6,060 matches
-
orgoliu, capricii, fiind impulsivi și răzbunători (deși unii "teologi" antici, ca Hesiod, au încercat să justifice aceste trăsături). Tot panteonul olimpian - lipsit de măreție -duce o viață de clan certăreț lipsit de norme morale, incestuos, excesiv în actele erotice. Lumea mitologiei grecești este complexă: monștrii, războaie, intrigi și zei indiscreți sunt numeroși, iar genealogia lor se încrucișează deseori.Este important de reținut că grecii antici amestecau evenimentele din mitologia lor cu cele din istorie. De asemenea Iliada și Odiseea sunt considerate
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
clan certăreț lipsit de norme morale, incestuos, excesiv în actele erotice. Lumea mitologiei grecești este complexă: monștrii, războaie, intrigi și zei indiscreți sunt numeroși, iar genealogia lor se încrucișează deseori.Este important de reținut că grecii antici amestecau evenimentele din mitologia lor cu cele din istorie. De asemenea Iliada și Odiseea sunt considerate istorice. În mitologie există eroi semizei care înfruntă destinul și chiar zeii însiși, specific caracterului civilizației grecești în care s-au pus bazele rațiunii și ideii că omul
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
complexă: monștrii, războaie, intrigi și zei indiscreți sunt numeroși, iar genealogia lor se încrucișează deseori.Este important de reținut că grecii antici amestecau evenimentele din mitologia lor cu cele din istorie. De asemenea Iliada și Odiseea sunt considerate istorice. În mitologie există eroi semizei care înfruntă destinul și chiar zeii însiși, specific caracterului civilizației grecești în care s-au pus bazele rațiunii și ideii că omul poate să fie răspunzător de acțiunile sale și să-și schimbe destinul. Noi filozofii și
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
prin Socrate, Platon și Aristotel, s-a răspândit în întreaga Europă și Orient Mijlociu, în secolul al IV-lea î.Hr., prin cuceririle realizate de Alexandru cel Mare. Presocraticii au căutat noi modalități de a explica lumea fără a recurge la mitologie ori la divinitate. Thales din Milet și Pitagora din Samos, dupa ce au facut descoperiri cruciale în matematică, au stabilit paralele cu natura lucrurilor. Parmenide a făcut diferența între lumea empirică inaccesibilă rațiunii și lumea intelectului în care se regăsește
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
Capul Bunei Speranțe este casa legendară a "olandezului zburător", o navă cu un echipaj format din fantome ale marinarilor, sortită să rătăcească la nesfârșit prin apele din apropiere, fără a ajunge vreodată la țărm. Adamastor este un personaj inspirat de mitologia greacă inventat de poetul portughez Luís de Camões în poemul său epic "Os Lusíadas" (tipărit în 1572), ca simbol al forțelor naturii pe care navigatorii portughezi a trebuit să le învingă în timpul descoperirilor lor, în special al pericolelor pe care
Capul Bunei Speranțe () [Corola-website/Science/313786_a_315115]
-
este definit de Roland Barthes în lucrarea "Mitologii", o colectie a eseurilor sale apărute timp între 1954 și 1956 aproape exclusiv în revista "Lettres nouvelles". În eseurile sale Barthes realizează comentarii semiotice asupra unor discursuri contemporane, al căror obiect capată caracter mitic prin medierea mass-mediei, a publicității sau
Mitul semiotic () [Corola-website/Science/313799_a_315128]
-
spre forma discursivă, ca parte a obsesiei postmoderne pentru forma lucrurilor, discursul: „mitul este un mod de semnificare, o formă”, „mitul nu se definește prin obiectul mesajului său, ci prin felul în care-l spune” Din acest punct de vedere, mitologia, știința care se ocupă cu studiul miturilor, „face parte din semiologie ca știință formală și, în același timp, din ideologie ca știință istorică: ea studiază idei-în-formă.” Din punct de vedere semiotic, mitul este un sistem de semnificare care urmează modelul
Mitul semiotic () [Corola-website/Science/313799_a_315128]
-
în mod obligatoriu ca punct de pornire un lucru corespunzător formei, care, pus în relație cu un anumit cadru istoric va da naștere mitului. Barthes subliniază importanța contextului istoric în raport cu natura lucrului în sine, pentru apariția mitului: „Veche sau nu, mitologia nu poate avea decât o bază istorică, deoarece mitul este o vorbire aleasă de istorie: el nu apare din «natura» lucrurilor.” Se poate deduce că orice lucru deține potențialitate mitică și poate ajunge la statutul de mit atunci când devine obiectul
Mitul semiotic () [Corola-website/Science/313799_a_315128]
-
