care Yan a spus că "Shangri-La" este de fapt numele regiunii reale Shangri-La, din nord-vestul provinciei Yunnan , în care trăiesc atât membri ai etniei chineze Han, dar și tibetani. Shangri-La este de multe ori folosit sinonim cu Grădina Edenului, pentru a reprezenta paradisul neaccesibil omului modern. În limba engleză este de multe ori folosit ca o analogie la un țel care este foarte greu de atins
Shangri-La () [Corola-website/Science/329919_a_331248]
-
sau Bugeacul tătărăsc, în care intrau Renii (sau Tomarova) Ismailul, Leova, Cetatea Albă, Tighina (sau Benderul), Căușanii cu toate satele din împrejurimi, malurile drept și stâng ale Nistrului cu regiunea dintre Nistru și Bug (care pe atunci se numea „Ucraina Hanului” sau Edisan) până ce se pierdea în stepele Ucrainei, și după 1757 ținutul Hotinului. Întinderea Proilaviei poate fi asemănată numai cu întinderea eparhiilor rusești din secolul al XVII-lea, care aveau de la 14.000 - 20.000 verste. Acesta era și motivul
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
XVII-lea, care aveau de la 14.000 - 20.000 verste. Acesta era și motivul pentru care unii ierarhi ai Proilaviei se intitulau "Mitropoliți ai Proilaviei, Tomarovei (Renilor), Hotinului, al întregului țărm al Dunării, al Nistrului și al întregii Ucraine a Hanului". Rușii au ocupat în patru rânduri Principatele Române, în timpul fiecărei ocupații având grijă ca Mitropolia Proilaviei să mai piardă din teritoriile aflate sub jurisdicție canonică, o desființare lentă desăvârșită practic prin dispozițiile Tratatului de la Adrianopol din 1828, chiar dacă ea a
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
se stinge definitiv. Reizbucnește în anul 1745, între mitropolitul Calinic II al Proilaviei și episcopul Ierotei al Hușilor, încheindu-se prin re-acceptarea reciprocă a arbitrajului din 1715. O modificare majoră a fost reprezentată de intrarea în jurisdicția mitropoliei a Ucrainei Hanului, ținutul dintre Nistru și Bug, căzut în stăpânirea turcilor după pacea de la Buceaci (; , ) din 1672. Teritoriul se va numi, mai târziu, „ținutul Oceacovului” și se întindea între Nistru, Bug și Marea Neagră. Cel mai însemnat punct al ținutului era orașul Dubăsari
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
târziu, „ținutul Oceacovului” și se întindea între Nistru, Bug și Marea Neagră. Cel mai însemnat punct al ținutului era orașul Dubăsari, unde își avea reședința hatmanul. Dar, dincolo de importanța sa politică și administrativă, târgul era și un important centru bisericesc. Ucraina Hanului a stat sub ocupație musulmană până în anul 1791, când Rusia își mută granița la Nistru și anexează acest ținut. În această perioadă, cam de 120 de ani de stăpânire turcească, Ucraina Hanului a fost condusă bisericește de mitropolia Proilaviei (Brăilei
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
târgul era și un important centru bisericesc. Ucraina Hanului a stat sub ocupație musulmană până în anul 1791, când Rusia își mută granița la Nistru și anexează acest ținut. În această perioadă, cam de 120 de ani de stăpânire turcească, Ucraina Hanului a fost condusă bisericește de mitropolia Proilaviei (Brăilei), cu mici excepții, când această conducere a fost exercitată de episcopia Hușilor”. Cât privește populația „Ucrainei Hanului”, ea era compusă, în marea sa majoritate, din moldoveni. Cercetătorul rus V. M. Șișmariov vorbește
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
anexează acest ținut. În această perioadă, cam de 120 de ani de stăpânire turcească, Ucraina Hanului a fost condusă bisericește de mitropolia Proilaviei (Brăilei), cu mici excepții, când această conducere a fost exercitată de episcopia Hușilor”. Cât privește populația „Ucrainei Hanului”, ea era compusă, în marea sa majoritate, din moldoveni. Cercetătorul rus V. M. Șișmariov vorbește despre existența aici, către anul 1792, a trei sute șaisprezece parohii moldovenești, iar V. M. Kabuzan estima ponderea moldovenilor în numărul total al populației la circa
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
Maicii Domnului” din Căușeni, ctitoria sa, scrisă de asemenea în limba română. Daniil a întreprins o amplă activitate de reorganizare a eparhiei, înființând noi subdiviziuni administrativ-canonice, pentru a gestionare mai ușoară a teritoriului foarte întins al acesteia. Astfel în Ucraina Hanului (Edisanul sau ținutul Oceacovului) sunt înființate două protoierii cu sediul la Dubăsari și respectiv Mălăiești, având în frunte câte un protopop. Protoieria Dubăsarilor se întindea de la orașul Dubăsari în sus pe Nistru, spre hotarele poloneze, adică pe malul stâng al
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
și în denumirile pe care și le atribuie mitropoliții Proilavi, în gramatele emise în această perioadă. Astfel Daniil se intitulează la 1769 "„Mitropolitul Proilaviei, al Tomarovei, al Hotinului, al tuturor marginilor Dunării și ale Nistrului și al întregii Ucraine a hanului”". Tot el, la 1772 se numește "„Cu mila lui Dumnezeu mitropolitul Proilaviei, al Tomarovei, al întregului mal al Dunării și al toatei Basarabii și al Ucrainei”". La rândul său mitropolitul Ioachim se intitula, la 1777, "„Ioachim, cu Mila lui Dumnezeu
