9,370 matches
-
ușurință” . Din romanitate și creștinismul lor specific și popular, daco-romanii și protoromânii au făcut scutul lor de apă rare împotriva ultimilor valuri migratoare. În plan spiritual, creștinismul cosmic, popular, include o întreagă lume de demoni, zâne, spirite, care populează pădurile, luncile și apele, cerul și pământul, unele autohtone, altele preluate de la slavi, elemente supranaturale pă trunse în creația populară sub numele de Muma Pădurii, Ghionoaia, Zgripțuroaica, Zâna Bună, Zâna Rea, Sfânta Vineri, Zmeul, Ileana Cosânzeana, Făt-Frumos, împărați, împărătese, fete de împărat
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
gingași, și apoi, agiutând și puterea cea dumnezeiască, cum se vrea tocmai voia lui Dumnezeu cu a oamenilor; așa i-au cuprins pe turci o negură cât nu se vedea unul cu altul, și Ștefan Vodă tocmise puțini oameni, despre lunca Bârladului ca să-i amăgească cu bucine și cu trâmbițe dând semne de ră zboi” . Fie că i-a scăpat din vedre, fie dintr-o cunoaștere mai de aproape a evenimentelor, Ureche Vornicul nu vorbește de rolul țărănimii în victoria memorabilă
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
lui Solyman Pașa ca în mijlocul 204 verii (aici autorul devine patetic, bucolic și mioritic! - n.a.), când își îmblăteau snopii de grâu (se cultiva foarte puțin grâu în acea vreme! - n.a.), grăbiți de apropierea unei furtuni neașteptate, astfel și cei din lunca Vasluiuluiă.loveau cu nădejde” . Dintr-un cu totul alt motiv și marele Iorga zice: „ăTopoarele, securile, ciomegile și ghioagele bătură turbat asupra haitei lupilor, coasele începură să taie holda cruntă a picioarelor cailor turcești. Cu cât ținea mai mult frământarea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
oferă poeziei șansa memorizării. Muzicalitatea versurilor nu poate fi ignorată. In pastelurile lui V. Alecsandri găsim o ilustrare imagistică a tututror anotimpurilor, probabil că poetul și-a proiectat o asemenea viziune. Și primăvara („Oaspeții primăverii”, „Cocoarele”) și vara („Concertul În luncă”, „Secerisul”, „Cositul”) și toamna („Toamna țesătoare”) Își găsesc imaginile specifice, dar iarna este un anotimp „fascinant” (poate indus de o anumită stare maladivă?). Coșbuc nu detestă iarna, dar pe V. Alecsandri Îl Înfioară. De aceea iarna pleacă În călătorie, În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Alecsandri, Vasile, Halla (Gerul), traducere de Tiina Peltonen. Siret-joen ranta (Malurile Siretului), traducere de Hilma Ruokalainen. Sydäntalvella (Miezul iernei) traducere de Laura Delicostea. Lumimyrsky (Viscolul) și Veljestanssi (Hora unirei), traducere de Karin Eriksson și Jenni Kirves. Metsän konsertti (Concertul din luncă), traducere de Hanna-Riikka Kavasto, în "Columna", nr. 15, dec. 2001, pp. 27-36. *** Argeșin Luostari (Mănăstirea Argeșului), traducere de Laura Delicostea și Marco Pribilla, în "Columna", nr. 15, dec. 2001, p. 19. Arghezi, Tudor, Aamutunnelmia (Morgenstimmung), Psalmi (Psalm), Melankolia (Melancolie), Olit
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
reculegere pentru cel care a fost artistul popular Gheorghe N. Sahleanu, poet și pictor de seamă, laureat pentru picturi în ulei, cântăreț în versuri dedicate plaiurilor bucovinene, din care amintim câteva versuri: ...Unde apele curg dulci Printre dealuri, văi și lunci Unde basme spun izvoare Despre cerbi și căprioare. Deosebit de talentați și cu mult har de la Dumnezeu au fost și sculptorul în lemn de un rafinament fără egal Ciofu Sevastian, de asemeni o artistă desăvârșită în arta cusutului pe modele bucovinești
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
cinci sute de bănuți strălucitori" (Carlo Collodi, Aventurile lui Pinocchio) (g) "Ce mai chiu și chef prin ramuri / Se-ncinsese-atunci! / Numai frați, și veri, și neamuri / De-ar fi fost umpleau o țară! Dar așa, că se-adunară / Și străini din lunci!" (George Coșbuc, Nunta în codru) (h) "Două scufii cu urechi / Și târligi două părechi, / Mânicere și pieptare. / Mult de lucru nu mai are. // Ghemul când i-l ia pisica, / Iar se supără bunica. / Tocmai pe subt un dulap / Fuge câte
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
o bavetă, se întoarse după ei, exclamând suav: Oh! Tinerețe! Tinerețe!..." (Ionel Teodoreanu, La Medeleni) (e) "Mireasa ceriului albastru / Își împânzește-n ape chipul, / De vraja ei tresare unda / Și-nfiorează-se nisipul. S-aștern bobițele de rouă / Pe-ntinsul luncii patrafir: / Din mâna ceriului, părinte, / Se cerne preacuratul mir..." (Octavian Goga, Pe înserate) (f) "Crainicul (de pe trepte, face semn trâmbițașilor să înceteze) Trâmbițași! Cinstită curte, oaspeți mari din țări străine! Preaslăvitul domn al nostru fie-i zilele senine / Va grăi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
