8,110 matches
-
pentru ca lovitura de grație să-i fie dată de Heidegger. Cum se vede, Nichita Stănescu gândea deja "postmodernist", de fapt, transmodernist, fiindcă el nu avea deloc încredere în școli și curente literare, convins fiind de "falsa problemă a modernității": "Problema modernității e o problemă de istorie, iar nu una de estetică"353. Distincția este foarte importantă, fiindcă se spulberă credința unor teoreticieni moderniști și postmoderniști că există un progres estetic de la tradiționalism la modernism și postmodernism. Un vers de Homer sau
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
rezerv lui Victor Teleucă un moment special de reprezentativitate. În mod normal, el ar fi trebuit să stea alături de Grigore Vieru, din a cărui generație face parte, prin opera tipărită înainte de 1989. El s-a remarcat, atunci, printr-o anume modernitate existențialistă, având ca principală obsesie camusianul mit al lui Sisif. Poetul era prețuit (Premiul republican comsomolist "Boris Glavan", 1969, Premiul de Stat republican, 1980), iar Valeriu Senic i-a închinat nu mai puțin de două monografii (Creația lui V. Teleucă
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
lume și din Țară, temându-se, probabil, să nu pară un tradiționalist desuet sau un modernist pe cale de învechire. Sufletul basarabean, adânc împlântat în tradiție, i-a jucat, însă, festa, căci, fără voia lui, a înfăptuit o profundă sinteză între modernitate și tradiție, ceea ce l-a propulsat în plină postmodernitate. Cu alte cuvinte, el a produs o nesperată schimbare, eșuând în a fi postmodernist. Cu siguranță, tăcerea editorială de treisprezece ani (ca ispășire a laudelor lui Valeriu Senic?) a fost cu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
lui Bacilis (sugestiv nume!) duce la prăbușirea lui Decebal și a țării, recăderea sisifică, oglindă a destinului Basarabiei. Meritul lui Victor Teleucă, pe terenul lirosofiei (cum i-a numit "formula" Mihai Cimpoi), ceea ce deja implică o structură interdisciplinară, semn al modernității, e că nu s-a închis în nici un canon poetic (nici chiar în propria formulă lirosofică). Ce-i drept, Ninge la o margine de existență ar putea fi revendicată de postmoderniști, dar la fel de bine și de romantism, și de suprarealism
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
transmoderne, în literatura română. Peter Sloterdijk 395 invoca încercarea lui Ulise, călătoria lui spre Ithaca, el considerându-l pe eroul lui Homer mai semnificativ pentru gândirea modernă (eu zic transmodernă) decât pe Hamlet, care, într-adevăr, se împotmolește în criza modernității, închizându-se în propriul său eșec, în propria lume. Inspirația lui Teleucă e de a fi făcut din Sisif un Ulise transmodern, salvându-l din condiția lui modernă din existențialismul lui Camus, unde Sisif e un "condamnat", o imagine a
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ci așa cum este el în realitate, cu disperarea și nădejdea lui"439. Dar tocmai asta "învață" Tomas și Tereza la țară. Mai ales Tomas, fiindcă Tereza deja se găsea în preajma iubirii aproapelui. Și fiindcă Tomas e un rătăcit în ereziile modernității, la iubirea de aproape el are acces prin iubirea animalelor. Vestea cea bună dinspre Biserică ajunge, totuși, la el, prin Simon, fiul din prima căsătorie, cea ratată. E vorba de scrisorile pe care le primește de la Paris. În Geneză, amintește
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
p. 172. 78 Ibidem, p. 173. 79 Ibidem, p. 175. 80 Ibidem, p. 166. 81 Ibidem, p. 176. 82 Ibidem, p. 179. 83 Ibidem, p. 183. 84 H.-R. Patapievici, Omul recent, Editura Humanitas, București, 2001. 85 Gianni Vattimo, Sfârșitul modernității, Editura Pontica, Constanța, 1993, p. 10. 86 Vezi recenta carte a lui Fukyama, Construcția statală: guvernare și ordine mondială în secolul 21. 87 Michel Foucault, op. cit., p. 311. 88 Ibidem. 89 Gianni Vattimo, op. cit., p. 22. 90 Ibidem, p. 26