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
trimite în parohia moldovenească Păsățele, cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. În anul 1777, mitropolitul face o hirotonie în Valea Hoțului și, doi ani mai tîrziu, face alte trei hirotonii în parohiile Molovata și Mahala. În 1780 vizitează Ucraina Hanului, face o slujbă în biserica din Molovata și hirotonisește acolo pe preotul Ștefan Veselovschi. Tratatul de la Kuciug-Kainargi nu a reușit să soluționeze toate problemele litigioase dintre cele două imperii. Astfel la 10 martie 1779, la insistențele guvernului rusesc, a fost
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
decis scoaterea teritoriilor ocupate de sub jurisdicția patriarhiei de la Constantinopol și trecerea lor sub ascultarea canonică a Patriarhiei Ruse. Astfel arhiepiscopul Novorosiei cu sediul în acel moment la Poltava, Amvrosie (Ambrozie) Serebrenikov, primește în păstorire aceste teritorii. Pentru Bugeac și Ucraina Hanului sinodul Bisericii Ruse hotărăște înființarea Episcopiei Tighinei și Cetății Albe (Episcopia Benderului și Akkermanului), la conducerea căreia este înscăunat în 1791 episcopul Gavriil Bănulescu-Bodoni, originar din Bistrița-Năsăud, care devenea totodată și arhiereu vicar al Poltavei.. Totodată, mitropoliții Țării Românești și
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
lui Iacob Stamati. Spre supărarea Petersburgului, Bodoni a fost trimis, sub afurisenie, la Constantinopol. Mitropolia Proilaviei avea să fie și ea reînființată sub conducerea învățatului mitropolit Partenie al II-lea (1793-1810), dar teritoriul său era acum diminuat, prin pierderea Ucrainei Hanului și a Hotinului. Totodată reședința mitropoliei revine la Brăila, la Biserica Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, care, având în vedere că timp de aproape 50 de ani fusese doar o simplă biserică parohială, se afla într-o stare destul de precară
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
Alexandru Ureache, preot desăvârșit la schitul Nalt al Episcopiei Hotinului", este hirotonit de mitropolitul Daniil al Proilaviei. De remarcat că marea majoritate a documentelor care atestă numele preoților din această mitropolie provin din surse rusești și se referă la Ucraina Hanului, Bugeac sau Hotin. Numele acestor slujitori bisericești s-a păstrat în special datorită însemnărilor făcute de aceștia pe diferite cărți de cult, însemnări care se constituie într-o adevărată cronică a Mitropoliei Proilaviei Logofeți Dascăli Atanasie Patelarie s-a născut
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
Brăila, Ismail, Chilia, asupra celor de la Nistru, adică Cetatea Albă, Tighina sau Benderul, inclusiv Căușanii si Hotinul, asupra celor din Dobrogea și de pe malul stâng al Nistrului, precum și asupra celor din întreaga regiune de la răsărit de acest fluviu, formând Ucraina hanului tătăresc, deci și dincolo de Bug." Lucrările ulterioare au preluat ideea lui Constantin C. Giurescu, pe care îl citează ca sursă, astfel încât în prezent există o cvasiunanimitate că jurisdicția Mitropoliei Proilaviei s-a întins și asupra raialelor Giurgiu, Turnu și Orșova
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
numească un episcop distinct. În gramatele pe care le semnează, Mitropoliții Proilavi se autointitulează adăugând la denumirile scaunelor canonice "„al Proilaviei, Tomarovului și Hotinean”" și numele teritoriilor păstorite "„al întregului țărm al Dunării, al Nistrului și al întregii Ucraine a Hanului”" sau "„al întregului mal al Dunării și al toatei Basarabii și al Ucrainei”", acestea fiind practic singurele documente care permit delimitarea jurisdicției mitropoliei, în anumite epoci istorice. De remarcat că denumirea "„al Tomarovului”" a fost păstrată în denumirea mitropoliților Proilavi
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
ale stepei euroasiatică. Liderul tribal Köten a acceptat vasalitatea regelui Bela al IV-lea și i s-a permis să se așeze cu oamenii săi în Alföld. Modul de viață nomad a cauzat însă numeroase conflicte cu populația locală. Batu Han, comandantul mongol care a invadat Europa Răsăriteană, și-a trimis împuterniciții în 1240 la curtea lui Béla, cerându-i să i se supună. Cum regele a refuzat, mongolii au decis să atace Ungaria. Béla al IV-lea le-a cerut
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
Regatul Ungariei, care exista de 350 de ani, a fost distrus”. În ciuda distrugerilor însă, regatul nu a încetat să existe, dat fiind faptul că mongolii nu au reușit să cucerească cetățile întărite și nu au capturat familia regală. Moartea marelui han, Ögedei, în martie 1242 l-a determinat pe Batu Han să-și retragă armatele înapoi între frontierele Imperiului Mongol, unde a urmat o luptă pentru moștenirea poziției de lider suprem al mongolilor. Istoricul Florin Curta avea să descire invazia mongolă
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]