19,706 matches
-
său plac, supușilor. O liberate economică, că în vest, în Sfântul Imperiu Roman/UE, n-a exiata niciodată la Dunărea de Jos, iar drepturi de proprietate egale cu cela ale „regelui și preotului” protejate de o justiție independentă, sunt de neimaginat, nici nu există în concepția ortodoxă. O departajare a puterilor, că în occident, e de neimaginat în orient. „În România, deficitul de libertate economică a apărut în urma unui jaf subtil de mari proporții, la care toată lumea a asistat după 1989
MARILE PUTERI ŞI DEMOCRAŢIA 2012 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355235_a_356564]
-
exiata niciodată la Dunărea de Jos, iar drepturi de proprietate egale cu cela ale „regelui și preotului” protejate de o justiție independentă, sunt de neimaginat, nici nu există în concepția ortodoxă. O departajare a puterilor, că în occident, e de neimaginat în orient. „În România, deficitul de libertate economică a apărut în urma unui jaf subtil de mari proporții, la care toată lumea a asistat după 1989 și sclavii lui Ceaușescu ajung sub Iliescu, care menține drepturile de proprietate neclare pentru a-i
MARILE PUTERI ŞI DEMOCRAŢIA 2012 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355235_a_356564]
-
aruncă-n geam//.” Sau în poezia „Renaște iar pădurea”: „Renaște iar pădurea când primăvara lină/ Mătasea își revarsă în falduri verzi, pe ram,/ Ne-nvăluie sublimul în marea de lumină/ Din biciul care arde și raze plâng în geam.//” Poeta își imaginează un paradis terestru propriu, în care adună cele mai de preț simțiri - dorul de țară, dorul celor mai dragi ființe și al celor mai de preț lucruri pe care le-a dobândit în decursul existenței. Dorul de mamă este frumos
ANOTIMPURILE RĂTĂCITE ALE GEORGETEI RESTEMAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355236_a_356565]
-
conveniențele ... vă rog încercați să-l înțelegeți ca pe-o izbândă personală. Țin să mulțumesc tuturor din școala mea, din mahalaua mea din centru, din viața mea ... din lumea mea care m-au îngrijit întotdeauna, numeroșilor sponsori(să nu vă imaginați că am vreunul) dar nu în ultimul rând conducerii ‘'Universului Prieteniei'' din Iași și artistei-grafician Liliana Nastas Brătescu pentru strădania depusă și cu ocazia prezentării cărților mele în Constanța, orașul meu natal. Axa Iași-Constanța 29 Septembrie 2011 Stănescu Aurel Avram
PROFIL DE AUTOR. SUNT UN PERFECŢIONIST de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355611_a_356940]
-
îmi era tare dor de fratele meu mai mic care era de vârsta lui Andrei și Domnul Adrian semăna la statură cu tatăl meu. Pentru o clipă aș fi vrut să fie ai mei, sau mai bine zis mi-am imaginat că și tatăl meu ar avea aceeași grijă față de fratele meu. I-am privit cu mare admirație. Aveam 18 ani neîmpliniți. Doamna directoare era obosită și nu a vrut șă urcăm pe munte mai sus. A început sesiunea de autografe
CENACLUL FLACĂRA LA MĂGURA BUZĂULUI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355615_a_356944]
-
cu mirosuri “îmbuteliate” la un fel de “sticle” cu gura largă, cum ar fi la noi ălea de lapte sau de iaurt, din care ieșeau un fel de “furtunașe” transparente prin care curgea, cu bule de aer, mirosuri lichide, altfel imaginat paradisiace. E-adevărat - și se zice că experiența a dovedit-o că - persoanele “amețite” din pricinile de mai sus sau și de ele, cazinoul, în generozitatea probată și în alte ocazii, “prelucrează” și ocrotește clientela, “clientul nostru-stăpânul nostru”, prin aerisirea
AMIROSIND LA OXIGEN.BAR DIN LAS VEGAS ! (XVI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355621_a_356950]
-
