6,257 matches
-
maxime vor scădea treptat, de la valori medii de 13 — 14 grade în prima zi, până la 8 grade în 24 și 25 martie. Acestea vor crește ulterior, începutul lunii aprilie fiind caracterizat de un regim termic apropiat de cel normal, cu maxime, în medie regională, de 14 — 15 grade. Primele trei nopți vor fi caracterizate de valori termice medii în jurul a 5 grade, apoi acestea vor scădea ușor până la sfârșitul primei săptămâni de prognoză. Din 28 martie minimele nocturne vor crește treptat
ANM: Ploi pe arii extinse. Prognoza pentru următoarele două săptămâni by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101297_a_102589]
-
martie, când și cantitățile de apă vor fi mai importante, mai ales pe parcursul zilei de 23 martie. În Oltenia, temperaturile maxime vor scădea accentuat, de la valori medii de 16 grade în prima zi, până la 7 grade în 23 martie. Apoi, maximele diurne vor crește, îndeosebi în cea de-a doua săptămână, astfel că, la sfârșitul intervalului, acestea vor fi, în medie, de 18 — 19 grade. Regimul termic nocturn va oscila, în medie, între 0 și 6 grade, cu cele mai scăzute
ANM: Ploi pe arii extinse. Prognoza pentru următoarele două săptămâni by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101297_a_102589]
-
va fi variabil, cu înnorări temporare și condiții pentru ploi slabe, de scurtă durată. Vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă va fi de 28...29 de grade. LUNI ÎN ȚARĂ, va fi în continuare o vreme caldă, cu maxime ale temperaturii aerului cuprinse între 22 de grade pe litoral și 31 de grade în Câmpia de Vest. În vestul, centrul și nordul țării și în toată zona montană, instabilitatea atmosferică se va manifesta în special în a doua parte
Vremea de Rusalii () [Corola-website/Journalistic/101338_a_102630]
-
căsătoriilor încheiate atinge minimul istoric al perioadei în anul 1900 (14% sub media multianuală) în timp ce numărul divorțurilor atinge maximul în același an (o creștere cu 40% față de media anuală și cu 34% față de anul precedent). Tot în anul 1899 ating maximele istorice numărul falimentelor (73% peste medie), al infracțiunilor (61% peste medie) și al sinuciderilor (17% peste medie). Statisticile mai consemnează o serie de efecte negative și dăunătoare ale crizei, cum ar fi: creșterea consumului de alcool (consumul de bere înregistrând
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
din aforistica românească contemporană (alături de cel al lui Valeriu Butulescu) care i-au reținut în mod deosebit atenția pentru definițiile inteligente pe care le dă unor trăiri, fapte sau evenimente și îl include în Cartea Înțelepciunii Universale, un dicționar de maxime și aforisme publicat la editura eLiteratura în 2014. În septembrie 2015, Ionuț Caragea publică la editura eLiteratura din București, antologia " În așteptarea păsării", în care sunt incluse 319 poezii și 1000 de citate și aforisme scrise de autor în intervalul
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
omnia. De asemenea a publicat două monografii: “Prof. Dr. Florian Mandache, un reprezentant al chirurgiei rectului” și “Dr. C. Andreoiu un maestru în chirurgia generală”. Crezul de medic chirurg al profesorului Mihai Ghiur apare într-o zicere cu grad de maximă: “actul chirurgical nu este repetarea unei manopere învățate anterior ci se definește ca un act de creație, întrucât chirurgul va fi confruntat mereu cu aspecte patologice inedite. Chirurgia este o profesie mai mult de gândire decât de efort fizic, pentru că
Mihai Ghiur () [Corola-website/Science/334251_a_335580]
-