tata și mama, frații și surorile, și băieții satului, tovarășii mei din copilărie, cu care, în zile geroase de iarnă, mă desfătam pe gheață și la săniuș, iar vara, în zile frumoase de sărbători, cântând și chiuind, cutreieram dumbrăvile și luncile umbroase, prundul cu știoalnele, țarinile cu holdele, câmpul cu florile și mândrele dealuri, de după care-mi zâmbeau zorile în zburdalnica vârstă a tinereții! Asemenea, dragi-mi erau șezătorile, clăcile, horele și toate petrecerile din sat, la care luam parte cu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
străine? Privesc lângă mine, desenate pe șesul întins al Prusiei, acest nas lung și subțire, aceste buze strânse, această bărbie mică și ascuțită, acest zâmbet viclean și mâinile mici, puternice și fine, profilate deasupra ținutului de lacuri albastre și a luncilor care se întrevăd printre degetele lui. Îmi descrie ținutul: la orizont, acolo, la linia de păduri, cu desăvârșire albastră, este Potsdam. Aici, pe apă, plutește în barcă, atunci când au loc regatele, și tot aici va înota de îndată ce va fi mai
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
acordate de dumnevoastră în susținerea lucrării de construire sistem de posibilă închidere a canalului pentru apele pluviale care trece pe sub strada Aurel Vlaicu din cartierul Ițcani, aparținând de municipiul Suceava și face legătura între gospodăriile populației din această zonă și lunca Apei Sucevei. Menționăm că acest canal destinat ca revărsare pentru apele pluviale colectate din cartier spre Apa Sucevei a fost cauza inundațiilor din zonă din anul 2008 și 2010. S-au făcut numeroase adrese către organele abilitate fără însă a
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
cântă înflăcărat patria. Pe un cu totul alt ton, rar aici, P. Dulfu, poet satiric, amestecă în lecții de estetică hazul anecdotelor sale și al aventurilor eroului popular Păcală. Duțescu-Duțu preamărește frumusețea și iubirea pentru țara sa în Crâng și luncă. Să mai semnalăm poeziile Elenei Farago, Hildebrand Frollo, Gane (Păcate mărturisite, Spice) și Al. Gherghel. Și iată-l pe Goga. Octavian Goga, născut în 1891, este cel mai recent dintre poeții prețuiți. Român din Transilvania, el este poetul național al
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
băț o stea luminoasă din hârtie lucioasă, urmați de magi și soldați romani: "Sculați, sculați boieri mari, Sculați voi, români plugari, Că pe cer s-a arătat Un luceafăr de-mpărat. Iată lumea că-nflorește Pământul că-ntinerește, Cânt prin luncă turturele, La fereastră rândunele Și-un porumb frumos leit Dinspre apus a venit. El vă zice să trăiți, Întru mulți ani fericiți Și ca pomii să-nfloriți Și ca ei să-mbătrâniți". Este obiceiul, pe care-l întâlnim pretutindeni, de
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Și m-or omorî, Vina lor o fi, Păcat și-or plăti ............................ Să le mai spui iar, De n-o fi-n zadar, Ca să mă îngroape De stână aproape, Oi ca să-mi privesc, Dor să-mi potolesc; Spre partea de luncă, Aproape de strungă, Strunga oilor, Jocul mieilor, Dorul bacilor, În dosul stânii Să-mi auz câinii, Că ei, d-or lătra, Stăpân c-or chema; Să le mai spui iar, De n-o fi-n zadar, Să le spui așa, De
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
a comunei, conțin foioase în care predomină fagul, stejarul, dar mai ales carpenul și plopul apoi paltinul, frasinul, teiul și salcia, jugastru și ulmul care în ultima perioadă a început să se cam usuce. Spre Baranca și mai ales în Lunca Prutului crește răchita și lozia din care se confecționează coșuri, paniere și alte produse de uz gospodăresc. Una din bogățiile acestor locuri o constituie pajiștile de fân care se află în jurul pădurilor, în poienile pădurilor și în locuri ce nu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
oferite de aceste terenuri unde înfloresc romanița,sânzienele, sulfina, coada șoricelului, rochița rândunicii peste verdele crud al ierbii de primăvară și care încântă ochiul călătorului în mod plăcut. De-a lungul pârâului Bașeu, pe malurile iazurilor și mai ales în Lunca Prutului crește stuful care este folosit la acoperirea grajdurilor, a saivanelor, a cotețelor și mai recent și la acoperirea caselor, în special, în satul Bașeu. Casele acoperite cu stuf țin răcoare vara când afară nu poți sta de căldură și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
