8,529 matches
-
al dezvoltării renale implică activarea și represia secvențială a anumitor gene de către genele master ale nefrogenezei (7, 10, 11); acestea codifică sinteza unor factori de transcripție care activează sau reprimă transcripția genelor secundare, care codifică factori de creștere sau alte molecule (de ex., molecule de adeziune). Genele factorilor de transcripție implicați în nefrogeneză sunt: gena Hox 2.3 are un rol cert în formarea nefronilor, dar nu se știe, încă, care sunt genele secundare asupra cărora acționează. gena WT 1 se
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
implică activarea și represia secvențială a anumitor gene de către genele master ale nefrogenezei (7, 10, 11); acestea codifică sinteza unor factori de transcripție care activează sau reprimă transcripția genelor secundare, care codifică factori de creștere sau alte molecule (de ex., molecule de adeziune). Genele factorilor de transcripție implicați în nefrogeneză sunt: gena Hox 2.3 are un rol cert în formarea nefronilor, dar nu se știe, încă, care sunt genele secundare asupra cărora acționează. gena WT 1 se exprimă în blastemul
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
HGF/SF sau receptorul ret cu ligandul GDNF. Mutațiile genelor pentru acești receptori perturbă nefrogeneza (11). Factorul de creștere fibroblastică 2 (FGF2) intervine în primele etape morfogenetice de conversie mesenchimală în țesut epitelial primitiv, la capătul ramificațiilor mugurelui ureteral. Este molecula candidat implicată în semnalizarea dintre mugure și mesenchim (11). Alți factori de creștere ce stimulează diferențierea mesenchimului în nefroni sunt Wnt-4 și Proteina-7 morfogenetică a osului. Există și factori de creștere sau citokine care inhibă nefrogeneza (5). De ex., TGF-b
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de dezvoltare s-a încheiat. în mod anormal, acționează în anumite situații patologice: de ex., se crede că obstrucția prenatală a tractului urinar, prin valve ureterale, poate inhiba nefrogeneza prin intermediul TGF-b. Și duce la displazii renale sau agenezii (7, 9). Molecule de adeziune celulă-matrice și celulă-celulă A treia clasă majoră de molecule exprimată în timpul nefrogenezei este reprezentată de moleculele de adeziune (5). Matricea extracelulară în metanefros este alcătuită dintr-o combinație de proteine structurale: colagen I și IV, fibronectină, laminină, nidogen
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
situații patologice: de ex., se crede că obstrucția prenatală a tractului urinar, prin valve ureterale, poate inhiba nefrogeneza prin intermediul TGF-b. Și duce la displazii renale sau agenezii (7, 9). Molecule de adeziune celulă-matrice și celulă-celulă A treia clasă majoră de molecule exprimată în timpul nefrogenezei este reprezentată de moleculele de adeziune (5). Matricea extracelulară în metanefros este alcătuită dintr-o combinație de proteine structurale: colagen I și IV, fibronectină, laminină, nidogen/entactin, proteoglicani. Moleculele matricei interacționează unele cu altele, precum și cu celulele
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
obstrucția prenatală a tractului urinar, prin valve ureterale, poate inhiba nefrogeneza prin intermediul TGF-b. Și duce la displazii renale sau agenezii (7, 9). Molecule de adeziune celulă-matrice și celulă-celulă A treia clasă majoră de molecule exprimată în timpul nefrogenezei este reprezentată de moleculele de adeziune (5). Matricea extracelulară în metanefros este alcătuită dintr-o combinație de proteine structurale: colagen I și IV, fibronectină, laminină, nidogen/entactin, proteoglicani. Moleculele matricei interacționează unele cu altele, precum și cu celulele epiteliale și mesenchimale, prin intermediul unor molecule de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
