12,882 matches
-
cu zahăr. Se servește rece, e răcoroasă și foarte bună pentru zilele călduroase. Prăjitură cu mere INGREDIENTE: * o cană zahăr, * un pachet margarină unirea, * un praf de sare, * 11 linguri ulei, * 11 linguri apă minerală, * 250 grame făină, * 1 kg mere * scorțișoară (dacă se dorește) două plicuri zahăr vanilat. MOD DE PREPARARE: Se toarnă uleiul puțin câte puțin și se amestecă cu făina, praful de sare, margarina, apa minerală și se mixează până se obține un aluat ca o plastilină. Merele
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
mere * scorțișoară (dacă se dorește) două plicuri zahăr vanilat. MOD DE PREPARARE: Se toarnă uleiul puțin câte puțin și se amestecă cu făina, praful de sare, margarina, apa minerală și se mixează până se obține un aluat ca o plastilină. Merele se curăță și se dau prin răzătoare, se amestecă cu zahărul tos, cel vanilat și scorțișoara. Într-o tavă tapetată cu hârtie de copt, se toarnă jumătate din compoziție, apoi umplutura de mere și cealaltă jumătate de compoziție și se
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
se obține un aluat ca o plastilină. Merele se curăță și se dau prin răzătoare, se amestecă cu zahărul tos, cel vanilat și scorțișoara. Într-o tavă tapetată cu hârtie de copt, se toarnă jumătate din compoziție, apoi umplutura de mere și cealaltă jumătate de compoziție și se coace la 170 grade circa jumătate de oră. Se scoate, se lasă să se răcească și se pudrează cu zahăr pudră. Se porționează. Prăjitura Milch Schnitte (rețetă nemțească) Cunoscută prăjiturica pentru copii din
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
leagă cu o ață, se unge cu ulei și se dă la cuptor circa 35 minute. După aceea, se scoate din cuptor, se lasă să se răcească, se feliază și se așează pe un platou și se ornează cu un măr roșu, strugure negru, roșii cherry și salată verde. Curcan umplut cu șuncă INGREDIENTE: * Un curcan de 3 kg, * 400 grame șuncă afumată, * 200 grame miez de pâine, * 200 ml lapte, * trei ouă, * 50 ml ulei, * câteva frunze de pătrunjel pentru
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
conțin substanțe nutritive, anumite combinații de fructe și legume care se potrivesc cel mai bine anumitor tipuri de piele. Exemple: * pielea grasă - caisa, castravetele, eucaliptul, lămâia; * pielea uscată - avocado, banana, morcovul, strugurii, papaya, cartoful; * pielea normală - migdale, piersică. Peeling cu măr (pentru piele normală) INGREDIENTE: * două linguri de amidon de tărâțe / făină de porumb (mălai), * o lingură de ulei de migdale, * două linguri de zahăr brun * suc de măr, cantitatea necesară pentru a lega compoziția. PREPARARE ȘI APLICARE: Se amestecă toate
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
avocado, banana, morcovul, strugurii, papaya, cartoful; * pielea normală - migdale, piersică. Peeling cu măr (pentru piele normală) INGREDIENTE: * două linguri de amidon de tărâțe / făină de porumb (mălai), * o lingură de ulei de migdale, * două linguri de zahăr brun * suc de măr, cantitatea necesară pentru a lega compoziția. PREPARARE ȘI APLICARE: Se amestecă toate ingredientele într-un vas. Se lasă preparatul să stea câteva minute și apoi se aplică pe față, folosind mișcări circulare. La final, se clătește fața cu multă apă
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
la alta de-a lungul unei ramuri) este caracterizată de o deplasare elicoidală în lungul ramurii. Raporturile phyllotactice pot fi exprimate prin raporturi de termeni ai șirului lui Fibonacci (de exemplu, la tei 1 2 , la alun 1 3 , la măr, stejar și cais 2 5 , iar la păr 3 8 ). Frunzele succesive se află pe o spirală strâns înfășurată (spirala generativă). Mărimea importantă ce caracterizează poziția frunzelor este unghiul dintre dreptele care unesc centrul ramurii cu frunzele succesive. Noile ramuri
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela - Mariana Tasie () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_922]
-
a rămas o mărturie în timp. Câte comori avem noi aruncare în pulbere? Câte cenușărese sunt printre oropsiții fii ai neamului nostru (la care nu ne uităm, pe care nu le luăm în seamă, ci alergăm bolnavi după himere, după mere frumoase la vedere dar viermănoase, după frunze ruginite, după putreziciuni frumos împachetate) ? Cum sacrificăm noi fondul fiind înșelați de formă ? Cum disprețuim esența lucrurilor, de dragul aparențelor pentru ca apoi să plătim cu noian amar de lacrimi, sau chiar cu viața, propria