linul, știuca, somnul, carasul, bibanul și țiparul. De asemenea în apa iazurilor mai cresc și se înmulțesc și racii care până nu demult erau în emblema județului Dorohoi, iar prin mâl scoicile care au o carne așa de gustoasă. în Lunca Prutului se întâlnesc formații vegetale de luncă, iar pe cursul Bașeului apar asociații de sărătură cu vegetație caracteristică acestor locuri. Lângă curtea fostului boier, Ion Frank, se află ca rezervație naturală, parcul dendrologic. în acest parc pot fi văzute specii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
De asemenea în apa iazurilor mai cresc și se înmulțesc și racii care până nu demult erau în emblema județului Dorohoi, iar prin mâl scoicile care au o carne așa de gustoasă. în Lunca Prutului se întâlnesc formații vegetale de luncă, iar pe cursul Bașeului apar asociații de sărătură cu vegetație caracteristică acestor locuri. Lângă curtea fostului boier, Ion Frank, se află ca rezervație naturală, parcul dendrologic. în acest parc pot fi văzute specii de conifere și de foioase, unele rare
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
din satele învecinate. Toponimul vine de la gluboco(slav)-adânc. Budăi(La Budăi) îloc situat în partea de sud, lângă iazul Axinte, unde exista un șipot amenajat într-un trunchi de copac. Pârâul se varsă în iazul Axinte. Burăchioaia-teren arabil în lunca Prutului la vest de satul Baranca. Numele vine de la soția unui locuitor numit Burache. Buțincu (La Buțincu)tarla de teren arabil în partea de est a satului Mlenăuți între Lișna Nouă și Pârâul Morii. Denumirea vine de la locuitorul Buțincu care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Coada iazului)-locuri situate în partea de sus a iazurilor Velniței și Axinte, unde cresc stuful, papura, rogozul și alte ierburi înalte, specifice terenurilor umede și care sunt folosite pentru pășunatul vitelor locuitorilor din apropiere. Colacul Bălții-teren de pășunat în Lunca Prutului, înconjurat de un braț al râului Prut. La revărsări este alimentat cu apă și cu pește din râul Prut, iar localnicii pot pescui în el. - teren arabil situat în sud-estul satului Mlenăuți pe locul unei bălți care a fost
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
marginea de sud a iazului 2 (Șesul Comândatului) foarte bun pentru cultura pepenilor verzi și galbeni. în lexicul local la pepenii verzi li se zice harbuji. Hatie (La Hatie)-loc de trecere, de lățimea unui drum, înălțat de oameni în lunca pârâului de la Uluce, pentru deplasare cu faitoanele prin acest loc mlăștinos. Havârna - sat și comună în partea de sud-est a comunei Hudești de care este legată printr-un drum ce trece prin câmp pe la Dealul Crucii. Este unul din satele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Mlenăuți. Cel mai vechi loc este cel dintre satele Vatra și Hudești (Lupeni) unde a existat o livadă boierească care se vede și pe harta de la 1885. Este în momentul de față o parte a satului Vatra și parțial Hudești. Lunca Prutuluiteren împădurit la marginea de nord a satului Baranca, pe malul drept al râului Prut. Lunca este bogată în arbori de esență moale ca plop,salcie,răchită, lozie ce se mai folosesc pentru confecționarea de împletituri pentru uz gospodăresc. Lupeni-sat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
o livadă boierească care se vede și pe harta de la 1885. Este în momentul de față o parte a satului Vatra și parțial Hudești. Lunca Prutuluiteren împădurit la marginea de nord a satului Baranca, pe malul drept al râului Prut. Lunca este bogată în arbori de esență moale ca plop,salcie,răchită, lozie ce se mai folosesc pentru confecționarea de împletituri pentru uz gospodăresc. Lupeni-sat din centrul comunei care în prezent se numește Hudești. Denumirea satului se trage , probabil, de la marele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
nisipos situat la sud-vest de iazul Axinte pe care există izlazul satului Bașeu. Este menționat și în MDGR, vol. IV, pag.452-453 ca deal pe moșia Lupeni, comuna Hudești, plasa Prutul de Sus, județul Dorohoiu. Nouă Fălci-teren arabil desecat în Lunca Prutului, în partea de nord a satului Baranca. Odaie (La Odaie) îteren arabil situat la sud de tarlaua Cuzoaia, la est de locul fostului sat Bobești. în prezent mai există câteva case. Denumirea vine de la târla cu adăposturile pentru vite
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Dealul Crucii. Numele îi provine de la pârâul care curge pe valea respectivă și a cărui apă miroase urât. Punte (La Punte)-loc situat în satul Vatra, unde se află o punte care trece peste Pârâul Satului. Răstoacă-gârlă puțin adâncă în lunca Prutului lângă satul Baranca, care este alimentată cu apă când se revarsă Prutul. Când scade apa oamenii prind peștii rămași. Răstoaca se mai numește pârâul care izvorăște din Livadă și se varsă în Pârâul Carierei. Apelativul este de origine slavă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]