celulă-matrice și celulă-celulă A treia clasă majoră de molecule exprimată în timpul nefrogenezei este reprezentată de moleculele de adeziune (5). Matricea extracelulară în metanefros este alcătuită dintr-o combinație de proteine structurale: colagen I și IV, fibronectină, laminină, nidogen/entactin, proteoglicani. Moleculele matricei interacționează unele cu altele, precum și cu celulele epiteliale și mesenchimale, prin intermediul unor molecule de suprafață celulară, ca integrinele și proteoglicanii. Ele au un rol cert în diferențierea celulară din cursul procesului de nefrogeneză. 6. HGF/SF = Hepatocyte growth factor
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de moleculele de adeziune (5). Matricea extracelulară în metanefros este alcătuită dintr-o combinație de proteine structurale: colagen I și IV, fibronectină, laminină, nidogen/entactin, proteoglicani. Moleculele matricei interacționează unele cu altele, precum și cu celulele epiteliale și mesenchimale, prin intermediul unor molecule de suprafață celulară, ca integrinele și proteoglicanii. Ele au un rol cert în diferențierea celulară din cursul procesului de nefrogeneză. 6. HGF/SF = Hepatocyte growth factor/scatter factor; GDNF = glial cell line-derived factor; IGF =insulin-like growth factor; FGF2 = factorul de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
renal nediferențiat. Mai recent, s-a demonstrat că interacțiunile lamininei-1 cu complexul alfa-distroglican, localizat pe suprafața celulară, sau cu nidogenul, o proteină a matricei derivată din mesenchim, sunt esențiale pentru morfogeneza epitelială (10). Mecanismele de interacțiune a lamininei cu alte molecule nu sunt încă elucidate. Molecule care controlează proliferarea celulară sau apoptoza în această categorie se încadrează proteina c-myc, care stimulează diviziunea celulară. Animalele transgenice la care se produce super-expresia oncogenei c-myc formează constant chiști renali. Dovezi privind rolul primar al
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
a demonstrat că interacțiunile lamininei-1 cu complexul alfa-distroglican, localizat pe suprafața celulară, sau cu nidogenul, o proteină a matricei derivată din mesenchim, sunt esențiale pentru morfogeneza epitelială (10). Mecanismele de interacțiune a lamininei cu alte molecule nu sunt încă elucidate. Molecule care controlează proliferarea celulară sau apoptoza în această categorie se încadrează proteina c-myc, care stimulează diviziunea celulară. Animalele transgenice la care se produce super-expresia oncogenei c-myc formează constant chiști renali. Dovezi privind rolul primar al proliferării celulare în formarea chiștilor
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
care este mecanismul prin care apoptoza excesivă duce la proliferarea și formarea chiștilor. Alte gene implicate în nefrogeneză în diferite sindroame genetice cu malformații renale au fost identificate genele și produsul lor primar (tabel 2.3); foarte probabil că unele molecule codificate de aceste gene sunt implicate în procesul de nefrogeneză, dar modul lor de acțiune nu este încă cunoscut. în plus, există peste 100 de sindroame ereditare cu malformații renale. Studiul lor, deși nu a dus la descoperirea genelor implicate
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
următoare ale diferențierii tubilor renali. Mutația genei WT1 (la șoarecii transgenici knockout) produce alterarea diferențierii metanefrosului și neapariția mugurelui ureteral; alături de factorul de transcripție WT-1, în această etapă sunt sintetizate și syndecanul (un proteoglican de suprafață celulară) și N-CAM (moleculă de adeziune a celulelor neurale). Formarea, creșterea/proliferarea și ramificarea mugurelui ureteral depind de expresia genelor pentru receptorii factorilor de creștere c-ret (produsul proto-oncogenei ret), met și ros la vârfurile ramificațiilor mugurelui. Ligandul receptorului ret este factorul de creștere GDNF
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
este învelit în pedicele provenite de la mai multe podocite (fig. 2.7). Corpul podocitelor conține toate organitele celulare și un citoschelet format din filamente intermediare de vimentină (citocheratina lipsește). Prelungirile majore conțin microtubuli (tubulină), pedicelele conțin filamente de actină și molecule de miozină. Spațiul dintre pedicele formează fantele de filtrare care, în vecinătatea membranei bazale, conțin diafragmul fantei (acest diafragm derivă din fostele joncțiuni ale podocitului imatur, fapt dovedit prin prezența proteinei ZO-1, caracteristică joncțiunilor ocludente). Pedicelele se ancorează în membrana