variantele a considerat că cele mai autorizate surse au menționat data morții ca fiind în anul 859 sau 860. Teme esențiale ale concepției spirituale a lui Dū l-Nūn al-Misrī În “The Oxford Dictinonary of Islam”, John L. Esposito a scris: “Maximele lui înțelepte și poeme, care sunt extrem de dense și bogate în imagistică mistică, subliniază cunoașterea sau gnoza (marifah) mai mult decât teama (makhafah) sau dragostea (mahabbah), celelalte două căi majore ale realizării spirituale în sufism. Nu a supraviețuit nici o operă
Dhūl-Nūn al-Misrī () [Corola-website/Science/334293_a_335622]
-
dense și bogate în imagistică mistică, subliniază cunoașterea sau gnoza (marifah) mai mult decât teama (makhafah) sau dragostea (mahabbah), celelalte două căi majore ale realizării spirituale în sufism. Nu a supraviețuit nici o operă scrisă, dar o colecție vastă de poeme, maxime și aforisme atribuite lui s-au păstrat în tradiția orală.” Fapte miraculoase realizate de Dū l-Nūn al-Misrī și transmise de tradiția sufistă În articolul „Created for Compassion: Ibn 'Arabī's work on Dhū-l-Nūn the Egyptian”, autoarea Cecilia Twinch prezintă și
Dhūl-Nūn al-Misrī () [Corola-website/Science/334293_a_335622]
-
formând ceea ce e numit "practică inteligentă". Poziții importante caracteristice pragmatismului sunt instrumentalismul, empirismul radical, verificaționismul, relativitatea conceptuală, failibilismul. Există un consens general printre pragmatiști că filosofia treia să ia în considerare metodele și perspicacitatea științei moderne. Charles Sanders Peirce (și maxima sa pragmatică) dă cea mai multă considerație pragmatismului, alături de contribuitorii de mai târziu, William James și John Dewey. Filosofia analitică a ajuns să domine țările vorbitoare de limbă engleză în secolul 20. În Statele Unite, Regatul Unit, Canada, Scandinavia, Australia și
Filosofie modernă () [Corola-website/Science/335069_a_336398]
-
alții care îi înglobează pe toți. Dintre aceștia, cel mai frecvent se folosesc: Nu toți cercetătorii sunt de acord cu ce îmbinări de cuvinte ar trebui studiate ca unități frazeologice. Dintre cele enumerate mai sus, unii exclud citatele, proverbele, zicalele, maximele, sentințele, formulele de poveste, pe când alții le includ printre acestea. Unii ligviști includ printre unitățile frazeologice și așa-numitele în franceză "phrasème pragmatique" („frazem pragmatic”), "pragmatème" („pragmatem”), "énoncé lié à une situation" („enunț legat de o situație”), "expression liée" („expresie
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
legat de o situație”), "expression liée" („expresie legată”), "formule situationnelle" („formulă situațională”) sau "phrase situationnelle" („propoziție/frază situațională”), care au făcut inițial numai obiectul altei ramuri a lingvisticii, pragmatica. În categoria parimiilor, din care fac parte tradițional proverbele, dictoanele, aforismele, maximele și sentințele, unii cercetători includ și devizele și sloganurile comerciale și politice sau sociale. Sunt mai mulți lingviști care au încercat o clasificare a unităților frazeologice. A. P. Cowie propune următoarea clasificare: Granger și Paquot (2008) fac o clasificare ținând seama
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
A existat și există încă o viziune mai largă și una mai îngustă în această chestiune. Coșeriu, de exemplu, avea o viziune largă, incluzând în discursul repetat citatele și proverbele. Alții le exclud pe acestea din obiectul frazeologiei, împreună cu zicalele, maximele, sentințele, formulele de poveste și altele. Unii ligviști includ printre unitățile frazeologice și așa-numitele în franceză "phrasème pragmatique" („frazem pragmatic”), "pragmatème" („pragmatem”), "énoncé lié à une situation" („enunț legat de o situație”), "expression liée" („expresie legată”), "formule situationnelle" („formulă
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]
-
