113,729 matches
-
Coen-ii în 1991 cu Barton Fink, intermediați de Schatzberg, Coppola - de două ori, Scorsese, Fosse, Soderberg, Lynch). Perseverența decanului de vîrstă (tocmai a intrat în al patrulea sfert al propriului secol) și frecvența neslăbită a junilor maturizați (mediu cvadragenari) întrețin imaginea unei curse contra-cronometru care rămîne pasionantă, în ciuda variațiilor de tonus, cu subtilitățile reînnoite, recent, în Joc de culise al septuagenarului sau Marele Lebowsky al celor doi frați - ca să ne limităm la peliculele difuzate și la noi. În producțiile de ultimă
Insurmontabila barieră by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16179_a_17504]
-
Influența imediată a poetului nevrozelor și macabrului se resimte în varii producții macedonskiene: Nopțile îngrozitoare, În atelier, Imn la Satan, În noapte ori în ciclul Idilelor brutale. Apoi, în Răzmerița morților se înregistrează ecouri din același, în reprezentarea convoiului macabru (imagine reluată în Noaptea de noiembrie). Să reținem, din această zonă, notele naturaliste. Contactul lui Macedonski cu Emile Zola (a citit Les Rougon Maquart și alte "capete de operă" ale celebrului romancier) determină solidarizarea cu poziția acestuia, care se produce în
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
și de unele informații care figurează în mod curent în dicționare (cum ar fi, de exemplu, data și locul nașterii). În același timp, însă, ele nu sunt nici suficient de concise pentru ca, prin însumarea lor, să se ajungă la o imagine de ansamblu a literaturii române din secolul douăzeci. Textul se lăbărțează adeseori din cauza plăcerii autorului de a spune încă o dată, cu propriile lui cuvinte, ceea ce au spus scriitorii în operele lor. Așa stând lucrurile, lucrarea nu prezintă interes nici pentru
UN SISIF AL ISTORIEI LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16186_a_17511]
-
Celan, Kadare, Raskolnikov, anarhul lui Jünger, Alexanderplatz-ul din romanul lui Döblin, Michel Tournier, dar și Bettina von Arnim, Achim von Arnim și Clemens Brentano ale căror fantome rătăcesc încă prin amintirile scriitoarei din epoca studenției și prin sălile castelului Bellevue. Imaginile acestui oraș defilează într-un ritm accelerat ca în binecunoscutul film "Aleargă, Lola, aleargă" iar cititorul care nu o cunoaște pe Nora Iuga rămîne intrigat de fantastica ei tinerețe spirituală, căci puține sînt doamnele de vîrsta domniei sale care vizitează, fără
Doamna cu licorna by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/16206_a_17531]
-
orașul cu un singur locuitor care vă așteaptă să-i treceți pragul! Și cred că au mai rămas multe lucruri ascunse în această carte, ca într-un sipet foarte prețios și fin în care Nora Iuga a închis sentimente, impresii, imagini, chipuri salvate după experiența terbilă a acestei "été inoubliable".
Doamna cu licorna by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/16206_a_17531]
-
semn al "ambiției de a relansa cinema-ul autohton"? Sincer : nu. Varianta pentru marele ecran, chiar dacă mai lungă cu circa 25 de minute - de unde un plus de respirație și de rotunjime - nu aduce nimic substanțial, în plus, față de cea veche. Imaginile noi, care au împănat montajul originar, deși filmate pe platou, la o distanță de peste un an față de cele vechi, nu se simt, se topesc în masa filmului, ceea ce e, tehnic vorbind, o performanță. O performanță e și capacitatea autorilor de
Ciorba reîncălzită by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16195_a_17520]
-
în antologia din volum e extras un citat cîtuși de puțin sever. Iată-l: "Există, în Război în bucătărie, multe lucruri pe care orice cronicar le-ar putea analiza copios: profesionalismul regizorului, "actualitatea problematicii", personalitatea puternică, dar fără ostentație, a imaginii lui Doru Mitran, sinusoida emoțională a filmului, șerpuind spectaculos între violență și tandrețe, relieful celor trei personaje principale: un soldat român dezertor, angoasat și dezorientat, în timpul unui violent "conflict interetnic", găsindu-și refugiul într-un canton izolat, uitat de lume
Ciorba reîncălzită by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16195_a_17520]
-
conducă. Dl Uricaru vrea să conducă Uniunea printr-o lovitură de răspîntie cu care ar putea rămîne în istoria acestei Uniuni la capitolul, de domnia-sa inaugurat, de președinte ales de o minoritate. Într-o totală lipsă de respect față de imaginea sa și a Uniunii pe care vrea să o conducă astfel, dl Uricaru mai are doar de oferit echivalentul sutei de lei cu care Ceaușescu, un precursor al său în materie de președinție cu orice preț, a încercat să rămînă
Un președinte relativ by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16200_a_17525]
-
