6,354 matches
-
Things, În original „ Oh, how the stench of you clings...”. . Biscuiți din făină de grâu, consumați mai ales la micul dejun, cu lapte. . Loțiune mentolată care se folosește pentru masaj În caz de răceală, eliberând căile respiratorii. . „Abide with me”, imn creștinesc compus de Henry Francis Lyte În 1847, cântat cel mai adesea pe melodia compusă de William Henry Monk. . Prima Universitate a Scoției. . Cântec popular englezesc. Sortiment de bere brună, comercializat În Scoția. . Identitatea „cotidiană” a lui Superman, jurnalist la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
spre victorie prin rândurile dese, albastre și carmin, ale jucătorilor. Fascinat, Amory a privit pe rând fiecare șir de băieți ce trecea prin dreptul său, cu brațele Înlănțuite, cu chipurile neclare deasupra tricourilor sport, a auzit vocile amestecate Într-un imn triumfal, iar apoi procesiunea a trecut pe sub umbrosul Arc Campbell și vocile s-au estompat, Îndepărtându-se spre estul campusului. S-au scurs câteva minute, În care Amory a continuat să șadă fără glas. Regreta că exista o regulă ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
anii Scurși atât de banal? Vezi tu ce albă e marea! Norii s-au spart și ceru-i de foc, Cu goale și galbene drumuri se-acoperă zarea. Zgomot de valuri la pupa, pe loc, Crește ca-ntr-un noptatec imn. În seara aceasta pornim.“ Scrisoare de la Amory, cu mențiunea „Brest, 11 ianuarie 1919“, către locotenentul T. P. D’Invilliers, Camp Gordon, Georgia: Dragă Baudelaire, Ne-am Întâlnit În Manhattan În 30, luna asta. Pe urmă am purces la Închirierea unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
iar „crizele” divinității sunt, de cele mai multe ori, identificate sau asemănate cu somnul (vezi în lirica populară românească : „Dumnezeu pare că doarme” ; cf. 76). Nici eroii, nici zeii nu au privilegiul insomniei. Puterea somnului „subjugă toți zeii și toți muritorii” (Orfeu, Imnuri, LXXXV ; cf. 78, p. 226). în sfera de semnificații mito-simbolice delimitată putem include și somnul care-l cuprinde pe zeul demiurg înainte, în timpul sau imediat după cosmogeneză. Este un somn datorat contactului acestuia cu materia letargică a Haosului primordial. Într-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
urcându-se la cer pe „o mulțime de scări mari de lemn [...] puse cap la cap” (Stratagemata, VII, 22). Nu se știe pe care zeiță a tracilor a asimilat-o autorul roman cu zeița Hera, dar se știe că, în imnurile orfice, Hera era numită „mama ploilor mănoase și doica vânturilor iuți” (146, p. 695). Mircea Eliade credea că, „în episodul foarte raționalizat de Polyaenus”, referitor la marele preot Kosingas, „se descifrează un vechi rit trac de ascensiune extatică [...] la Cer
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Orfeu (Antipater din Sidon, secolul al II-lea î.e.n.) stă scris : Orfeu [prin farmece]... nu vei mai adormi furtuna, nici grindina potopitoare, Nici viscolul stârnind zăpezi, nici vuietul hainei mări (Antologia palatină, VII, 8 ; cf. 69, p. 8). De asemenea, imnurile orfice au păstrat invocații adresate 1. norilor, pentru a trimite „puzderia de stropi fecunzi” (Imn, XXI) ; 2. mării, pentru a se arăta „binevoitoare” și pentru a trimite „un vânt prielnic” (Imn, XXII) ; 3. daimonului Nereus, pentru a cruța de furtună
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vei mai adormi furtuna, nici grindina potopitoare, Nici viscolul stârnind zăpezi, nici vuietul hainei mări (Antologia palatină, VII, 8 ; cf. 69, p. 8). De asemenea, imnurile orfice au păstrat invocații adresate 1. norilor, pentru a trimite „puzderia de stropi fecunzi” (Imn, XXI) ; 2. mării, pentru a se arăta „binevoitoare” și pentru a trimite „un vânt prielnic” (Imn, XXII) ; 3. daimonului Nereus, pentru a cruța de furtună (Imn, XXIII) ; și 4. lui Zeus, a cărui invocare magică este dublată de libații, pentru ca
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
palatină, VII, 8 ; cf. 69, p. 8). De asemenea, imnurile orfice au păstrat invocații adresate 1. norilor, pentru a trimite „puzderia de stropi fecunzi” (Imn, XXI) ; 2. mării, pentru a se arăta „binevoitoare” și pentru a trimite „un vânt prielnic” (Imn, XXII) ; 3. daimonului Nereus, pentru a cruța de furtună (Imn, XXIII) ; și 4. lui Zeus, a cărui invocare magică este dublată de libații, pentru ca acesta să-și descarce mânia („Potop, vântoasă vijelie și tunete asurzitoare”) pe meleaguri pustii, nelocuite (așa cum
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