acasă. Era deja la poartă și gesticula. Când a văzut pentru o clipă omul cu care vorbea și pe care l a bătut pe umăr, Iuliana nu a putut să și rețină țipătul și lacrimile de bucurie. Nu și putea imagina cât de amare ar fi fost aceste lacrimi dacă ar fi putut auzi doar câteva frânturi din dialogul ce l purtau cei doi bărbați la poartă... - Hai să trăiești, băiatule! Bine că te am găsit, băi tată, ca să... - Ce dracu
CHEMAREA DESTINULUI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355566_a_356895]
-
abținea, deși, uneori, simțea nevoia să fie mângâiată, sărutată, plimbată prin parcuri pe timp de seară în afara capitalei ori undeva la munte. Dorea să fie iubită cu trup și suflet. Să fie iubită de un bărbat adevărat. Așa cum și‑l imagina ea că trebuie să fie. Gândea o poveste de dragoste care trebuia să fie cea mai frumoasă. Mai frumoasă ca a fetelor din clasa ei și a tuturor fetelor din liceu... „Dar de ce numai atât? Trebuie să fie cea mai
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
a răspuns ea, păstrându‑și calmul. - Băi, tu ori ești proastă rău ori ești dusă cu sorcova, gâsca dracu'! s‑a rățoit băiatul privind‑o pieziș, cu buzele răsfrânte în cel mai adânc semn de dispreț pe care și‑l imagina el că‑l poate afișa. - Te rog mult, încetează cu ... - Cu ce fă, proasto? Degeaba ești gagică mișto, băi ... O s‑ajungi babă virgină cu p ... a făcută pungă și cu gura scofâlcită, toanta dracu'! - Bine, bine, așa o fi
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
Iuliana. Nu a putut scoate vreun sunet. Doar câteva icnete de aprobare ori de supunere... Două schimbări mai bruște de direcție au clătinat‑o pe canapea. A îndrăznit să tragă atunci, din nou, cu coada ochiu �lui. Nu‑și putea imagina cât s‑a mers și nu bănuia în ce direcție. Cu rugăciuni în gând și cu lacrimi în ochi, a încercat să‑și stăpânească tremurul corpului. Era pur și simplu înnebunită de teamă. Nu înțelegea încă ce dorește bărbatul ăsta
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
A condus autoturismul în curtea împrejmuită în beton și metal, numai cu lămpile de poziție aprinse. Imediat după ce mașina a depășit linia gardului a oprit și a coborât din nou. A închis porțile. Iuliana se făcuse mai mică decât își imagina vreodată că poate reuși. Stătea ghemuită, cu genunchii aduși sub bărbie, tremurând de groază. Nu vedea nimic în jur. Decât gardul uriaș și un drumuleț de beton în coastă, atât cât putea fi văzut prin parbriz, în lumina slabă a
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
să le pice o asemenea bucurie. Își luară dosarele, să le controleze în tihnă la ei “acasă”; promiseră că, în cel mai scurt timp, echipele de la “Ilicit” vor descinde la respectivele firme. Rânjind visător, Francisc nu putea decât să își imagineze “bucuria” profundă pe care o vor simți anumite persoane, când se vor trezi cu “Ilicitul” la ușă. - Afară!! Cărați-vă!! Chem poliția!! - Noi suntem poliția! o informă discret Ade. Dorim să discutăm cu domnul Deaconu Vergilius... - Daaa...? și ce-aveți
SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355658_a_356987]
-
de vreo 70 de ani, cu părul perfect negru, dat peste cap, ca în filmele interbelice. Pielea albă, sidefie. Înalt, foarte înalt, și drept, ca un stejar, cu mâinile stafidite, purtând cu eleganță nobiliară un inel masiv, de aur, ce imagina un șarpe ce-și înghițea coada. Ochii lui mari, mult prea mari pentru un chip așa de uscațiv, trăiau în altă lume. -N-a ieșit de 11 ani din casă, dar pentru nunta asta, a chemat croitotul (fostul lui croitor, din
CÂND STELELE DE PE EPOLEŢI NU AJUNG! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355716_a_357045]
-
