6,941 matches
-
o mică capotă, fără pereți laterali. Când o pornesc o Împing amândoi și e ușor pentru că terenul e Înclinat, și se urcă apoi din mers Într-o păcăneală ce trezește atenția tuturor. A plecat indiana. Cred că e cea mai ieftină mașină din SUA. Cred că și gratis ar fi greu să o dea. Dar au venit și se vor Întoarce acasă tot cu ea. Studenți asociați, În vacanța mare, cumpără câte o mașină ieftină, străbătând tot teritoriul de vest până În
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
indiana. Cred că e cea mai ieftină mașină din SUA. Cred că și gratis ar fi greu să o dea. Dar au venit și se vor Întoarce acasă tot cu ea. Studenți asociați, În vacanța mare, cumpără câte o mașină ieftină, străbătând tot teritoriul de vest până În California. Un bun mecanic poate să-și facă ușor o mașină din ceea ce se oferă În cimitirele de mașini. În fața noastră locuiește electricianul facultății, cu familia. E din Minnesota. Și-au făcut o căsuță
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Și le mulgeți cu mașina? Așa ceva nu se poate Încă. Dar radio aveți? Avem, dar la țară e foarte puțin răspândit. Radioul la noi este scump. Așa ceva nu pot Înțelege; cum se poate ca dv. cu atâta mână de lucru ieftină să aveți totuși lucruri scumpe! Biroul fermierilor, tranziție Între Cameră Agricolă și Sindicat Pentru ridicarea agriculturii, un rol important Îl au așa numitele „Farm Bureau”. Noi nu avem așa ceva și nici alte țări europene. Biroul fermierului joacă Întrucâtva rolul pe
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
a-ți iubi și cunoaște meseria”. Al doilea a fost „concursul soției”. Biroul fermierilor se ocupă de aproape cu probleme de politică agrară. Reducerea impozitelor, calculul judicios al trasporturilor pe calea ferată, aprovizionarea cu produse petrolifere, acordarea de credite agricole ieftine, cum și Îndrumarea fermierilor pentru utilizarea cu folos a creditului. Toate acestea sunt probleme pe care farm birourile le studiază și luptă pentru realizarea lor. Am asistat la obținerea creditului de către un fermier. Banca respectivă, după ce și-a luat toate
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
SUA am găsit cele mai raționale investiții. În timp ce În Europa occidentală erau investiți În clădiri peste 50% din valoarea terenului, care de altfel e foarte scump, În SUA ele mergeau până la 15% din valoarea terenului, care acolo era mult mai ieftin. În Illinois și Iowa, pământul nu era mai scump ca În Bărăgan. Dar acțiunea tuturor fermierilor a fost intensă și eficace În ce privește ieșirea din greutățile create de marea criză agricolă. Agronomul Henry C. Wallace și criza agricolă Un rol Însemnat
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
cu câteva magazine, școală, biserică, servicii administrative. Viața fermierilor de aici e destul de grea, În raport cu aceea a colegilor lor din alte regiuni. Dar În programul statului, regiuni ca Dakota sunt pe primul plan. Se construiesc șosele moderne, se dau credite ieftine pe termen lung, iar În anii de secetă statul intervine aprovizionându-i cu cele necesare. La două ore după Phillip oprim la o stație de benzină În plin câmp. Mă Întreb ce ar fi fost dacă pe câmpiile acestea aș
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
prin vânzarea a două perechi de cai. Se poate ara, semăna, prăși și transporta. În timp ce În Europa și În special În URSS se construiesc mașini grele și scumpe, aici mecanizarea a putut lua avânt grație mașinilor mai mici și mai ieftine. Prin Minnesota. Minneapolis și St. Paul Părăsim Fargo În ziua de 10 Mai, Îndreptându-ne spre Minneapolis și St. Paul. Intrăm În statul Minnesota prin orașul Moorhead, separat de Fargo doar de râul Red River. Luăm direcția sud vest. Traversăm
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
nu am auzit de conflicte Între negri și albi. La ștranduri sunt separați. Au căsuțe modeste, multe cu o cameră cu antreu, verandă Înconjurată cu sârmă contra insectelor, În care mulți stau În chaiselonguri. Mulți, foarte mulți, au automobile cumpărate ieftin. Mulți folosesc cauciucuri de ocazie și ulei folosit deja. Adaptare bugetară. Parte din negri sunt proprietari, iar restul arendași-dijmași. Se practică monocultura. Bumbacul epuizează solul, așa că se luptă acum pentru folosirea mai bună a terenului. În cursul nopții Sănduța face
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