orfice au păstrat invocații adresate 1. norilor, pentru a trimite „puzderia de stropi fecunzi” (Imn, XXI) ; 2. mării, pentru a se arăta „binevoitoare” și pentru a trimite „un vânt prielnic” (Imn, XXII) ; 3. daimonului Nereus, pentru a cruța de furtună (Imn, XXIII) ; și 4. lui Zeus, a cărui invocare magică este dublată de libații, pentru ca acesta să-și descarce mânia („Potop, vântoasă vijelie și tunete asurzitoare”) pe meleaguri pustii, nelocuite (așa cum se spune că procedează și solomonarii în mitologia populară românească
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pustii, nelocuite (așa cum se spune că procedează și solomonarii în mitologia populară românească). Prea fericite zeu, descarcă-ți mânia-n valuri de noian Și-n creștete de munți ! Cu toții cunoaștem marea ta putere, Primind libațiile noastre, ne hărăzește gânduri bune (Imn, XIX ; cf. 69, pp. 40-43). După cum consemnează tradiția, unele dintre incantațiile magice și imnurile orfice ar fi fost „însemnate” de Orfeu pe „tăblițe de lemn” (Euripide, Alcesta, 962). Altele ar fi fost compuse de acesta „sub puterea inspirației divine”, iar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fericite zeu, descarcă-ți mânia-n valuri de noian Și-n creștete de munți ! Cu toții cunoaștem marea ta putere, Primind libațiile noastre, ne hărăzește gânduri bune (Imn, XIX ; cf. 69, pp. 40-43). După cum consemnează tradiția, unele dintre incantațiile magice și imnurile orfice ar fi fost „însemnate” de Orfeu pe „tăblițe de lemn” (Euripide, Alcesta, 962). Altele ar fi fost compuse de acesta „sub puterea inspirației divine”, iar „Musaios le-ar fi așternut în scris, după ce a făcut unele mici îndreptări” (Aristid
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de lemn” (Alcesta, 962), iar scoliastul (Scolii la Euripide, Alcesta) susține că într-un sanctuar din Tracia al lui Dionysos s-au găsit astfel de tăblițe cu texte privind vindecarea trupului și a sufletului (vezi 64, pp. 52, 60). Unele „imnuri orfice” (adevărate descântece, unele cu caracter magico- meteorologic ; cf. 69, pp. 40-43) ar fi fost, conform tradiției, compuse de Orfeu „sub puterea inspirației divine”, texte „pe care [tracul] Musaios le-a așternut în scris, după ce a făcut unele mici îndreptări
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ținuturi străine și au făcut din ele țări ale Domnului, așa să ne rugăm și noi acum pentru ca într-o zi și țara acestor soli să-L slăvească pe Domnul. Toată mulțimea adunată în capelă îngenunche, iar corul cântă un imn. Sanctus, sanctus, sanctus Dominus Deus Sabaot Pleni sunt coeli et terra. Velasco își îngropă fața în mâini și se lăsă în voia emoțiilor care-l copleșeau. „Japonie, Japonie”, strigă el în adâncul sufletului. „Ascultă glasurile acestea! Japonie, Japonie, oricât L-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
numai viața, ci și traiul lor era unul și același. Toate familiile își îngrijeau câmpurile la fel, plantau semințele la fel și petreceau sărbătorile la fel. La moartea cuiva, toți luau parte la înmormântare. Samuraiul își aduse aminte de un imn de slavă închinat lui Buddha Amida pe care unchiul său îl cânta uneori așezat lângă vatră și frecându-și piciorul rănit: „De când Buddha Amida a dobândit iluminarea Au trecut zece ere. Nimbul de lumină izvorând din ființa lui iluminată Luminează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
unchiul său îl cânta uneori așezat lângă vatră și frecându-și piciorul rănit: „De când Buddha Amida a dobândit iluminarea Au trecut zece ere. Nimbul de lumină izvorând din ființa lui iluminată Luminează întunericul lumii acesteia.” Întotdeauna după ce isprăvea de cântat imnul, unchiul repeta încet de nenumărate ori: „Laudă lui Buddha Amida, laudă lui Buddha Amida”. Apoi împăcarea i se așternea pe chip. Samuraiul parcă auzea în urechi glasul unchiului său. Da, în vale toți erau ca unul. El nu intona asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
unchiul repeta încet de nenumărate ori: „Laudă lui Buddha Amida, laudă lui Buddha Amida”. Apoi împăcarea i se așternea pe chip. Samuraiul parcă auzea în urechi glasul unchiului său. Da, în vale toți erau ca unul. El nu intona asemenea imnuri, dar nu putea să se lepede de credința venerată de tatăl și de unchiul său. Ar fi însemnat să-și trădeze sângele și carnea sa să-și trădeze propriul pământ. Am luat trăsura către casa vărului meu, Don Luis, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
deloc așa. Astea nu sunt simțămintele mele adevărate.” își zicea el în sinea lui. După slujbă samuraiul îl întreba pe furiș pe Nishi Kyūsuke: — Pe tine nu te macină faptul că te-ai făcut creștin? Nishi râdea cu nepăsare: — Slujba, imnurile din timpul slujbei, orga - toate sunt noi pentru mine. Când aud imnurile sau melodia orgii mă simt uneori ca beat. Acum înțeleg bine că nu se poate să cunoști Apusul fără să cunoști credința creștină. Simțind și în aceste momente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