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și câmpul verde pare imbecil”). Viața începe să-și piardă culorile vii ale primei tinereți, care revin doar la conjunctivul aspirației îndepărtate: „Să deschizi ochii în dimineața / unei ierni vechi / cu gustul ierbii în gură. Lumina să aibă miros de măr verde.” Treptat, intimitatea e agresată și corodată de realul înconjurător, decăzut din strălucirea de altădată. Acest filon se accentuează masiv în Iarnă clinică (1983), cea mai bună carte a poetei, în care observația socială se radicalizează. Ea rămâne însă atent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286465_a_287794]
-
ore pe zi ! Au izbucnit și certuri între membrii fondatori: unul să-și ia banii care i se cuvin pentru a-și lua covor acasă, că-l bate nevasta, altul s-a supărat că n-a luat un sac de mere, altul că se voia Director, etc., etc. Cel mai grav a fost cu Consiliul Județean care ne-a purtat ani destui în judecăți. Câțiva ani buni TV.V. a făcut "epocă", adică a fost foarte căutat chiar de către mărimi bucureștene iar
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
An IX, nr.12 (690), joi, 22 martie 2007, Editorial) 224 PRIM|VAR|... SEAC| ! Nu știu dacă nu-s cârcotaș acum, la explozia asta florală (cam târzie), pe timpul cireșului înmiresmat, al caisului înfrunzit (florile-s de mult avortate) și cu mărul crăpând în culorile cele mai diverse. Și cu întreg covorul de păpădie, dar și cu un vânt încă rece... Ar trebui să ne bucurăm de verdele crud al acestui anotimp, ar trebui să tresărim la mirosul reavăn de pământ scormonit
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
am văzut pământuri cultivate dar ce m-a șocat cel mai tare a fost că n-am văzut nici o curte, absolut nici una organizată cu vreo cultură, vietăți sau flori. Iarbă și atât! Nici pomi fructiferi deși pe piață erau cireșe, mere, lămâi, banane, struguri și pepeni verzi din Ungaria; kartupeli 0.36 lati/kg. Piața și magazinele bine aprovizate ca și la noi, prețuri mai mari ca la noi, moneda lor având o paritate 321 comparabilă cu lira sterlină. Nu sunt
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
descripția cu trăsături de peisaj transfigurat, dar și corespondența regnurilor sub semnul fecundității, nostalgia comunicării cu natura și conștiința unei rupturi dureroase: „Să fii un inocent navetist/ să nu-ți părăsești condiția/ tiparul genetic/[...] Să petreci aniversările frunzelor,/ nucilor, fragilor, merelor/ lângă reclame” (Să fii). Notația eliptică autobiografică, tensionată reflexiv, este adeseori interferată contrapunctic cu „decupaje” (cum sunt numite câteva poeme) în real, cu „ficțiuni”, cu „invazia purificatoare/ Logosul”. Progresiv, poemele din Roza și închipuirea (1976), Duminică spre luni (1980), Cazemata
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288403_a_289732]
-
a fost tradus în slavona de redacție rusă și tipărit în anul 1688 la Moscova. Cea mai veche copie manuscrisă cunoscută a textului slavon se găsește într-un miscelaneu din prima jumătate a secolului al XVIII-lea de la schitul Poiana Mărului, alături de scrieri originale ale starețului Vasile, dar și de alte copii ale unor scrieri mai vechi. Deosebit de interesantă este așezarea unui îndrumar alegoric de ascetică occidentală, alături de Rugăciunea inimii sau Rugăciunea lui Iisus în redactarea starețului Vasile și de traduceri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286737_a_288066]
-
unor vestite îndreptare ascetice răsăritene. Lucrul nu este neobișnuit, de vreme ce Ignațiu de Loyola enumera printre maeștrii săi spirituali pe Ioan Klimax (Scărarul), iar lui Nicodim Aghioritul nu-i erau deloc străine „exercițiile” lui Ignațiu de Loyola. Miscelaneul slavon de la Poiana Mărului a circulat apoi la mănăstirile Neamț, Probota, Vorona, Dobrușa, Călărășanca și - la sfârșit - în Iași. D. a fost tradus în limba română, s-ar părea, de însuși Paisie Velicikovski, bine cunoscutul ucenic al starețului Vasile. Textul românesc este amplificat față de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286737_a_288066]
-
Textul românesc este amplificat față de textul slavon, cuvintele mai rare sunt explicate și localizate, termenii de spiritualitate occidentală sunt redați prin termenii tradiționali românești, totul conferind prelucrării un farmec aparte. Modul de transmitere prin copii manuscrise dovedește că la Poiana Mărului, deși exista doar un schit, era organizat, în secolul al XVIII-lea, un adevărat scriptorium. Repere bibliografice: Paul Mihail, Două manuscrise necunoscute din secolul XVIII, RSL, 1964; I.C. Chițimia, Les livres populaires dans les littératures slaves et la littérature roumaine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286737_a_288066]
-