de toamnă și a dry-farmingului În statul Kansas. Prin regiunea grâului Kansas Statul Kansas era denumit odinioară deșertul american. În măsura Înmulțirii populației, grâul cultivat la Început În statele de est, a fost Împins, a emigrat, spre vest, spre terenul ieftin și populație rară. Azi Kansas e principalul stat În cultura grâului. În nord-estul statului se cultivă mult porumb. În sud-vest grâu și porumb, iar restul, cam 2/3 din Kansas, e rezervat grâului de toamnă. Statul Kansas are o suprafață
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
La Început au fost cazuri când trenurile au fost oprite de turme de bizoni. La sud de calea ferată s-a apreciat că a fost distrus un număr de 4 milioane de bizoni. Calea ferată constituia acum mijlocul cel mai ieftin de transportat a tot ceea ce rezulta din vânătoarea bizonilor. La abatoarele din Chicago se primeau numai limbi de bizon. Cea mai ingrată meserie, la acea vreme, o constituia cea de jupuitor de piele de bizon, formată din mulți certați 30
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
său ne conduce și ne dă explicațiile cuvenite. Suprafața fermei e de 5.200 hectare, răspândite pe o rază de 100 km. Suprafața aceasta a fost realizată treptat prin cumpărare. Regiunea, clima, slaba populare, explică posibilitatea de a cumpăra teren ieftin. Să nu uităm că statul, pentru a construi calea ferată a dat În schimb societăților constructoare mari Întinderi de teren, pe care la rândul lor lau vândut, deci și domnului Bertrand. În afară de construcțiile strict necesare, ferma posedă: 15 tractoare, 15
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
are numai 2.300 locuitori dar e uimitor de iluminat. Nu pot să-mi Închipui cum se poate face atâta risipă de lumină, Într-o localitate atât de mică și cu atât de puțini turiști. Hotelul e mic elegant și ieftin. Restaurantul la fel. A doua zi, 16 iunie, ne continuăm drumul spre est prin Washington (1.370 locuitori) până la Maryville și de acolo cotim spre nord, pentru a intra În Nebraska. Înainte de a intra În Beatrice, unde suntem deja În
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
coborâm spre centrul comercial. Dăm de o stradă atât de Înclinată, Încât ezit să cobor, de teamă ca frânele să nu cedeze. Ocolesc și cobor pe o stradă cu pantă mai dulce. De aici mergem la un hotel modest, curat, ieftin, organizat de Y.M.C.A (Asociația Tinerilor Creștini). Un reprezentant al acestei asociații, Mr. Jones, ne ținea În 1921 curs de limba engleză la Herăstrău. La aceste cursuri, ca să ne Îndrume, participa și directorul nostru, regretatul profesor C. Sandu Aldea
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Lake. Vizităm În schimb un cort vast, cort-salon asemănător celui de la Kara Korum, al vestitului Gengis Han. Mulți studenți de pe coasta Atlanticului cumpără În asociație un automobil vechi și cu cortul după ei traversează țara În condițiuni din cele mai ieftine. La sosirea acasă, unii chiar părăsesc mașina În cimitirul mașinilor vechi. Pornim și ajungem la Medford, oraș mai mare cu 11.000 locuitori. Fostul președinte Hoover e În localitate, venit la pescuit păstrăvi. În centrul orașului, proprietarul unui mare hotel
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
emigrat spre vest și a luat naștere prima zonă mare de agricultură intensivă, care producea În primul rând lapte și o serie de produse legumicole. Grâul s-a Îndepărtat treptat spre zone cu populație mai puțină și cu pământ mai ieftin. Acum, când stau pe malul Pacificului, la Waldport și mă gândesc la locurile văzute, imi apare Înainte marele meu Înaintaș, agronomul și economistul Johann Heinrich von Thunen. El a fost elevul marelui Albrecht Thaer (Ter) la prima școală de agricultură
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
se practică un sistem cu mai multe câmpuri În special sistemul altern. Mai departe o altă zonă, cu un alt cerc, cu porumb, În primul rând, ovăz și furaje. Mai departe intrăm În zona grâului. Aci populația e rară, pământul ieftin și condiții foarte bune pentru mecanizare. Mai departe Începe zona pășunatului extensiv. Vitele slabe de aci, sunt duse pe jos sau cu trenul În zona cerealelor. Sunt unii care susțin că aceste zone americane sunt impuse În bună parte de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Ce mă atrage mai mult e sectorul zootehnic și cel a mașinilor agricole. Marele industriaș Ford are un imens pavilion În care sunt expuse toate Încercările lui, În cursul unei vieți, pentru a da lumii mașini mai bune și mai ieftine. Un tractor cu pereții de sticlă, arată minunat de clar, de explicit, toate operațiile ce au loc În interiorul său. Agricultura e bogat reprezentată. Se poate studia toată evoluția agriculturii, Începând cu viața zbuciumată a pionerilor, terminând cu activitatea stațiunilor experimentale