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Corbu, op. cit., pp. 65-66. 197 Adrian Dinu Rachieru, op. cit., p. 24. 198 Ibidem, p. 38. 199 Ibidem, p. 209. 200 Ibidem, p. 229. 201 Cristian Tudor Popescu, Românul național, în "Adevărul", nr. 2669 din 4 ianuarie 1999. 202 Cristian Preda, Modernitatea politică și românismul, Editura Nemira, București, 1998. 203 Tamara Carauș, Tzara mea, Editura Arc, Chișinău, 2000. 204 Mircea Cărtărescu, Generația '80 în context postmodern, în "Curentul", an. II, serie nouă, nr. 248, 23 octombrie 1998, p. 25. 205 Horia-Roman Patapievici
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
23. 212 Ibidem, p. 26. 213 Ibidem, p. 7. 214 Ion Bogdan Lefter a scris numeroase articole despre postmodernism, pe care le-a adunat în cărți, unele apărute în mai multe ediții: Experimentul literar românesc postbelic, 1999, în colaborare; Recapitularea modernității. Pentru o nouă istorie a literaturii române, 2000; Postmodernism. Din dosarul unei "bătălii" culturale, ediția a doua adăugită, Editura Paralela 45, Pitești, 2002; Primii postmoderni: "Școala de la Târgoviște", 2003; Despre identitate. Temele postmodernității, Editura Paralela 45, Pitești, 2004. 215 Idem
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
da șansa revigorării pe coordonatele unei inventivități neîngrădite de conformisme. Procesul durează până prin 1923, când, dadaismul fiind declarat mort chiar de întemeietorul sau, iar temeiurile vechii poezii năruite, Ț. începe să se orienteze spre o lirica mai coerentă, pe dimensiunea modernității. E un proces voluntar, cum însuși fostul insurgent mărturisește, care demonstrează că explozia inițială de nihilism avusese funcția de a largi teritoriul poeticului: „Evoluția mea m-a făcut să abandonez caracterul demonstrativ, provocator și negator al poeziei, ducându-mă către
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
ultimii ani ai secolului trecut și cu texte literare ale unor autori din cele mai noi promoții, încă fără volum, din ambele categorii fiind reprezentați zeci de scriitori), Remember: Tezele din iulie, Nicolae Manolescu - cronicarul și rapsozii, O privire asupra modernității, Cartea de referință, România virtuală, Monografia în vremuri postmoderniste, Scriitorul român ca publicist, Cazul Patapievici ș.a. Pe coperta a patra e inserată de la un moment dat o listă de „teme de viitor”: Starea studiilor clasice la români, Cărțile miniștrilor noștri
VATRA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
susținut de mânuirea abilă a citatului revelator, lăsând impresia deplinei spontaneități. Postum, sub titlul Oameni și idei (1968), au fost reunite unele studii și eseuri apărute anterior în reviste românești și străine, altele inedite, afirmând, în analize nuanțate, de asemenea modernitatea clasicilor: Teatrul clasic fancez, Umanismul lui Pascal, Schema logică a raționamentului la Diderot, Jean-Jacques Rousseau, filosoful umbrei ș.a. Se fac și deschideri către literatura de ultimă oră: Real și imaginar la Samuel Beckett, Antiromanul în literatura franceză contemporană, „Fructele de
VIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290510_a_291839]
-
așteptările editorilor. Câteva articole de directivă, incluse în primele numere, se disting prin respingerea sistemelor teoretice nivelatoare, unele opinii fiind subliniate cu deosebire: recunoașterea valorilor artistice constituite și protejarea lor de profanatori; respingerea tratării rigide a raportului între tradiție și modernitate, sprijinindu-se pe convingerea că „tradiționalismul nu exclude modernitatea”; promovarea și apărarea libertății depline în artă, care nu trebuie confundată cu „individualismul haotic și dizolvant”, ca și a noutăților, atât cât poate fi nouă o operă de artă, pentru că noutatea