este astfel unul istoric, determinat de realitatea socială, politică, culturală, etc. a momentului, ceea ce dă mitului instabilitate, efemeritate. În vreme ce semnificanții sunt nelimitați, conceptele-semnificat care circulă în societate ca ideologii mistificatoare la scară redusă, sunt limitate. Din acest punct de vedere, mitologia lui Barthes are un punct comun semnificativ cu analiza mitului tradițional pe care o realizează Claude Lévi-Strauss în „Antropologia structurală”. Analiza structurală pe care o realizează antropologul asupra mitului lui Oedip, reconfirmată apoi prin aplicarea pe câteva alte mituri moderne
Mitul semiotic () [Corola-website/Science/313799_a_315128]
-
includ recoltarea de mostre de la așa-numiții “"arbori santinelă"” sau “"arbori bioindicatori"”. Acest procedeu de monitorizare a poluării atmosferice este mult mai ieftin decât cel clasic, iar teiul argintiu se pretează foarte bine la rolul de “arbore santinelă” (bioindicator). În mitologia vechilor slavi, teiul ("lipa") era considerat un arbore sacru. În Polonia, numeroase sate poartă încă numele "Święta Lipka" (sau similare), în traducere literală "Sfântul Tei". În regiunea Bosniei și Herțegovinei, dar și în alte state învecinate, "teiul este considerat un
Tei () [Corola-website/Science/313837_a_315166]
-
din cauza vremii de iarnă și ceea ce considerau mâncare proastă; situația a adus trupa aproape de despărțire. Atmosfera negativă care înconjura sesiunile de înregistrare au adus un context albumului. Din punct de vedere liric, Stipe a început să inventeze povești în genul mitologiei sudiste, menționând într-un interviu din 1985 că a fost inspirat de „ideea în care bătrânii stau în jurul focului, transmițând legende și fabule către nepoți”. Trupa a concertat în Canada în iulie și august 1985, și în Europa în luna
R.E.M. () [Corola-website/Science/313854_a_315183]
-
al Premiului Nobel pentru Literatură în 2008 și câștigător al Premiul Renaudot în 1963. În 45 de ani de activitate scriitoricească, Jean Marie Gustave Le Clézio a scris peste 50 de cărți. Opera sa cuprinde romane, eseuri și traduceri din mitologia indiană. Autorul francez a recunoscut, în numeroase rânduri, că printre scriitorii care l-au influențat se numără Hemingway și Faulkner. El a devenit cunoscut la 23 de ani, datorită romanului său, "„Procesul verbal”" ("Le proces verbal"), care a fost nominalizat
Jean-Marie Gustave Le Clézio () [Corola-website/Science/313908_a_315237]
-
de un individ și recunoscute ca răspunzând așteptărilor comunității atât ca expresie a identității culturale și sociale, cât și ca norme și valori transmise oral prin imitație sau alte maniere. Formele sale cuprind, între altele, limba, literatura, muzica, dansul, jocurile, mitologia, riturile, cutumele, artizanatul, arhitectura și alte arte”. Zece ani mai târziu, în 1999 la Veneția, UNESCO considera că „Tezaure umane vii sunt persoanele care dețin, la cel mai înalt nivel, deprinderile și tehnicile necesare pentru producerea anumitor aspecte de viață
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
consacrat Burzum ca o trupă de referință pe scena acestui gen muzical. Belus e, în concepția lui Varg Vikernes, numele indo-european al unui așa zis zeu al ciclului viață-moarte-înviere pe care Vikernes îl vede reflectat în mai mulți zei din mitologii diferite: Apollo din mitologia greacă, Baldur din mitologia nordică, Belenus din mitologia celtică, Belobog din mitologia slavă și alții. Acest album marchează sfârșitul trilogiei începută cu Dauði Baldrs și continuată cu Hliðskjálf, titlul ultimei piese fiind edificator în acest sens
Belus (album) () [Corola-website/Science/320392_a_321721]
-
trupă de referință pe scena acestui gen muzical. Belus e, în concepția lui Varg Vikernes, numele indo-european al unui așa zis zeu al ciclului viață-moarte-înviere pe care Vikernes îl vede reflectat în mai mulți zei din mitologii diferite: Apollo din mitologia greacă, Baldur din mitologia nordică, Belenus din mitologia celtică, Belobog din mitologia slavă și alții. Acest album marchează sfârșitul trilogiei începută cu Dauði Baldrs și continuată cu Hliðskjálf, titlul ultimei piese fiind edificator în acest sens. Titlul albumului a fost
Belus (album) () [Corola-website/Science/320392_a_321721]
-
scena acestui gen muzical. Belus e, în concepția lui Varg Vikernes, numele indo-european al unui așa zis zeu al ciclului viață-moarte-înviere pe care Vikernes îl vede reflectat în mai mulți zei din mitologii diferite: Apollo din mitologia greacă, Baldur din mitologia nordică, Belenus din mitologia celtică, Belobog din mitologia slavă și alții. Acest album marchează sfârșitul trilogiei începută cu Dauði Baldrs și continuată cu Hliðskjálf, titlul ultimei piese fiind edificator în acest sens. Titlul albumului a fost inițial Den Hvite Guden
Belus (album) () [Corola-website/Science/320392_a_321721]
-