o situație”), "expression liée" („expresie legată”), "formule situationnelle" („formulă situațională”) sau "phrase situationnelle" („propoziție/frază situațională”), care au făcut inițial numai obiectul altei ramuri a lingvisticii, pragmatica. În categoria parimiilor, din care fac parte tradițional proverbele, zicalele (sau dictoanele), aforismele, maximele și sentințele, unii cercetători includ și devizele și sloganurile comerciale și politice sau sociale. Mai apar ca unități frazeologice și unele epitafuri, inscripții de pe tricouri, graffiti etc. Stabilirea tipurilor de unități frazeologice, delimitarea acestor tipuri unul de altul și clasificarea
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]
-
al craniului (bazioccipitalul). La teleosteenii inferiori acest ligament leagă capătului superior al centurii scapulare cu prima vertebră. Maxilarele deși sunt prezente, nu contribuie la formarea fălcii superioare, nu o mărginesc și nu poartă dinți. Mobilitatea și protractibilitatea fălcii superioare sunt maxime la acantopterigieni. Acest lucru este realizat prin dezvoltarea unei prelungiri dorsale a vârfului anterior al osului premaxilar, numit procesul ascendent. Acest proces alunecă de-a lungul cartilajului rostral de pe botul peștelui, trăgând falca superioară înainte și în jos. Procesul ascendent
Acantopterigieni () [Corola-website/Science/331603_a_332932]
-
trei zile care au precedat asaltul trupelor lui Montgomery, țintele din fața Grupului al 21-lea de Armată și regiunea Ruhr au fost bombardate în timpul a aproximativ 11.000 de misiuni. Bombardamentele aeriene au izolat practic Ruhrul și au redus la maxima rezistența defensivei germane în fața forțelor de asalt aliate. Montgomery plănuise la început să atașeze un corp al Armatei a 9-a SUA la Armata a 2-a britanică, care avea să utilizeze doar două divizii ale sus-numitului corp pentru atacul
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
O maximă reprezintă un enunț formulat concis, exprimând un principiu etic, o normă de conduită. Termenul își are etimologia în termenul de origine franceză "maxime" și în termenul latin "maxima", scurtat din expresii precum "maxima propositio, maxima sententarium". În etica deontologică, maximele sunt principii subiective de a acționa: „exprimă regula practică care determna rațiunea conform condițiilor subiectului”. Diferența dintre maxime și legi este accea că „principiile practice sunt judecăți care
Maximă (filozofie) () [Corola-website/Science/332750_a_334079]
-
O maximă reprezintă un enunț formulat concis, exprimând un principiu etic, o normă de conduită. Termenul își are etimologia în termenul de origine franceză "maxime" și în termenul latin "maxima", scurtat din expresii precum "maxima propositio, maxima sententarium". În etica deontologică, maximele sunt principii subiective de a acționa: „exprimă regula practică care determna rațiunea conform condițiilor subiectului”. Diferența dintre maxime și legi este accea că „principiile practice sunt judecăți care cuprind o determinare universală a
Maximă (filozofie) () [Corola-website/Science/332750_a_334079]
-
maximă reprezintă un enunț formulat concis, exprimând un principiu etic, o normă de conduită. Termenul își are etimologia în termenul de origine franceză "maxime" și în termenul latin "maxima", scurtat din expresii precum "maxima propositio, maxima sententarium". În etica deontologică, maximele sunt principii subiective de a acționa: „exprimă regula practică care determna rațiunea conform condițiilor subiectului”. Diferența dintre maxime și legi este accea că „principiile practice sunt judecăți care cuprind o determinare universală a voinței, căreia îi sunt subordonate mai multe
Maximă (filozofie) () [Corola-website/Science/332750_a_334079]
-
