7,197 matches
-
cele mai diverse, căpătând un caracter aproape universal. Au fost studiate imaginii picturale, imaginile perceptive, miturile, simbolurile, imaginile științifice. Nici unul dintre domeniile care constituie astăzi formă a cunoașterii nu a scăpat de analize legate în mod direct de imagine sau imaginar. Cu toate acestea, în acest moment de maxim al imaginarului nu există o teoretizare unitară a acestuia și, chiar dacă s-au realizat lucrări sistematice privind imaginarul ca ansamblu, nu sunt surprinse decât anumite aspecte ale imaginii. Putem remarca o definire
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
studiate imaginii picturale, imaginile perceptive, miturile, simbolurile, imaginile științifice. Nici unul dintre domeniile care constituie astăzi formă a cunoașterii nu a scăpat de analize legate în mod direct de imagine sau imaginar. Cu toate acestea, în acest moment de maxim al imaginarului nu există o teoretizare unitară a acestuia și, chiar dacă s-au realizat lucrări sistematice privind imaginarul ca ansamblu, nu sunt surprinse decât anumite aspecte ale imaginii. Putem remarca o definire vagă a termenilor specifici imaginarului, cât și o oarecare neclaritate
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a cunoașterii nu a scăpat de analize legate în mod direct de imagine sau imaginar. Cu toate acestea, în acest moment de maxim al imaginarului nu există o teoretizare unitară a acestuia și, chiar dacă s-au realizat lucrări sistematice privind imaginarul ca ansamblu, nu sunt surprinse decât anumite aspecte ale imaginii. Putem remarca o definire vagă a termenilor specifici imaginarului, cât și o oarecare neclaritate în a contura granițele acestui domeniu. În urma conflictului dintre imaginar și realitate s-au conturat două
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
acest moment de maxim al imaginarului nu există o teoretizare unitară a acestuia și, chiar dacă s-au realizat lucrări sistematice privind imaginarul ca ansamblu, nu sunt surprinse decât anumite aspecte ale imaginii. Putem remarca o definire vagă a termenilor specifici imaginarului, cât și o oarecare neclaritate în a contura granițele acestui domeniu. În urma conflictului dintre imaginar și realitate s-au conturat două direcții principale după care poate fi definit imaginarul în funcție de relația acestuia cu i-mediatul. Acestea au apărut datorită cuvântului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
s-au realizat lucrări sistematice privind imaginarul ca ansamblu, nu sunt surprinse decât anumite aspecte ale imaginii. Putem remarca o definire vagă a termenilor specifici imaginarului, cât și o oarecare neclaritate în a contura granițele acestui domeniu. În urma conflictului dintre imaginar și realitate s-au conturat două direcții principale după care poate fi definit imaginarul în funcție de relația acestuia cu i-mediatul. Acestea au apărut datorită cuvântului sursă care a determinat înțelesul termenului imaginar. În limba română sunt două cuvinte care pot
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
aspecte ale imaginii. Putem remarca o definire vagă a termenilor specifici imaginarului, cât și o oarecare neclaritate în a contura granițele acestui domeniu. În urma conflictului dintre imaginar și realitate s-au conturat două direcții principale după care poate fi definit imaginarul în funcție de relația acestuia cu i-mediatul. Acestea au apărut datorită cuvântului sursă care a determinat înțelesul termenului imaginar. În limba română sunt două cuvinte care pot reprezenta rădăcina termenului: imagine și imaginație 2. Între cele două cuvinte cel care constituie
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
imagine și imaginație 2. Între cele două cuvinte cel care constituie sursă primară este termenul imagine, care este rădăcină și pentru imaginație, dar cu toate acestea s-a dezvoltat o singură direcție de înțelegere a termenului. În majoritatea dicționarelor 3 imaginarul este definit ca ireal: "imaginar, Care există numai în imaginație, fictiv, ireal, substantivat domeniul al imaginației"4. Această tendință se datorează tradiției în care a fost folosit acest cuvânt, perioada specifică modernității în care imaginea, imaginația și implicit imaginarul au
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
3 imaginarul este definit ca ireal: "imaginar, Care există numai în imaginație, fictiv, ireal, substantivat domeniul al imaginației"4. Această tendință se datorează tradiției în care a fost folosit acest cuvânt, perioada specifică modernității în care imaginea, imaginația și implicit imaginarul au fost desconsiderate. Ceea ce era imaginar nu putea fi real și nu se putea lega de imagine în general care reprezenta un mod de cunoaștere. Tendința de a lega imaginarul doar de ceea ce este fantastic, rupt de real și de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cuvânt, perioada specifică modernității în care imaginea, imaginația și implicit imaginarul au fost desconsiderate. Ceea ce era imaginar nu putea fi real și nu se putea lega de imagine în general care reprezenta un mod de cunoaștere. Tendința de a lega imaginarul doar de ceea ce este fantastic, rupt de real și de aici în incompatibilitate cu adevărata cunoaștere, este remarcată de Mircea Eliade în Imagini și simboluri: "A avea imaginație însemnă a te bucura de o bogăție interioară, de un flux neîntrerupt