și contextul lui. Dar, ce m-a ajutat cel mai mult, aici, a fost, încrederea în carte, în volum. Mereu am simțit că acest volum este așteptat! Sincer. Are și o construcție aparte, nu e unul ca oricare, așa cum ne imaginăm noi cărțile cu poeme. Am avut parte de-o idee inedită, zic eu. Fiecărei zi din săptămână, i-am dedicat un poem, o poezie. Dacă vă uitați la cuprinsul cărții, acolo apar doar șapte titluri, chiar așa întitulate: - poemul de
I.J.J. MARAMURES (2013) de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345935_a_347264]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > CERE-MI TIMP DIN TIMP Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 901 din 19 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Ce să spun, iubito, noaptea, Când îmi este cel mai greu Și-mi imaginez că-n fapt te-a Sedus stoic doar versul meu? Ce să spun, iubito, ziua, Când de dor mă ofilesc Și vreau ciutură să fiu a Apei vii, izvor ce-l cresc? Ce să spun, iubito, seara, Când doar seara
CERE-MI TIMP DIN TIMP de ROMEO TARHON în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346093_a_347422]
-
lui demnitate din care căzuse prin neascultare. Întreaga omenire a fost zguduită din amorțeala ei de milenii, a privit cu neîncredere, i-a alungat pe Apostoli, i-a persecutat, i-a chinuit de multe ori cu o sălbăticie greu de imaginat. Dar ei, Apostolii și mai apoi mucenicii au răbdat cu o seninătate ieșită din comun toate chinurile. Lumina care strălucea în ochii lor nu le-au putut-o smulge nici cei mai sadici dintre persecutori. Unii dintre creștini se legau
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 895 din 13 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346072_a_347401]
-
mi-a fost dăruită în vara aceluiași an odată cu câteva semințe de la florile din grădina sa. Privind-o pe poetă, mereu zâmbitoare și mereu printre flori, cum ai putea să n-o îndrăgești ori cum ai putea să ți-o imaginezi altfel decât în grădina casei sale de la o poală de munte, scriind poezii la umbra unui copac înflorit și trimitându-le apoi spre cei dragi sufletului ei. Cărții Elisabetei Lușcan abia acum i-a venit rândul să o citesc, și să
PE O PUNTE DE GÂNDURI, GINGAȘĂ TRECEA POEZIA… “PUNȚI ÎNTRE GÂNDURI” DE ELISABETA LUȘCAN [Corola-blog/BlogPost/346115_a_347444]
-
realitate Sa simti e rostul, gustul lacrimilor mute, urletul inimii care iubește dar nu poate să rostească nimic de frică. Sentimentul stă la baza celor mai frumoase capodopere ale lumii. Sentimente suntem noi. Sentimentul e singurul care poate învinge timpul. ... imaginează-ți ce gol ești dacă nu ai sentimente ... dar doar imaginează-ți apoi rupe-te de acea imaginație Continuă să simți, e singurul lucru care îți aparține cu adevarat, în rest suntem doar lut Și apoi muzică, e aproape ceva
VERSURI DE DUMINICĂ de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 874 din 23 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/346132_a_347461]
-
iubește dar nu poate să rostească nimic de frică. Sentimentul stă la baza celor mai frumoase capodopere ale lumii. Sentimente suntem noi. Sentimentul e singurul care poate învinge timpul. ... imaginează-ți ce gol ești dacă nu ai sentimente ... dar doar imaginează-ți apoi rupe-te de acea imaginație Continuă să simți, e singurul lucru care îți aparține cu adevarat, în rest suntem doar lut Și apoi muzică, e aproape ceva carnal, o simți cum ți se plimba prin tine și trezește
VERSURI DE DUMINICĂ de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 874 din 23 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/346132_a_347461]
-