în termenul de origine franceză "maxime" și în termenul latin "maxima", scurtat din expresii precum "maxima propositio, maxima sententarium". În etica deontologică, maximele sunt principii subiective de a acționa: „exprimă regula practică care determna rațiunea conform condițiilor subiectului”. Diferența dintre maxime și legi este accea că „principiile practice sunt judecăți care cuprind o determinare universală a voinței, căreia îi sunt subordonate mai multe reguli practice. Ele sunt subiective sau maxime, cînd condiția este considerată de către subiect ca valabilă numai pentru voința
Maximă (filozofie) () [Corola-website/Science/332750_a_334079]
-
considerată de către subiect ca valabilă numai pentru voința lui; dar sunt obiective sau legi practice, cînd condiția e recunoscută ca obiectivă, adică valabilă pentru voința oricărei ființe raționale”. În cazul imperativelor, ele „sunt deci valabile obiectiv și diferă total de maxime, care nu sunt decît principii subiective”. Imperativul categoric formulat de Immanuel Kant în lucrarea Întemeierea metafizicii moravurilor este cel mai cunoscut exemplu de poruncă: „"Acționează numai conform acelei maxime prin care poți vrea totodată ca ea să devină o lege
Maximă (filozofie) () [Corola-website/Science/332750_a_334079]
-
cazul imperativelor, ele „sunt deci valabile obiectiv și diferă total de maxime, care nu sunt decît principii subiective”. Imperativul categoric formulat de Immanuel Kant în lucrarea Întemeierea metafizicii moravurilor este cel mai cunoscut exemplu de poruncă: „"Acționează numai conform acelei maxime prin care poți vrea totodată ca ea să devină o lege universală"”. Michael Polanyi în munca sa pe domeniul cunoașterii tacite a evidențiat importanța maximei atât în modurile cunoașterii implicite, cât și în cele explicite: „Maximele sunt reguli, aplicarea corectă
Maximă (filozofie) () [Corola-website/Science/332750_a_334079]
-
lucrarea Întemeierea metafizicii moravurilor este cel mai cunoscut exemplu de poruncă: „"Acționează numai conform acelei maxime prin care poți vrea totodată ca ea să devină o lege universală"”. Michael Polanyi în munca sa pe domeniul cunoașterii tacite a evidențiat importanța maximei atât în modurile cunoașterii implicite, cât și în cele explicite: „Maximele sunt reguli, aplicarea corectă a acestora face parte din arta lor... Maximele pot funcționa doar în cadrul unei cunoașteri personale".
Maximă (filozofie) () [Corola-website/Science/332750_a_334079]
-
să devină o lege universală"”. Michael Polanyi în munca sa pe domeniul cunoașterii tacite a evidențiat importanța maximei atât în modurile cunoașterii implicite, cât și în cele explicite: „Maximele sunt reguli, aplicarea corectă a acestora face parte din arta lor... Maximele pot funcționa doar în cadrul unei cunoașteri personale".
Maximă (filozofie) () [Corola-website/Science/332750_a_334079]
-
centrată pe conceptul de datorie. Este întemeiată pe ideea că rațiunea este bună în sine și că toți indivizii sunt ființe raționale. Contribuția sa majoră a fost teoria imperativului categoric care susține că trebuie să acționezi întotdeauna conform unei asemenea maxime care poate să devină în același timp o lege universală (ex: Să nu ucizi, să nu furi etc.), adică să fie aplicabilă pentru toți într-o situație identică. Exemplificare: "Sunteți într-o stație feroviară. Pe linia din fată dumneavoastră sunt
Kantianism () [Corola-website/Science/332736_a_334065]
-
a reprezintă un concept filozofic introdus de Immanuel Kant în lucrarea Întemeierea metafizicii moravurilor. Acesta constituie o parte importantă a imperativului categoric, care presupune că trebuie să acționezi numai conform acelei maxime prin care să poți vrea totodată ca ea să devină o lege universală. Semnificația precisă a noțiunii este discutabilă, însă cea mai comună interpretare este aceea că imperativul categoric propune să acționezi în așa fel încât să vrei ca și
Universalizare () [Corola-website/Science/332807_a_334136]