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
pentru factorul natriuretic atrial; astfel, acest factor ar putea acționa ca relaxant podocitar, favorizând lărgirea fantelor de filtrare. Podocitele posedă și proprietăți de endocitoză mediată de receptori. Astfel, s-a evidențiat megalina (proteina gp330), component al receptorului pentru LDL (această moleculă corespunde antigenului nefritei tip HEYMANN). Glomerulul renal (capilarele glomerulare) La nivelul polului vascular al corpusculului, arteriola aferentă se ramifică în 3-4 metarteriole scurte, care la rândul lor vor genera anse capilare anastomozate. Totalitatea capilarelor rezultate dintr-o metarteriolă formează un
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
microfilamente de vimentină, iar în restul citoplasmei, microtubuli. Suprafața luminală a celulei prezintă un strat de podocalixină. Celulele endoteliale exprimă antigenele de grupe sanguine ABO și HLA de clasă I și II. Sunt ancorate pe membrana bazală prin integrine. Prezintă molecule de adeziune (ICAM-1 și 2), iar în condiții de stimulare, ELAM-1 și VCAM-1 (liganzi ai integrinelor limfocitare). Ca și alte endotelii, posedă proprietăți antitrombotice prin trombomodulină, heparansulfat și activator al plasminogenului. Sintetizează endotelină și NO. în corpusculul renal există o
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
mitocondrii. S-au evidențiat, de asemenea, filamente de actină și tropomiozină (puternic exprimate în unele glomerulonefrite). Prezintă receptori pentru angeotensina II, vasopresină și PAF. Prin aceste caracteristici, ele pot fi asimilate unor pericite specializate. Exprimă intergine, prin care comunică cu moleculele matricei. Celulele mesangiale produc matrice mesangială, dar, în același timp, au o importantă capacitate de endocitoză. în matricea mesangială a putut fi evidențiată și o mică proporție de celule de tip macrofagic (prezență de receptori Fcg, CR1, antigene HLA II
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
și reglarea fantelor de filtrare. B) CARACTERE GENERALE ALE CELULELOR TUBULARE De-a lungul nefronului și a tubului colector, indiferent de adaptarea celulelor la funcțiile pe care le îndeplinesc, există caracteristici comune: celulele epiteliale prezintă o evidentă juxtapoziție; există numeroase molecule de adeziune celulară și sisteme joncționale specializate; celulele epiteliale au o marcată polaritate; citoplasma conține un citoschelet în care predomină filamentele intermediare de citocheratină; celulele stabilesc relații cu matricea extracelulară (MEC) prin molecule de adeziune. Polarizarea reprezintă o asimetrie evidentă
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
epiteliale prezintă o evidentă juxtapoziție; există numeroase molecule de adeziune celulară și sisteme joncționale specializate; celulele epiteliale au o marcată polaritate; citoplasma conține un citoschelet în care predomină filamentele intermediare de citocheratină; celulele stabilesc relații cu matricea extracelulară (MEC) prin molecule de adeziune. Polarizarea reprezintă o asimetrie evidentă, tradusă prin distribuția organitelor celulare, specializări ale membranei plasmatice, distribuția unor proteine structurale de membrană. Astfel, se pot distinge: domeniul apical, reprezentat de fața luminală, adaptată procesului de resorbție; domeniul bazolateral, adaptat relațiilor
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de membrană. Astfel, se pot distinge: domeniul apical, reprezentat de fața luminală, adaptată procesului de resorbție; domeniul bazolateral, adaptat relațiilor intercelulare și cu MEC, conținut enzimatic (Na-K ATP-aza), prezența de receptori (EGF, TGF, LDL etc.). Sinteza și distribuția diferită a moleculelor constitutive ale membranei bazale se află la baza stabilirii polarizării. în acest fenomen sunt implicați microtubulii care intervin în direcționarea vacuolelor golgiene. Menținerea polarizării moleculare la nivelul membranei plasmatice se realizează, în primul rând, prin joncțiuni ocludente, în structura cărora