decît cu unul sau doi actori, protagoniștii, lăsînd "corul" mai descoperit, deși exploatat la maximum. În ambele montări, un element esențial este muzica, atît de bine aleasă, încît poate să-ți ia mințile. De exemplu, de la Machinal am plecat cu imaginea lui Marius Gâlea cîntînd la saxofon, o imagine plină de forță și de energie a spectacolului, obsedantă aproape. Muzica însăși devine un protagonist care se revarsă pe scenă și în sală prin toate canalele de comunicare făcînd mai puțin vizibile
Iubirea mașinală a lui Don Perimplin by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16193_a_17518]
-
corul" mai descoperit, deși exploatat la maximum. În ambele montări, un element esențial este muzica, atît de bine aleasă, încît poate să-ți ia mințile. De exemplu, de la Machinal am plecat cu imaginea lui Marius Gâlea cîntînd la saxofon, o imagine plină de forță și de energie a spectacolului, obsedantă aproape. Muzica însăși devine un protagonist care se revarsă pe scenă și în sală prin toate canalele de comunicare făcînd mai puțin vizibile în primă instanță golurile de fond ale mizanscenei
Iubirea mașinală a lui Don Perimplin by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16193_a_17518]
-
celelalte personaje. Singura care intră bine în rol este Lucia Ștefănescu (Marcolfa). Lucrul cu actorii lasă mult de dorit și este o neglijență regizorală cu amprentă în spectacol. Uneori, un aer de amatorism bătea pe scena de la Ploiești, dincolo de cîteva imagini vizuale puternice, de miza pe care regizorul mărturisește că a contat (fie și teoretic) - tema conflictului dintre trup și suflet - de rezolvarea scenografică a Vioricăi Petrovici, cu o alunecare poate prea evidentă, în concepția costumelor și cromatica lor, spre teatrul
Iubirea mașinală a lui Don Perimplin by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16193_a_17518]
-
scrieri de dezgust aflîndu-se mai tîrziu și Panait Istrati al nostru cu Vers l'autre flamme, oamenii scrisului erau curtați în felul în care și astăzi se încearcă ademenirea ziariștilor și comentatorilor de renume pentru a se creea o bună imagine unei anumite țări, cum fac și politicienii români cu musca pe căciulă. Așa și Rusia. Jignită, profund în urma mărturisirilor marchizului de Custine, a cărui vervă aruncase o pată neagră asupra Imperiului de la răsărit. De unde, aflînd de călătoria lui , - ideea "însărcinatului
Balzac în Rusia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16196_a_17521]
-
niște povești, istoria deghizata în compilații de anecdote, programele de televiziune că sociologie și românul unchiului său că pe autobiografia acestuia". Mod de lectură inevitabil într-o societate de consum, în care " vi se vinde, într-o oferta specială, propria imagine împreună cu un suflet". În cele din urmă dificilă reconciliere are loc printr-o sublimare lucida și ludica a dublului și a individualității ce transpare la nivel scriptural: "Totuși, din jocul "eului" tău și al meu rămîne această delicată fantomă care
Michčle Hechter and Mihail Sebastian by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/16198_a_17523]
-
de originală, pe atât de debusolantă. Plastică și extrem de imaginativă, încearcă decuparea din contingent a unor spații viciate de psihismul abisal al contemplatorului. Poezia e act soteriologic, e o terapie pentru ființa infestată de miasmele Infernului. Și totuși, pe alocuri, imaginile sunt neașteptat de simple (fără a fi însă lipsite de încărcătură semnificantă): "Încercam să pictez ruinele/ nepăsării tale/ (...) luna în cămașa de forță a nopții" (Ochi adânc verde, p. 11), "avioane trec prin casele noastre prin fumul/ ridicat din scrumiere
Călăuză în Infern by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16208_a_17533]
-
Mircea Mihăieș Neavând ce să pună de Paște pe masa amărășteanului, guvernul Năstase a pus un bilanț: un balon umflat cuprinzând imaginea surâzătoare a țărișoarei după trei luni de călărire pedeseristă. Doar influența benefică a misticii creștine și frumoasa simbolică a cifrei trei să-l fi inspirat pe șeful de cabinet, pentru că alte motive (constituționale ori tradiționale) de a se da în
Lașitatea are degete umede by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16202_a_17527]
-
cu urechile mele cum îl proslăvea, pe când se aflau în "opoziție", într-un limbaj ce amesteca adulația tâmpă, à la Ceaușescu, și politicianismul șmecheresc: "Domnul Iliescu, aflat la ultimul mandat, va face tot ce-i stă în puteri să șteargă imaginea negativă de până acum!"). Observ doar că d-na Puwak e iritabilă la extrem și de-o agresivitate aproape inimaginabilă la o femeie. Nu cred că scapă nimănui virulența nemotivată cu care d-na ministru își pune la punct partenerii
Lașitatea are degete umede by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16202_a_17527]
-
concepții e doamna de la Educație. Descinzând din augusta tradiție a "femeii cu coc", magnific ilustrată de tovarășele Găinușe, Mureșan, Dobrin, Gâdea (un coc adaptat, firește, economiei de piață!), d-na Andronescu n-are altă obsesie decât să treacă în uitare imaginea antecesorului său, Andrei Marga. Risipă de energie inutilă: liderul țărănist e singurul reformist autentic din toată activitatea de unsprezece ani a clasei politice din România! Incapabilă să propună un program propriu, actuala șefă a profesorimii române își risipește energia pentru