Belus e, în concepția lui Varg Vikernes, numele indo-european al unui așa zis zeu al ciclului viață-moarte-înviere pe care Vikernes îl vede reflectat în mai mulți zei din mitologii diferite: Apollo din mitologia greacă, Baldur din mitologia nordică, Belenus din mitologia celtică, Belobog din mitologia slavă și alții. Acest album marchează sfârșitul trilogiei începută cu Dauði Baldrs și continuată cu Hliðskjálf, titlul ultimei piese fiind edificator în acest sens. Titlul albumului a fost inițial Den Hvite Guden (în românește Zeul Alb
Belus (album) () [Corola-website/Science/320392_a_321721]
-
lui Varg Vikernes, numele indo-european al unui așa zis zeu al ciclului viață-moarte-înviere pe care Vikernes îl vede reflectat în mai mulți zei din mitologii diferite: Apollo din mitologia greacă, Baldur din mitologia nordică, Belenus din mitologia celtică, Belobog din mitologia slavă și alții. Acest album marchează sfârșitul trilogiei începută cu Dauði Baldrs și continuată cu Hliðskjálf, titlul ultimei piese fiind edificator în acest sens. Titlul albumului a fost inițial Den Hvite Guden (în românește Zeul Alb), dar a fost schimbat
Belus (album) () [Corola-website/Science/320392_a_321721]
-
(2001) (titlu original "American Gods") este un roman de Neil Gaiman, câștigător al premiilor Hugo și Nebula. Romanul este un amestec de artefacte americane, fantasy și alte elemente de mitologie antică și modernă, toate învârtindu-se în jurul unui protagonist misterios și taciturn, Shadow. Este al patrulea roman al lui Gaiman, fiind precedat de "Semne bune" (o colaborare cu Terry Pratchett), "Nicăieri" și "Pulbere de stele". Câteva dintre tematicile atinse în
Zei americani () [Corola-website/Science/320449_a_321778]
-
prin America pentru a întâlni colegii și cunoștințele dl-ui Wednesday. Treptat se revelează faptul că Wednesday este incarnarea lui Odin (numele "Wednesday" derivă din "Odin's (Woden's) day" - ziua lui Odin), care recrutează manifestări americane ale vechilor zei din mitologia antică ale căror puteri au intrat în declin odată cu scăderea numărului credincioșilor lor, pentru a participa la o bătlie epică împortiva noilor zei americani, manifestări ale vieții și tehnologiilor moderne (cum ar fi Internetul, mass media și noile mijloace de
Zei americani () [Corola-website/Science/320449_a_321778]
-
de m. Fundul mării la sud de strâmtoare formează un canion adânc unde marea atinge adâncimea de 1.500 m. Înainte de sosirea europenilor, locuitorii indigeni maori străbăteau cu canoele lor strâmtoarea. Ei au denumit ", - Raukawa" și considerau apa sfântă în mitologia lor. Indigenul care traversa prima oară strâmtoarea nu avea voie să privească la stânga sau la dreapta ci numai înainte. Căpetenia maoră "Te Rauparaha" (1760—1849) care este renumit prin bătăliile purtate, a traversat de mai multe ori strâmtoarea cu canoe
Strâmtoarea Cook () [Corola-website/Science/318019_a_319348]
-
nișa de viață inteligentă de pe Pământ a început să fie ocupată de două raseː liliecii și șobolanii. Acestea au evoluat într-o relație de simbioză, înmulțirea și controlul populației în fiecare rasă fiind legat în mod direct de ale celeilalte. Mitologia lor face referire la oameni, pe care îi numesc Cei Străvechi. Deși la un moment dat pe Pământ revine un grup de pelerini de pe planeta Ramadan, acesta vor popula un teritoriu diferit și nu va intra în contact cu liliecii
Întoarcerea acasă () [Corola-website/Science/323439_a_324768]
-
este inițial zeul morții în mitologia Egiptului Antic, apoi este adorat ca pasăre sfântă, Ardea purpurea, o specie de stârc. Este varianta egipteană a phoenix-ului grecesc. În astronomia veche egipteană reprezenta planeta Venus. El era considerat zeul ocrotitor al berbecului sfânt. În periada Regatulului Mijlociu
Benu () [Corola-website/Science/322890_a_324219]
-
paralel, dar nu și o realitate alternativă. Definiția corectă din mecanica cuantică pentru universurile paralele este că sunt "„universuri care sunt separate între ele printr-un singur eveniment cuantic.”" Fantezia a împrumutat de mult timp ideea unei „alte lumi” din mitologie, legendă și religie. Raiul, Iadul, Muntele Olimp, Valhalla sunt toate „universuri alternative” diferite de tărâmul material familiar. Fantezia modernă de multe ori prezintă conceptul ca pe o serie de planuri de existență în care legile naturii sunt diferite, permițând fenomene
Univers paralel (ficțiune) () [Corola-website/Science/322928_a_324257]
-
familiar. Fantezia modernă de multe ori prezintă conceptul ca pe o serie de planuri de existență în care legile naturii sunt diferite, permițând fenomene magice de un anumit fel în anumite planuri. Acest concept a fost constatat, de asemenea, în mitologia hindusă antică, în texte precum "Purana", în care realitatea alternativă este descrisă ca un număr infinit de universuri, fiecare cu zeii proprii. Similar în literatura persană, „Aventurile lui Bulukiya”, o poveste din "O mie și una de nopți", descre cum
Univers paralel (ficțiune) () [Corola-website/Science/322928_a_324257]