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
plasmatice se realizează, în primul rând, prin joncțiuni ocludente, în structura cărora sunt prezente proteine transmembranare (ocludine), asociate cu proteine de placă (ZO1, ZO2, cingulină, 7H6). Aceste proteine se leagă intracelular cu filamentele de actină prin intermediul spectrinei. Fața bazală prezintă molecule transmembranare, responsabile pentru adeziunea și comunicarea celule-MEC. Printre acestea, mai frecvent apar: hemidesmozomul, în structura căruia se găsesc integrine; domeniul intracelular al acestora se leagă de proteinele de placă (desmoplachina I și II); contactul focal sau placa de aderență conține
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
bazolateral mai conține receptori pentru glicozaminoglicani, pentru acid hialutronic (CD44), receptori tirozin kinaze (RTK) pentru factori de creștere. Comunicarea cu MEC se mai realizează și prin glicoziltransferază. Acest grup de proteine-enzime joacă un dublu rol: intracelular, adiționează resturi glucidice la moleculele de peptide, pentru a forma glicoproteine; acestea, inserate în membrana plasmatică, funcționează ca receptori pentru structuri cu resturi glucidice din MEC. Recunoașterea este urmată de cataliză frustrată, rezultatul fiind ruperea aderenței. Fenomenul este important, explicând migrarea celulară pe MEC printr-
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
lame suprapuse: lamina lucida (spre epiteliu), lamina densa, lamina fibro-reticularis (spre țesutul conjunctiv). Din punct de vedere molecular, membrana bazală conține: colagen de tip IV, cu lanțuri a1, a2, a3, a4, a5, a6; laminină, în special L5, L6 și L7, molecule trimeri (lanțuri A, B1, B2) care se asociază cu colagenul de tip IV, formând rețeaua de fond a membranei bazale; nidogen/entactină, moleculă de conexiune între colagen și alte componente; proteoglicani sulfatați, în special perlecan. Și la nivel tubular, membrana
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
tip IV, cu lanțuri a1, a2, a3, a4, a5, a6; laminină, în special L5, L6 și L7, molecule trimeri (lanțuri A, B1, B2) care se asociază cu colagenul de tip IV, formând rețeaua de fond a membranei bazale; nidogen/entactină, moleculă de conexiune între colagen și alte componente; proteoglicani sulfatați, în special perlecan. Și la nivel tubular, membrana bazală are caracter polianionic; ea are proprietatea de a concentra și elibera progresiv molecule biologic active, recunoscute de receptorii celulelor epiteliale. C) TUBUL
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
formând rețeaua de fond a membranei bazale; nidogen/entactină, moleculă de conexiune între colagen și alte componente; proteoglicani sulfatați, în special perlecan. Și la nivel tubular, membrana bazală are caracter polianionic; ea are proprietatea de a concentra și elibera progresiv molecule biologic active, recunoscute de receptorii celulelor epiteliale. C) TUBUL PROXIMAL Se formează la polul urinar al corpusculului renal, fiind în continuitate cu foița parietală. Are un diametru de 55-65 mm și este format dintr-un epiteliu cubico-prismatic simplu, cu celule
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de 40 mm și aceste celule prezintă o polarizare, mai puțin evidentă comparativ cu cele proximale; microvilozitățile sunt scurte, neregulate și nu posedă enzimele celor din celulele proximale; în schimb, domeniul bazolateral prezintă ATP-aza Na, K dependentă. Celulele distale exprimă moleculele CD24 și EMA. Ele sintetizează uromucoid, glicoproteină care este, în mare măsură, responsabilă pentru impermeabilitatea față de apă. Principalele integrine de ancorare sunt a2b1 și a3b1. Funcțional, tubul distal este sub controlul aldosteronului care activează ATP-aza Na, K dependentă, în vederea reabsorbției
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]