VIAŢA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290527_a_291856]
-
numere, se disting prin respingerea sistemelor teoretice nivelatoare, unele opinii fiind subliniate cu deosebire: recunoașterea valorilor artistice constituite și protejarea lor de profanatori; respingerea tratării rigide a raportului între tradiție și modernitate, sprijinindu-se pe convingerea că „tradiționalismul nu exclude modernitatea”; promovarea și apărarea libertății depline în artă, care nu trebuie confundată cu „individualismul haotic și dizolvant”, ca și a noutăților, atât cât poate fi nouă o operă de artă, pentru că noutatea totală - se spune - este utopică; apărarea limbii literare de
VIAŢA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290527_a_291856]
-
a noutăților, atât cât poate fi nouă o operă de artă, pentru că noutatea totală - se spune - este utopică; apărarea limbii literare de „farsele lingvistice”, de ceea ce o violentează. Prudența de a nu se situa exclusiv de partea tradiționalismului ori a modernității explică faptul că spre revistă au venit scriitori importanți, indiferent din ce școală sau curent, cerându-li-se doar un ideal estetic. Acestei deschideri i se datorează și numărul mare al colaboratorilor de valoare. În 1929, la începutul anului al
VIAŢA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290527_a_291856]
-
de aprofundare prin tehnici ale cercetării comparatiste, în care sunt valorificate atât elemente conceptual-teoretice, cât și analize pornind de la opera lirică propriu-zisă” (Alexandru Ruja). Titlurile capitolelor lămuresc dinamica de ansamblu a demersului: Contextul inovator, Spre un nou ideal estetic. Cucerirea modernității. Atitudinea față de tradiție, Muzicalizarea. Poetica implicitării, Retorica analogiei, Criteriile limbajului liric, Verslibrismul. Efortul de fixare a aspectului doctrinar, ideologic și teoretic al simbolismului poetic românesc se întreprinde nuanțat, în deplină cunoștință de cauză. Dificultățile sunt relevate de V. de la bun
VLADUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290606_a_291935]
-
naționalismul oficial promovat de-a lungul celor 51 de ani ai regimului dualist. Mi se pare corect. Dar să nu neglijăm nici partea plină a paharului, care este mult mai importantă. Sub stăpânirea habsburgică, Transilvania a reușit să intre În modernitate, iar căile ferate, orașele, școlile, instituțiile și mentalitățile care s-au edificat atunci - și care mai dăinuie și astăzi - stau mărturie. La o evaluare corectă, nepărtinitoare, bilanțul celor două secole din istoria Transilvaniei este În mod evident unul pozitiv, plin
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de la acel eseist francez scânteietor - un fel de Patapievici de pe Sena - care este Pascal Bruckner XE "Bruckner" . Dar nu voi subscrie Întru totul la concluziile sale. Și fac acest lucru deoarece, În cercul nostru de lume cel puțin, istoria și modernitatea par să nu fi luat sfârșit chiar atât de repede. Pentru a ilustra faptul că lupta Între generații este Încă posibilă și necesară, cel puțin În anumite contexte, mă voi referi, În continuare, la cazul istoriografiei românești, mai vechi sau
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și monumente, Întipărite Într-o mie de ipostaze contrastante. Disputele istorice pe care le-a generat revoluția persistă și ele În memoria colectivă a locuitorilor Transilvaniei și sunt capabile Încă să producă efecte. Revoluția de la 1848 reprezintă mitul fondator al modernității politice, atât pentru români, cât și pentru maghiari. Ambele popoare socotesc că la 1848 au renăscut, sub Înfățișarea unor națiuni moderne, În clipa de grație când a fost lansat prin voci entuziaste proiectul eroic al emancipării lor