spaniole „Desiderie”, MO, 1972, 7-8, 1973, 7-8, 1974, 1-2, 5-6, 1975, 1-2, 1976, 1-2; Paul Mihail, Zamfira Mihail, Geneza manuscrisului românesc „Desiderie”, secolul al XVIII-lea, din Biblioteca Arhiepiscopiei Craiovei, fond „Mitropolit Firmilian”, MO, 1979, 1-3; Paul Mihail, Schitul Poiana Mărului, un centru ortodox cărturăresc, în Spiritualitate și istorie la Întorsura Carpaților, I, Buzău, 1983, 355-384; Dario Racanello, La preghiera di Gesù negli scritti di Basilio di Poiana Mărului, Alessandria, 1986, 244-251; Rugăciunea lui Isus în scrierile starețului Vasile de la Poiana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286737_a_288066]
-
Arhiepiscopiei Craiovei, fond „Mitropolit Firmilian”, MO, 1979, 1-3; Paul Mihail, Schitul Poiana Mărului, un centru ortodox cărturăresc, în Spiritualitate și istorie la Întorsura Carpaților, I, Buzău, 1983, 355-384; Dario Racanello, La preghiera di Gesù negli scritti di Basilio di Poiana Mărului, Alessandria, 1986, 244-251; Rugăciunea lui Isus în scrierile starețului Vasile de la Poiana Mărului, tr., îngr. și introd. Ioan I. Ică jr., Sibiu, 1996. C.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286737_a_288066]
-
un centru ortodox cărturăresc, în Spiritualitate și istorie la Întorsura Carpaților, I, Buzău, 1983, 355-384; Dario Racanello, La preghiera di Gesù negli scritti di Basilio di Poiana Mărului, Alessandria, 1986, 244-251; Rugăciunea lui Isus în scrierile starețului Vasile de la Poiana Mărului, tr., îngr. și introd. Ioan I. Ică jr., Sibiu, 1996. C.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286737_a_288066]
-
cont de următoarele cerințe: - Intuiția să se facă cu ajutorul a cât mai multe simțuri. Dacă nu putem participa cu toate simțurile la intuirea unui obiect ne putem forma o imagine falsă asupra obiectului respectiv. Noțiunea de fructe crude, fructe coapte (mere și cireșe) ne-o formăm nu numai cu ajutorul văzului , ci și cu ajutorul gustului; - Folosirea celui mai adecvat material. Se recomandă să fie folosit la lecții, în primul rând, materialul natural viu. Dacă aceasta lipsește, sau este greu de procurat, se
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
mor pentru numele Domnului Iisus (Fapte 21, 13) nu numai o dată, ci chiar de nenumărate ori, de‑ar fi cu putințăă”163. Mucenicului Agapie, Împăratul roman Maximian i‑a făgă‑ duit că‑l eliberează dacă‑și reneagă credința. Agapie a măr‑ turisit Însă că, de dragul credinței În Făcătorul lumii, ar merge de bună voie și cu drag să sufere curajos orice chinuri la care ar fi supus. Și zicând acestea, a și pornit, „alergând spre un urs care și fusese lăsat
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
putea povesti despre cel puțin o vindecare minunată a unui bolnav incurabil, tămăduire primită În dar, ca rod al rugăciunilor sau al atingerii cu credință și devoțiune de raclele sfinților și moaștele lor. Conchizând, putem spune că sfintele moaște sunt măr‑ turia În lume a prezenței lui Hristos Care Și‑a Înscris cu mărire numele În osemintele aleșilor Săi. Cinstirea sfintelor moaște e o sursă inepuizabilă din care izvorăște certitudinea Învierii Domnului și convingerea Învierii noastre viitoare, pentru a fi astfel
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
descriere și de explicare a realității. Evident că această curiozitate nu a avut numai un caracter academic, ci și unul pragmatic. Spre exemplu, într-una din lucrările sale, Emil Cioran considera gestul primordial al lui Adam de a mânca din mărul oprit drept cel mai semnificativ pentru condiția umană. Imaginea despre lume a omului primitiv, așa cum se degajă din studiile de arheologie și de etnografie, era dualistă, cu o componentă spirituală și una materială (singura accesibilă simțurilor sale). Elitele intelectuale ale
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
ecuație să existe suava și filiforma Olive. Din lampa lui Aladin pot ieși oricînd duhurile lui Gheorghe Ștefan sau Jean Pădureanu, cu toate consecințele ce decurg de aici. Giovanni Becali e un fel de Albă ca Zăpada trezită din coșmarul mărului otrăvit de transferurile piticilor. Deși Disney n-a avut nici o treabă cu Familia Simpson, Iordănescu poate fi încadrat aici, independent de freza peste cap sau într-o parte. Mircea Sandu? El e peste tot. Motanul din Tom și Jerry, lupul
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
de comunicare, a structurii sau a legăturilor sale cu raporturile sociale. Sînt tot atîtea aspecte ale fenomenului, cu nuanțe în modurile de a-l contura. Saadi Lahlou sugerează, în această privință, o analogie cu o pînză de Paul Cézanne reprezentînd mere: Acestea sînt de fiecare dată diferite [...], [și] înfățișează merele într-un context și o strălucire aparte, dar totdeauna ele exprimă "Mărul" [...]. Nu este de mirare că definițiile reprezentării sociale se schimbă în funcție de autori și de contexte [...]. [Ele] sînt ele însele
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]