Lașitatea are degete umede by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16202_a_17527]
-
români, nu pe Ceaușescu, ci tancurile sovietice! La început, mi s-a părut că n-aud bine! Logica lor e următoarea: dacă rușii n-ar fi făcut reformele, dacă blestematul de Gorbaciov n-ar fi vrut să schimbe sistemul, americanii (imagine a Anticristului!) nu s-ar fi insinuat peste tot, iar noi am trăi și astăzi în liniște, am avea locuri de muncă asigurate și bani să cumpărăm nemuritorele gheare de pui și salamul cu soia! În traducere, toate acestea înseamnă
Lașitatea are degete umede by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16202_a_17527]
-
demnitarii turci, singurii care aveau autoritate asupra limbii de apă vitale, tremurînd și bîlbîindu-se de frică, fîțîindu-se de colo-colo ca niște iepuri îngroziți, stupefiați de enormitatea gestului german, dar parcă și incapabili să adopte vreo măsură hotărîtă. Aveam în fața ochilor imaginea vie a resemnării la care fuseseră supuși conducătorii de astăzi ai Imperiului Otoman în fața tăvălugului teutorn". Și, de notat, Turcia era încă neutră. Abia la sfîrșitul lui octombrie 1914 Germania forțează Turcia să intre în război. Lupta navală a Angliei
Genocidul armenilor din 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16211_a_17536]
-
american descrie soarta cîtorva astfel de convoaie de trimiși la exterminare. Spre final mărturisește că "singurul motiv pentru care mi-am propus să povestesc asemenea fapte cumplite este acela că, în lipsa detaliilor, opinia publică anglofonă nu-și poate face o imagine corectă despre adevărata față a Turciei... Sînt convins că nu a existat episod mai sinistru decît acesta în întreaga istorie a umanității. Marile masacre din trecut pălesc pe lîngă suferințele îndurate de armeni în 1915". Ajutoarele financiare venite din America
Genocidul armenilor din 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16211_a_17536]
-
Cronicarul a încercat să găsească oarece căldură sufletească în mass-media. Ar fi putut lua un doctorat la o Universitate particulară cu probleme de acreditare, dacă ar fi pus cap la cap toate cîte s-au spus, scris și prezentat în imagini despre obiceiul încondeierii ouălor de Paști - chiar și în varianta de plural, ouălelor care a zburdat pe la cîteva posturi de televiziune și de radio. Tot așa, Cronicarul ar fi putut realiza un mic studiu comparativ despre nenumăratele filme cu subiect
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16219_a_17544]
-
știrile sînt cele care îl dau. Cu oul pascal în mînă, în prima zi de Paști, ce aude Cronicarul la altminteri cuviosul post de televiziune Antena 1 ? Prima știre istorisește pe larg cum un descreierat și-a înjunghiat părinții. Iar imaginile prezintă victimele așezate în sicriu. După care, același post de televiziune, aferat, prezintă știrea că o fată a fost lăsată să înghețe la Arad, pe malul Mureșului, de autori necunoscuți. Indiferent cum am întoarce lucrurile, aceste două știri nu făceau
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16219_a_17544]
-
din urmă să nu le eclipseze pe cele dintîi. Însă repertoriul deja stabilit al motivului în cauză e tiranic. Bard al satului, Mircea Bârsilă, de care ne propunem a ne ocupa în prezenta cronică, se simte dator, bunăoară, a relua imaginea "orașului blestemat", opus satului prin minciună și "monstruozitate". E un topos bătătorit încă de la începutul secolului XX și repetarea lui, chiar dacă "modernizată" prin trăsătura vampirică, nu aduce nimic nou: "Încotro îmi duci, orașule, sîngele? Ești fiul meu/ - te-am înfiat
Un univers erotizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16205_a_17530]
-
Cristian Teodorescu N-am o imagine de ansamblu a alegerilor din asociațiile Uniunii Scriitorilor. Experiența de la secția de proză a Asociației din București mi-a stârnit cîteva întrebări. Din peste 300 de prozatori care fac parte din această Asociație, au venit să voteze puțini peste o
Întrebările unui scriitor alegător by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16244_a_17569]
-
ar fi împotriva noastră, suptu noi acea parte iese." (Miron Costin - De neamul moldovenilor). Numărul III al revistei româno-americane, apărut în decembrie 2000, se pare că dezvoltă cu succes proiectul inițial al redacției: "...un ciclu închinat risipirii câtorva confuzii păgubitoare imaginii țării." Printre studiile de economie comparată (Managementul american, un model posibil - N. Costake, M.V. Petrescu) sau cele de analiză istorică (S.U.A. și Marea Unire a românilor din 1918 - Vasile Stoica) se strecoară în sumarul revistei și câteva studii de antropologie
Cu mâna întinsă peste Atlantic... în semn de prietenie by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16251_a_17576]