sinea lui. După slujbă samuraiul îl întreba pe furiș pe Nishi Kyūsuke: — Pe tine nu te macină faptul că te-ai făcut creștin? Nishi râdea cu nepăsare: — Slujba, imnurile din timpul slujbei, orga - toate sunt noi pentru mine. Când aud imnurile sau melodia orgii mă simt uneori ca beat. Acum înțeleg bine că nu se poate să cunoști Apusul fără să cunoști credința creștină. Simțind și în aceste momente invidie față de tinerețea și curiozitatea lui Nishi care nu avea deloc remușcări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
biserică decât un singur japonez rugându-se, mă simt nespus de umilit. „Toate sunt din vina Ta. De nu ne-ai fi lovit atât de greu, acum această corabie ar fi fost plină de bucurie și ar fi răsunat de imnurile de slavă pe care japonezii Ți le-ar fi închinat, dar Tu n-ai voit toate astea, ci ai ales să-Ți întorci fața de la Japonia.” Un singur japonez vine pe furiș la slujbă. Ca să nu bage de seamă ceilalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Ca vreme lor de mult s-a dus, Și lor nu ne supunem.” Nu știu cine a contribuit și cu o frumoasă melodie, pe care au fost cantate aceste versuri, de către Filip, Dikman și Mănescu, chiar la deschiderea spectacolului (bine înțeles după „Imnul FMTD”cu care trebuia deschis totul atunci.) Vâlceanu, Brăvescu și Chemac (ce destin a avut acesta din urmă...) au asigurat momentele vesele. Un „potpuriu de cântece populare românești” făcea introducerea la tabloul următor, intitulat ”Sărbătoare în colectivă”. Era doar la
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Gheorghe Nandriș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93342]
-
forțe, „Kalinka, Kalinka maia” pe care Vicu Dikman, o cântă foarte frumos, impresionând asistență prin acuratețea glasului sau și în același tablou sovietic, ansamblul de dansuri rusești evolua cu un cazacioc drăcesc. Apoi ansamblul coral cu orchestră încheia sectacolul cu Imnul Păcii. Au urmat aplauzele finale entuziaste, depășindu-ne așteptările. A spectacolul nosru de revista a avut un mare succes. La sfarsitul spectacolului, trăgând cu ochiul de dupa cortina, am văzut în sala o mulțime de profesori de-ai noștri, amestecați în
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Gheorghe Nandriș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93342]
-
de telefonie mobilă pot contribui cu 1 EURO, respectiv 5 EURO, la campania lui Crin Antonescu. În schimbul acestor sms -uri, cei ce contribuie vor primi o imagine de fundal (wallpaper) reprezentându-l pe Crin Antonescu, respectiv un ton de apel (imnul PNL). Textul mesajului poate conține numele persoanei care sprijină campania sau orice alt mesaj pe care dorește să îl transmită Președintelui PNL Crin Antonescu. Cel mai simpatic mesaj transmis va fi premiat cu un Notebook! ***Atenție! Pentru a putea descarcă
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
o lopată cu care acesta, făcând câțiva pași înainte, ridică o cantitate de pământ. Lumea izbucni în urale și imediat lucrătorii, înșiruiți pe amândouă malurile, începură lucrarea. în pavilion se servi șampanie și se ridicară toasturi. Muzica gardei naționale intonă imnul regal, iar oamenii din popor învârtiră hore și chindii. Lopata cu care Domnitorul ridică cea dintâi bucată de pământ era un obiect de artă: limba era de argint și coada de abanos, de care era încovoiată o lamă iarăși de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
este verbul filéin, care se referă la iubire în sensul de prietenie, care reprezintă un raport profund între persoane; și altul este agapào, care este verbul cel mai folosit în Noul Testament și este cel folosit și de Sfântul Paul în Imnul Dragostei, și se referă la iubirea dezinteresată, adică iubirea ca și dar. În timp ce prietenia, filéin este iubirea ce constă într-un raport de înțelegere reciprocă, celălalt reprezintă iubirea care creează înțelegerea, iubirea care se dăruiește, lucru specific iubirii divine, în
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
Inteligența e prin sine malițioasă (deși nu sunt convins că, la rândul ei, maliția e prin sine inteligentă) iar critica trebuie să fie măcar un act de inteligență (dacă nu poate fi și unul de înțelegere). Prin condiția genului, așadar, imnurile sunt excluse ori măcar domesticite. E adevărat însă că nu există carte fără lăudători. Că există un sistem de menajamente în critica criticii. De regulă, o carte așa-și-așa e dată pe mâna unui îngăduitor, asta chiar și în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]