naționale. Dar Împrejurarea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nu este o simplă Întâmplare faptul că volumul Enlightenment..., coordonat de profesorul Teodor, găzduia un alt studiu dedicat imaginii Europei la intelectualii iluminiști, semnat de data aceasta de Alexandru Duțu, liderul celeilalte școli istorico-filologice angajate În studierea originilor culturale ale modernității românești, cea bucureșteană. De altfel, pentru a Întregi profilul unei remarcabile generații de cercetători (În situația fericită În care curtoazia recenzentului se poate Întâlni cu obiectivitatea), să remarcăm În acest volum, alături de semnăturile lui Marino sau Duțu, și prezența lui
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mercenari și dotate cu arme de foc. Acestea nu mai puteau fi Întreținute decât cu ajutorul unui aparat birocratic și fiscal mult mai performant, capabil să mobilizeze resurse tot mai mari În folosul statului. Așa s-a născut, după unii autori, modernitatea. Revenind la Transilvania, din acest context poate prea larg, putem surprinde Însă o corelație mult mai strânsă, evidențiată În mod convingător de Barbu XE "Barbu" Ștefănescu, Între efortul de modernizare al statului austriac și „alertarea ritmului de muncă În gospodăria
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
tradiția Bisericii ortodoxe, În timp ce edictele imperiale Încercau mereu, fără mare succes, să reducă numărul zilelor de sărbătoare, pentru a imprima o modalitate mai rațională de gestionare a timpului unei societăți prea puțin dispuse să se antreneze pe ritmurile alerte ale modernității - Costin XE "Costin" sau Maior XE "Maior" afirmau că, dimpotrivă, conaționalii lor nu puteau fi opriți de la lucru nici măcar În sfânta zi de duminică, iar autoritățile erau nevoite să ia aspre măsuri (precum Mavrogheni XE "Mavrogheni" În Țara Românească), pentru
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
se complică atunci când ne apropiem de perspectiva morală asupra dragostei, așa cum se conturează ea În sensibilitatea țărănească de la Începutul epocii moderne. Chiar și numai la nivelul mentalității tradiționale, fără a mai vorbi despre schimbările provocate de influența orașului sub impactul modernității, normele sale sunt greu de precizat, deoarece ele glisează continuu În spațiul dintre morala creștină „oficială” și etosul popular. În etica ortodoxă sau greco-catolică ale cărei precepte, difuzate săptămânal din amvon, marcau adânc mentalul popular, fidelitatea reprezenta nota definitorie a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
plăcerea trebuie plătită: Fire-ai raiule sănătos, Noi om mer’ mai pă din gios. Pe fondul acestei sfidări a sacrului de către profan (similară, pe undeva, revoltei luciferice din mentalitatea romantică), imaginarul țărănesc va balansa cu mare ușurință odată cu intrarea În modernitate, părăsind spațiul miraculosului pentru o morală profană, lipsită de mari tensiuni și drame de conștiință. Fără Îndoială, Încercarea de a explora istoria comunităților rurale la nivelul celor mai intime atitudini și mentalități - așa cum am făcut-o, sumar, În rândurile de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
din urmă putea Îmbrăca alte forme și putea cunoaște alte determinații particulare. În orice caz, la acea dată, diferențele nu puteau fi prea mari, ambele fenomene nefiind decât manifestări de conduită specifice unei societăți tradiționale, confruntată cu primele semne ale modernității fără a fi prea bine echipată pentru această Întâlnire. Imaginea unei ierarhii greco-catolice atinsă de corupție morală nu concordă cu cea transmisă de o istoriografie partizană, pudică și edulcorantă. Sursele istorice o legitimează Însă din plin. Concubinajul, scandalurile și chefurile
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]