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
psihologice, cât și la adevărul spiritual. Imaginile imită modele exemplare (...) A avea imaginație însemnă a vedea lumea în totalitatea ei; căci puterea și menirea imaginilor constau în faptul că arată tot ce rămâne refractar conceptului"5. Și filosoful român leagă imaginarul tot de termenul imaginație, în schimb el subliniază puterea de a vedea lumea într-un mod holistic specifică imaginației. De această dată imaginația nu este o formă de non-cunoaștere ce determină doar construcții fantastice, ci dimpotrivă o formă complexă de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
dimpotrivă o formă complexă de a vedea realitatea. Acest sens nu este asemănător cu cel descris de dicționarele noastre ci prezintă o modalitate de cunoaștere, specifică omului, strâns legată imagine ca ansamblu și de mimesis. De aceea, pentru a analiza imaginarul din noua perspectivă trebuie să ne întoarcem la sensul lui primordial care s-a pierdut, acela legat de imagine și nu doar de imaginație. În limba latină termenul păstrează legătura cu cel care trebuie considerat cuvântul de bază pentru familia
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
imaginea unui obiect. Prin urmare modalitatea în care era înțeles termenul imago se păstrează și în limba română, mai puțin însă acela de portret funerar. Ținând seama de sensul original al termenului imaginar ar trebui să reorientăm și să redefinim imaginarul din mai multe perspective. Datorită sensului pe care îl are termenul imaginarius considerăm că pot fi urmărite două direcții fundamentale în încercarea de a defini imaginarul. Prima direcție este de origine psihologică și își are rădăcinile în psihologia percepției. Modalitatea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
seama de sensul original al termenului imaginar ar trebui să reorientăm și să redefinim imaginarul din mai multe perspective. Datorită sensului pe care îl are termenul imaginarius considerăm că pot fi urmărite două direcții fundamentale în încercarea de a defini imaginarul. Prima direcție este de origine psihologică și își are rădăcinile în psihologia percepției. Modalitatea în care se formează imaginea individuală este foarte importantă pentru construcția imaginarului. Direcția aceasta este susținută și de înțelesul medieval și ulterior cartezian dat imaginației 9
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
imaginarius considerăm că pot fi urmărite două direcții fundamentale în încercarea de a defini imaginarul. Prima direcție este de origine psihologică și își are rădăcinile în psihologia percepției. Modalitatea în care se formează imaginea individuală este foarte importantă pentru construcția imaginarului. Direcția aceasta este susținută și de înțelesul medieval și ulterior cartezian dat imaginației 9. ("A închipui nu e nimic altceva decât a contempla forma lucrului corporal sau imaginea"10). Identitatea dintre imaginație și imagine reprezintă un argument în plus pentru
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
înțelesul medieval și ulterior cartezian dat imaginației 9. ("A închipui nu e nimic altceva decât a contempla forma lucrului corporal sau imaginea"10). Identitatea dintre imaginație și imagine reprezintă un argument în plus pentru a include în aria studiilor privind imaginarul și analiza universului perceptual. La acest argument se adaugă și modalitatea în care se formează imaginea perceptivă. Aceasta nu se realizează în mod static, ci există o interrelaționare între obiectul și subiectul percepției. Imaginea lumii exterioare este construită pas cu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
este construită pas cu pas începând de la prima imagine a unei persoane și terminând cu realizarea unei imagini complexe despre lume. Primul pas constă în formarea imaginii perceptive, următorul în analiza imaginilor ce rămân și care alcătuiesc un istoric al imaginarului. Astfel studiile privind arta vizuală, indiferent de modalitățile acesteia de manifestare trebuie incluse în știința generală a imaginarului. Dar nu se pot realiza astfel de interpretări fără implicarea elementelor simbolice, a ceea ce se află dincolo de imagine, a încărcăturii specifice unei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
complexe despre lume. Primul pas constă în formarea imaginii perceptive, următorul în analiza imaginilor ce rămân și care alcătuiesc un istoric al imaginarului. Astfel studiile privind arta vizuală, indiferent de modalitățile acesteia de manifestare trebuie incluse în știința generală a imaginarului. Dar nu se pot realiza astfel de interpretări fără implicarea elementelor simbolice, a ceea ce se află dincolo de imagine, a încărcăturii specifice unei imagini. Încercările de interpretare au determinat o nouă direcție ce surprinde zona inconștientă a imaginarului. Un element important