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
imensa statuie a Libertății. La 23 Septembrie, la ora 12, vaporul se desprinde Încet, cu ajutorul unui remorcher. Suntem pe transatlanticul Washington. Ne-am calculat bine drumul. Avem acum În pântecele uriașului vapor o mașină. Călătorim acum Întro cabină turist, mai ieftină, 80 de dolari de persoană. Cabina e mare și bine 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 146 mobilată. Sala de mese nu diferă de o sală a unui mare restaurant din capitală. Masa din cabină e plină
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
calitate; începeam să suspectez că adevărata afacere rămăsese în urmă. De altfel, dilema aceasta este generală și funcționează peste tot: de fiecare dată după ce achiziționezi un lucru, descoperi imediat un altul, similar, ce pare mai bun și este chiar mai ieftin, dar... răul este deja săvârșit. În cazul meu, cel puțin, întotdeauna roșiile rămase pe tarabă, la piață, s-au dovedit a fi mai frumoase decât cele cu care ajungeam acasă. Acum însă, aș dori să revin la India. Atracția mulțimii
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
au bucurat tare mult de ele. Acasă, însă, am redevenit cârcotaș: prelucrarea metalului nu mi-a mai părut ca fiind de prima calitate. Sunt convins că existau bijuteri și mai bine executate dar eu, uitându-mă mereu după ce era mai ieftin... Ce am mai cumpărat? De la un alt magazin am achiziționat un CD cu muzică indiană. Muzică de tip Bollywood. Încă înainte de plecarea din țară îmi propusesem să cumpăr astfel de muzică, reprezentativă pentru poporul indian, un popor muzical și sensibil
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Pentru mine el era doar un vânzător a cărui înfățișare exterioară nu inspira nimic altceva. Era scund, negru, nebărbierit, prost îmbrăcat, dormind pe jos și căruia trebuia să-i înșel vigilența astfel încât eu să cumpăr cât mai mult și mai ieftin, în timp ce de la el era musai să mă mai capăt și cu cadouri! Un... vânzător ambulant... Rasistă gândire! Analiză superficială din partea mea și surpriză pe măsură. Dintr-o dată, atitudinea față omul din fața mea s-a schimbat substanțial. Observasem din relația mea
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
liberă e în interesul tuturor. În realitate, piața liberă este în interesul cui este com petitiv. Asta e piața liberă reală. Trebuie să fiu dis‑ pus să muncesc mai mult, ca să îți dau ție un produs mai bun și mai ieftin. Asta e piața liberă. De-aia ea le face bine oamenilor. Dar, dacă eu găsesc o cale să te oblig pe tine să cumperi doar produsul meu, atunci muncesc mai puțin și ți-l vând mai scump. V.A. : Și
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
piața închisă a băieților din energie, de la noi. Asta a fost o piață închisă de la început, pe care au fost și oameni de stânga, și oameni de dreapta, nu avea importanță culoarea politică. Ei s-au înțeles și cumpărau curent ieftin de la stat și îl vindeau statului scump. Au făcut o mare avere. Și, la un moment dat, unii străini au vrut să intre și ei pe piața asta și au angajat un consultant bulgar, pentru că au zis că e vecin
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
A apărut un scandal și noi întâi am crezut că scandalul e o făcĂtură. Dar el ne-a zis că-i pare rău, deci a reieșit că a profitat de statutul de primar și și-a cumpărat o casă mai ieftin, motiv pentru care, într-o situație similară, îl pusesem pe Iliescu pe lista neagră. Și a treia chestiune, faptul că el era în neregulă în viața lui personală ; nu făcea diferența între ce este în viața personală și ce este
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
că e comună de români, nu ruteană”. Iată și o constatare de la Oficiul școlar Costâna din 18 iunie 1895 de la ...” știri mărunte” din aceeași gazetă: ...”Poporul nostru s-a lăsat în unele locuri de portul cel oacheș, frumos, trainic și ieftin, înlocuind catrința cea frumoasă și trainică, țesută de gospodine și lucrată din lână în casă, prin fusta cea slabă, țesută în fabrică, cumpărând-o pe bani gata și pe datorie din dughenile negustorilor. În unele comune nu mai vezi ștergarul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]