8,051 matches
-
de rău...Se trezi din ațipeală cu ochii plini de lacrimi. N-ar fi crezut niciodată că lăcomia și neomenia pot merge atât de departe așa cum au dovedit soră-sa Marița și cumnatul Ghiță, care a fost în stare să jure strâmb, cu mâna pe cruce că el a plătit pământul. Părerea de rău că s-a lăsat înșelat atât de neomenește și a crezut în cinstea unei rude atât de apropiate îl mai apasă și acum, după atâta zbucium, drumuri
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de bani cu avocații și procesele, încît au început s-o ducă din ce în ce mai greu, copiii au fost retrași de la școală pentru a-și ajuta părinții. Sora Marița se îndârjea din ce în ce mai mult, l-a convins pe mototolul ei de bărbat să jure pe cruce că el a plătit pământul cumpărat și acum Costache se gândea să-l dea în judecată pentru mărturii false și jurământ strâmb. Alți bani, ce să mai vândă, unde să mai muncească, ce se va alege de copiii
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
la Galați? se arătă voioasă Marița; − Bună dimineață, dragă vară-mea, după cum vezi am venit și acum curăț un pește. Da’ hai, intră în ogradă, să stăm oleacă de vorbă, cât curăț peștele ista; − Aș veni eu, da’ m-am jurat să nu mai calc în ograda asta și în casă de când m-am certat cu Costache și nevastă-sa Maria; − Apăi nu-i bună dușmănia între oameni, n-aduce nimica bun în viețile noastre. Dacă-i așa, am să vin
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și o s-o pierdeți. ți-aș mai spune încă ceva, este un păcat care nu a fost pedepsit, dar timpul își va spune cuvântul cândva; − Multe ar fi de pedepsit, cumnate dragă, zise Maria, cu gândul la Ghiță Ciotacu, care jurase strâmb cu ani în urmă, că a plătit el pământul cumpărat de bărbatu-său Costache, pe Coastă; − Nu-ți aduci aminte de nenorocirea lui Ion Leonte, de acum doi ani când un preot, îi știi numele, nu trebuie să ți
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
drepturile ce i se cuveneau. Așa că m-am hotărât și voi trebuie să-mi împliniți voia, să dați înapoi pământurile lui Costache, copiilor lor; „Nu mamă, pământul de pe coastă nu-l dau înapoi nici în ruptul capului, tata cică a jurat strâmb pentru el, e păcatul lui, asta este”. „Ești sămânță afurisită, pe care am purtat-o eu în pântece. Nu pot să mor neîmpăcată cu păcatul aista în cârcă” a spus Marița. „Lasă, mamă, eu Gheorghe am să-ți împlinesc
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cu destinația Belgia. Greu, tare greu pentru amândoi! Prin noiembrie primesc o primă scrisoare din Paris. Veștile erau bune, știa limba franceză bine, a intrat în ritmul unei vieți noi, într-o lume nouă, mult dorită. Atunci mi-a scris jurându-se că voi vedea Parisul cât mai curând posibil. Plicul voluminos - cu mult dor exprimat în el, mi-a sosit desfăcut, cu unele scuze de rigoare pentru ca următoarele să fie la fel, dar fără nici o scuză. Rațiunea deschiderii - vechiul nărav
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
nu mă pot alinia în grupul celor care urăsc tinerețea. Pentru că sufletul meu este dornic de tot ceea ce ea ne poate oferi. În momentul în care voi simți că-i urăsc pe tineri, voi ști că am îmbătrânit urât. Și jur să fac toate eforturile pentru a evita un astfel de moment. Acum să las de-o parte gustul amar și să-ncep a mă gândi la rolul pe care trebuie să-l interpretez. Viză Consulatul Greciei Sâmbătă 15 iulie 1995
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
km pe care-l vom parcurge și ne-a sfătuit că după ce ieșim din casă, să ne oprim la Sfânta Parascheva pentru a da acatiste de ferire de accidente și cale deschisă. Nu s-a liniștit până nu i-am jurat că efectuasem acest lucru cu o zi înainte. A urmat momentul încărcării mașinii, momentul care a creat stresul pe o perioadă de cel puțin trei săptămâni, în ceea ce-l privește pe Liviu. Pentru a nu porni cu panică, nervi și
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
trei copii urmăriți îndeaproape de cele două bunici, sunt încântători fiecare în felul lui. Edy (cel mare) este activ și ștrengar, iar gemenii (cei mici) Brandon și Jackie sunt uimiți încă de lumea pe care încep s-o descopere în jurai lor. Jackie s-a lipit de mine din prima clipă și ar fi în stare să-mi stea în brațe fără a scoate un sunet ore în șir. În prima noapte am mai rămas de vorbă cu Dana până târziu