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
știința generală a imaginarului. Dar nu se pot realiza astfel de interpretări fără implicarea elementelor simbolice, a ceea ce se află dincolo de imagine, a încărcăturii specifice unei imagini. Încercările de interpretare au determinat o nouă direcție ce surprinde zona inconștientă a imaginarului. Un element important în modalitatea în care este perceput imaginarul este perspectiva lui Mircea Eliade. Filosoful român reconsideră imaginarul, introducându-l între modalitățile epistemice ca o modalitate viabilă de cunoaștere: "Gândirea simbolică nu este apanajul exclusiv al copilului, al poetului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de interpretări fără implicarea elementelor simbolice, a ceea ce se află dincolo de imagine, a încărcăturii specifice unei imagini. Încercările de interpretare au determinat o nouă direcție ce surprinde zona inconștientă a imaginarului. Un element important în modalitatea în care este perceput imaginarul este perspectiva lui Mircea Eliade. Filosoful român reconsideră imaginarul, introducându-l între modalitățile epistemice ca o modalitate viabilă de cunoaștere: "Gândirea simbolică nu este apanajul exclusiv al copilului, al poetului sau al dezechilibratului; ea este consubstanțială ființei umane; precedă limbajul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
află dincolo de imagine, a încărcăturii specifice unei imagini. Încercările de interpretare au determinat o nouă direcție ce surprinde zona inconștientă a imaginarului. Un element important în modalitatea în care este perceput imaginarul este perspectiva lui Mircea Eliade. Filosoful român reconsideră imaginarul, introducându-l între modalitățile epistemice ca o modalitate viabilă de cunoaștere: "Gândirea simbolică nu este apanajul exclusiv al copilului, al poetului sau al dezechilibratului; ea este consubstanțială ființei umane; precedă limbajul și gândirea discursivă. Imaginile, simbolurile, miturile nu sunt creații
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
al dezechilibratului; ea este consubstanțială ființei umane; precedă limbajul și gândirea discursivă. Imaginile, simbolurile, miturile nu sunt creații arbitrare ale psihicului, ele răspund unei necesități și îndeplinesc o funcție: dezvăluirea celor mai secrete modalități ale ființei"11. Pornind de la problematica imaginarului mitic și religios, acesta este dezvoltat în jurul conceptelor de simbol, simbolism. O imagine simbolică capătă realitate distinctă de celelalte imagini, ea manifestându-se într-o lume a realităților contradictorii și nu poate fi cunoscută decât în sine. În acest context
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
mai grav decât a o mutila; însemnă a o anihila, a o anula ca instrument de cunoaștere"12. Imaginea are un rol de cunoaștere unic tocmai prin forma holistică de a transmite informații statutul ei fiind unul primordial. Prin aceasta imaginarul uman este o formă primordială de cunoaștere și singura universală. Cele două atribute ale imaginarului îl transformă pe acesta într-un axis mundi al cunoașterii. Direcția lui Eliade este continuată și amplificată de Ioan Petru Culianu. Fundamentată epistemic mult mai
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de cunoaștere"12. Imaginea are un rol de cunoaștere unic tocmai prin forma holistică de a transmite informații statutul ei fiind unul primordial. Prin aceasta imaginarul uman este o formă primordială de cunoaștere și singura universală. Cele două atribute ale imaginarului îl transformă pe acesta într-un axis mundi al cunoașterii. Direcția lui Eliade este continuată și amplificată de Ioan Petru Culianu. Fundamentată epistemic mult mai clar, acesta viziune universală asupra imaginarului, introduce în aria sa majoritatea acțiunilor omenești. La fel
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de cunoaștere și singura universală. Cele două atribute ale imaginarului îl transformă pe acesta într-un axis mundi al cunoașterii. Direcția lui Eliade este continuată și amplificată de Ioan Petru Culianu. Fundamentată epistemic mult mai clar, acesta viziune universală asupra imaginarului, introduce în aria sa majoritatea acțiunilor omenești. La fel cum Eliade considera că imaginarul prin simbolurile sale se manifestă la nivelul omului indiferent de mediul în care trăiește, Culianu vorbește despre o unitate de scopuri între universul magic specific Renașterii
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
într-un axis mundi al cunoașterii. Direcția lui Eliade este continuată și amplificată de Ioan Petru Culianu. Fundamentată epistemic mult mai clar, acesta viziune universală asupra imaginarului, introduce în aria sa majoritatea acțiunilor omenești. La fel cum Eliade considera că imaginarul prin simbolurile sale se manifestă la nivelul omului indiferent de mediul în care trăiește, Culianu vorbește despre o unitate de scopuri între universul magic specific Renașterii și cel modern 13. Într-o perspectivă epistemică teleologică nu există diferențe între știința
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]