vedem atitudiinea Curții Constituționale după aflarea datelor oficiale ale recensământului. pe care, de altfel le știa, pe surse, de atunci. Se autosesizează sau bagă capul în nisip? Constatăm că tupeul paranoic al președintelui-jucător, autointitulat șef al statului, atinge cote de neimaginat! Noroc că mai sunt ceva peste 400 de zile până când vom scăpa de o asemenea rușine națională. Greu blestem pe capul nostru! Dar, și boborul o merită! Toate acestea mă fac să cred, că nu întâmplător avem IQ-ul cel
TABLETA DE WEEKEND (37): BALONUL NU-I ROTUND !? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346164_a_347493]
-
recenzat mai multe cărți, îi cunosc bine opera literară, mai puțin pe cea științifică, unde s-a întins asemenea unei pete imense de cerneală vie pe mai multe domenii ale cunoașterii științifice, acoperind îndeosebi spațiul fizicii și al matematicei, unde imaginează construcții uluitoare, ce s-ar putea dovedi mai târziu intuiții geniale deschizătoare de drumuri. Are în codul genetic sămânța arzândă a aventurii, îi este sete de mângâierea nebună și dulce a spațiului, a paralelelor și a meridianelor, căci fiind profesor
„SCRIPTA MANENT” O CARTE CA O PÂINE ROMÂNEASCĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346114_a_347443]
-
pentru totdeauna România și în anul 1956, va muri, departe de casă, la Cannes. Mulți dintre localnicii mai în vârstă din Banloc își aduc aminte cu drag de Prințesa Elisabeta și de frumusețea de odinioară a castelului. Încerc să îmi imaginez acest castel cum arata el odată și mă gândesc cu tristețe că indiferență ucide ... oameni, locuri și câteodată, castele. Vă invit, în drumurile voastre de vacanță, să faceți un mic popas la Banloc, castelul chiar dacă este departe de a avea
A FOST ODATA UN CASTEL de MARA CIRCIU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346222_a_347551]
-
libertății, în spațiu și în gândire. N-am regretat însă amânarea. Ziua în care am ajuns la Rohia a fost în măsură să nu știrbească din aura pe care eu, cel care n-am văzut până atunci Rohia, mi-o imaginasem, mi-o dorisem s-o aibă. Am întârziat optesprezece ani. N. Steinhardt nu mă mai aștepta. Dar el era acolo. Târgu-Mureș, 31 octombrie 2004”. Și oare e cu totul întâmplător faptul că, anul trecut, am pus la cale cu un
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
doar că nu-ți amintești întotdeauna visele, iar unele ți se dezvăluie doar când ești suficient de copt. În tinerețea mea din România, îl invidiam pe Eliade pentru experiențele lui esoterice indiene, îi citeam fascinată povestirile și încercam să-mi imaginez acel spațiu al inițierii spirituale unde eram convinsă că nu voi ajunge niciodată.” (“India împotriva cuvintelor”). Ați reușit să experimentați pe cont propriu “faza indiană” a lui Mircea Eliade? Care este concluzia la care ajungeți în “India împotriva cuvintelor”? - În
INDIA CA SPAŢIU SPIRITUAL INTACT ÎNTR-UN DIALOG CU SCRIITOAREA CARMEN FIRAN, AUTOAREA ROMANULUI “INDIA ÎMPOTRIVA CUVINTELOR” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356068_a_357397]
-
în ritual. Își aducea paharul cu apă, ținea în mână un creion pe post de microfon, își înfășura la gât un fular lung sau o eșarfă, își dădea capul pe spate, își dregea vocea și se lansa în discursuri. Se imagina în fața unei audiențe numeroase și se străduia s-o epateze. Din când în când se oprea, se uita fix în oglindă ca și cum ar fixa ochii auditorilor și exclama simulând epuizarea: „Dar ce vă spun eu toate astea?!“ sau „Nu știu
INDIA CA SPAŢIU SPIRITUAL INTACT ÎNTR-UN DIALOG CU SCRIITOAREA CARMEN FIRAN, AUTOAREA ROMANULUI “INDIA ÎMPOTRIVA CUVINTELOR” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356068_a_357397]