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
universitară e minunata, dar întotdeauna m-am simțit atras de necunoscut, perceput ca o provocare. M-am prezentat la concurs, cu 7 candidați pe un loc. Probele erau la istoria României și socialism științific, discipline cu care eram familiarizat "de jure și de facto". Distinșii profesori universitari examinatori au fost satisfăcuți de stilul meu personal de abordare a problemelor, venerabilul istoric V. Maciu aprobând punctul meu de vedere conform căruia participarea României la primul război mondial nu a avut un caracter
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
certificând trecerea sa prin Punta Arenas, localitatea cea mai sudică a lumii, situată la latitudinea 53,10 grade și longitudinea 70,54 grade și așa cum o cânta poetul Jose Grimaldi "cu o mână pe inimă și alta pe biblie, eu jur ca nu există egal ca farmec și frumusețe la adăpostul vântului, zăpezii și brumei" Punta Arenas 18 decembrie 1980 Semneaza martor Juan Mauricio, inginer forestier, Director, Corporacion Nacional Forestal XII Region Magallanes y Antarctica Chilena. Cu o diplomă asemănătoare avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ambasadori rezidenți la Buenos Aires), Egiptul, Libanul, Republica Sud-Africană, China, Japonia și Coreea de Sud. Mai existau câteva Consulate generale și 50 de Consulate onorifice ale Turciei, Norvegiei, Siriei, Nicaragua, Singapore... Prima vizită am făcut-o Decanului Corpului Diplomatic, Nunțiul Papal, decan "de jure" în toate țările catolice. Spre plăcuta mea surpriză, Monsegnore Bolonek, născut în Polonia, fusese anterior în misiune la București, îndeplinind și funcția de Decan al Corpului diplomatic, și îl cunoscusem în calitatea mea de director la "Țări vestice". În ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de exemplu, c) În 1947, cănd Organizația Națiunilor Unite a propus crearea a dou) state separate, evreu și arab, evreii au acceptat prevederea privind independența politic) a arabilor palestinieni. Națiunile arabe au fost cele care au respins planul Națiunilor Unite, jurând s) se Împotriveasc) Împ)rțirii prin fort) și atacând comunitatea evreiasc) din Palestina. Arabii au reușit s) conving) opinia public) american) c) evreii au invadat Palestina dup) al doilea r)zboi mondial și au evacuat cu arma În spate populația
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
permite să și-l procure. Și-a fixat la Început greșit stânjenitorul obiect, dar nici nu și-l pusese bine că s-a și Întors spre mine cu o privire uluită, minunându-se cu lacrimi de fericire În ochi. Se jură că auzea fiecare cuvânt, fiecare șoaptă a mea. Nu le auzise pentru că, având Îndoielile mele, nu rostisem nici o vorbă. Dacă aș fi rostit vreuna, i-aș fi spus să-i mulțumească prietenului meu care plătise aparatul. Oare auzise atunci liniștea
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
sub brațul ridicat, se formează pe rochița galbenă din șantung natural o pată Închisă la culoare, din cauza efortului făcut În soare. Ne-am rătăcit În păduri pline de mușchi, ne-am scăldat Într-un lac de basm și ne-am jurat dragoste eternă pe coronițele de flori, pe care-i plăcea să le Împletească, asemenea tuturor micilor sirene rusoaice, și, la Începutul toamnei s-a mutat la oraș În căutarea unei slujbe (aceasta era condiția pusă de mama ei), și, pe parcursul
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
în gât când v-am întrebat: "Cu voia voastră iastă-vă să vă fiu domn?!" Și noi am răcnit să ne plesnească bojocii: "Să ne trăiești întru mulți ani, Măria-ta!!!" Vezi bine, ne-a fost gura aurită. Atunci mi-am jurat să fiu domnul unei Moldove libere, neatârnate. Am știut că voi plăti pentru aiasta. Și, Doamne, cât am visat!... N-am precupețit nimic!... Am sacrificat totul! totul!... Oare a meritat sacrificiul? Brusc se lovește cu pumnul în coșul pieptului, în stânga
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
turcilor", Alexandru-Aron, stirpea ucigașului tatălui meu. Se îneacă, tușește, tușește... I s-au umezit ochii. De arșiță și de lacrimi, pereții, lumânările, totul îi joacă pe dinaintea ochilor... Daniil, copleșit, îngână: Mult chinuită țară... Moldova-i o jale! O ruină fumegândă! Jur împrejur, vrăjmașii colcăie! Mă împresoară întunericul! Nici o lumină... Nici o luminiță... Nici o mână întinsă... Singur!... Părăsit!... Trădat!... Ștefan se sufocă, nu-i mai ajunge aerul. Își desface larg cămașa. Se sprijină de speteaza scaunului. Plânge țara... Și eu... eu ce fac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
atunci toată Creștinătatea va fi în primejdie... De aceea, ne rugăm, să ne trimiteți într-ajutor oștile voastre până nu va fi prea târziu; ca noi, nu singuri, ci împreună, să putem duce războiul până la capăt... Iar noi, din partea noastră, jurăm că vom sta în picioare și ne vom lupta până la moarte. Așa trebuie să faceți și voi, pe mare și pe uscat, după ce, cu ajutorul lui Dumnezeu -, noi i-am tăiat mâna dreaptă... Deci, fiți gata fără întârziere!" Din scrisoarea lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
visat. Vă mărturisesc: inima-n mine era cât un purice!... "Marți 10 ghenarie văleatu 6983 de la Zidire" e o zi ce nu va fi uitată în veac. Sunt douăzeci de ani din ziua aceea când pe Direptate am visat, am jurat că va veni o zi în care vom scutura jugul turcesc de pe grumazul țării. Ziua aceea a sosit. Vouă! Moldovei! Vă mulțumesc! Să trăiți vitejilor! Închină. Bea. Trăiască Doamna Maria Paleologu de Mangop!! strigă vornicul Bodea. Doamna Maria se ridică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ironic. Pentru cei ce-au căzut acolo, am făcut mare pomenire: patru zile am postit numai cu pâine și apă ca să mă pedepsesc că n-am murit, m-am umilit desculț și m-am rugat pentru odihna sufletelor lor. Am jurat că voi înălța o biserică întru veșnica lor pomenire. Și-apoi, se va așterne uitarea... "Dumnezeu să-i ierte!" Vădanelor când le spui, își înăbușă gura cu basmaua, nu te cred, nu vor, nu pot să creadă... Pruncii se tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
exemplul și s-ar uni să-i steie împotrivă? El trebuie să dovedească Lumii, și încă repede -, că: Nu se poate!". Că El Fatih, Aliotmanul "nu pot fi înfrânți!". Îl cunosc prea bine pe Mahomed, ca să nu știu ce va face. Va jura pe Coran, răzbunare! Cruntă răzbunare! O asemenea rușine nu se iartă, nu se uită, nu se spală decât în sânge! Degrabă se vor scula și vor veni. În primăvara aiasta chiar. Trebuie repede și degrabă să închidă gura celor ce-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Să mă gândesc!... Tăutu lasă peana. Ștefan se adâncește în el, caută cuvinte potrivite, caută mormăind: "Mahomed ... Împărăția ... I-am călcat în picioare ... Le-am tăiat mâna cea dreaptă... Sub ascuțișul sabiei noastre... Vor să-și răzbune... Suntem "Poarta Creștinătății"... Jurăm să luptăm, până la moarte să luptăm... Veniți ca nu singuri să luptăm! Veniți! Vin turcii! Vin turcii!... Răsuflă adânc, ca după o luptă cu sine însuși. Își drege glasul: Scrie! poruncește și începe să dicteze rar, răspicat: "Suceava, marți 25
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
sculat satele, târgurile, cu mic, cu mare, la cărat piatră. A vrut să vadă cu ochii lui cum se ridică zidul de-al doilea la turnul dinspre miazănoapte al Cetății Neamțului. Maria îl scormone din ochi, inchizitorial: Spune drept, unchiule! Jură-te! Nu v-ați abătut pe la Hârlău?! Jură! Marie! Iar începi? Te otrăvești cu bănuielile tale... Maria izbucnește într-un hohot sarcastic: I s-o fi făcut Măriei sale de un borș de pește, știi colea -, cu tot dichisul, ca la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cărat piatră. A vrut să vadă cu ochii lui cum se ridică zidul de-al doilea la turnul dinspre miazănoapte al Cetății Neamțului. Maria îl scormone din ochi, inchizitorial: Spune drept, unchiule! Jură-te! Nu v-ați abătut pe la Hârlău?! Jură! Marie! Iar începi? Te otrăvești cu bănuielile tale... Maria izbucnește într-un hohot sarcastic: I s-o fi făcut Măriei sale de un borș de pește, știi colea -, cu tot dichisul, ca la mama lui... Maria! Ești absurdă cu gelozia ta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
alergătură. Și tu... tu cu prostiile tale! Maria obsedată, veninoasă: Cum trebuie să pută a pește când Măria sa îi face onoarea s-o strângă în brațe! Termină, Maria! Te chinui tu, îl chinui și pe el! Și Răreșoaia?! țipă Maria. Jură că nu-i adevărat! Jură! De ce nu juri?! De ce?! Răreșoaia? Ce-i cu Răreșoaia? Știi bine, Ștefan era cu Răreșoaia mai înainte de venirea ta în Moldova. E o chestie veche. Și-apoi... Maria e gata să izbucnească în lacrimi: Tocmai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]