5,767 matches
-
el reprezintă și caracterizează perioada a doua a literaturii române moderne. Din punct de vedere social, literatura sa este expresia acelora care, veniți în urma relelor produse de formele noi pentru anumite clase, se ridică împotriva acestor forme, pentru că au adus nenorocirea acelor clase. Critica sa, ca și aceea a lui Eminescu și a socialiștilor, este excesivă, extremă. Știu că sună cam curios epitetul de "critică" alăturat la opere literare atât de obiective ca ale lui Caragiale. Când am vorbit de critica
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sub forma franceză, se traducea în ordinea politico-socială prin două idei ori sentimente, fecunde și absolut necesare țărilor române, ruinate și îngenuncheate, prin democratism și naționalism. Țările române erau la discreția marilor puteri vecine, și cei care simțeau rușinea și nenorocirea acestei situații - oamenilor cu dor de a scoate poporul român de sub jugul acestor vecini și de a face din acest neam oropsit un mare popor, cu dreptul de a-și spune cuvântul său -, nu puteau să nu fie fascinați de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a fost nevoit să facă concesii, împotriva convingerilor sale. După aceea, aceste două tendințe se separă. Liberalismul muntean, în manifestările lui extreme, rămâne să reprezinte spiritul novator; junimismul moldovenesc rămî-ne să reprezinte spiritul critic, negativ. Această ruptură a fost o nenorocire pentru istoria contemporană a Romîni-ei. Unii merg fără discernământul trebuitor; ceilalți neagă necontenit utilizarea întregii opere a celor dintâi. Unii merg fără un plan bine definit; ceilalți vor să rămânem pe loc. Și cum pe loc nu se putea sta
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ar fi acceptabilă și azi. Și aceea ce o face absolut inacceptabilă pentru noi și-i dă un caracter chiar cam ridicol e limba, limba boierească de atunci, din care a rămas până azi un ecou în limba mahalalelor - suprema nenorocire a poeziei lui Conachi. În epoca următoare, să-i zicem epoca Alecsandri, asupra poeziei române se exercită influența altei literaturi străine, a unei mari literaturi, a poeziei romantice franceze. Această literatură convenea perfect spiritului public din România din acel moment
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pe lângă caracterizări de altă natură era nevoie și de explicații de ordin științific care să arate ceea ce leagă pe scriitor de epoca sa, în studiile sale asupra diferenței de provincii a sufletului național, dar mai ales în cursul său, din nenorocire nepublicat încă (ca și atâtea alte opere!), G. Ibrăileanu a întrebuințat metode care explică autorul prin influența mediului social. MIHAI RALEA, Scrieri din trecut în literatură, Editura pentru Literatură și Artă, București, 1957, p. 41-42. În primul său volum, Spiritul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
aibă păreri despre ei că pot face orice fără să fie pedepsiți. Ei trebuie să fie iubiți de popor. Sunt semne îmbucurătoare în această privință. Noi am apreciat lucrul acesta, dar nu se poate spune că este de ajuns. Multe nenorociri se pot întâmpla. Și numai din cauza aceasta s-a întâmplat și cu Teohari Georgescu și alții ca dânsul, au izolat M.A.I. de partid, partidul n-a putut să controleze. Tov. Bodnăraș: Tov. Drăghici uită ce greutăți a avut când
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ajuns na? iunile subdezvoltate la sf�r? ițul secolului al XX-lea este lupta de gheril?. Lupta de gheril? este armă celor slabi, dar nu este o arm? slab?. Sistemul tradi? ional (îra? ional) al subdezvolt? rîi aduce la suprafa?? alte nenorociri: lipsa de tehnologie, �n spatele c? reia se afl? non? alan? a, dezorganizarea ? i corup? ia societ?? ilor tradi? ionale. Dup? lovitură dat? de Marea Putere industrializat? , incapacitatea de a face fă?? provoc? rilor moderne duce la demoralizare. Iorga descrie bine aceste
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nu s�nt altceva dec�ț manifest? rile na? iunii. Este datoria să moral? s? aib? grij? că acestea s? r? m�n? a?a, deoarece numai r? uf? c?torii cuteaz? s? ignore aceste reguli. �n opera să, istoricul relateaz? izb�nzile ? i nenorocirile din trecutul na? iunii lui, ? i, gra? ie acestui fapt, se transform? �ntr? un fel de �str? mo? �. Astfel �nc�ț este datoria lui s? se pronun? e asupra alternativelor curente. �F? c�nd acest lucru, el nu?? i dep?? e?te
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
vor fi �n? elate. Rom�nia Mare r? m�nea o na? iune subdezvoltat? , �mp? r? it? �n clase, unde vechiul sistem urma s? fie restabilit de c? tre Br? tieni. C�teva noi dificult?? i extraordinare s? au ad? ugat la nenorocirile existente. Iorga nu voia sau nu putea s??? i asume rolul de frunte oferit de genera? ia tran? eelor. Prin această a pierdut el ocazia de a deveni un lider politic important, liderul unei re�nnoiri a Rom�niei, de a prelua
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
al poporului s? u cum a f? cut? o el. Cel? lalt p? cat capital al ?? rîi, violen? a, era r? spunsul Legiunii la corup? ia lui Carol, a? a c? s?rmana ? ar? s?a pomenit prins? �ntre aceste dou? nenorociri. Peste c�teva zile, Prin? ul Carol va deveni Regele Carol ÎI al Rom�niei ? i va domni asupra ?? rîi p�n? �n septembrie 1940. Am v? zut c? mama sa, Regina Maria, credea c? prin? ul Carol era blestemat s? se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a? a c? e ciuruit? de gloan? e: �Prea scumpe domnule Profesor Iorga, V? r? spund la scrisoarea pe care mi? a?i trimis? o prin dl. L. Vasilescu, datat? din 20 octombrie. Mi? a parvenit abia acum patru zile. Marea nenorocire (adic? cutremurul) produs? asear? m?a �mpiedicat s? v? r? spund p�n? acum, nenorocire care i? a adus o alt? durere mult �ncercatei noastre ?? ri. M? scuză? i c? v?am uitat, a? a cum au f? cut? o to? i.
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
V? r? spund la scrisoarea pe care mi? a?i trimis? o prin dl. L. Vasilescu, datat? din 20 octombrie. Mi? a parvenit abia acum patru zile. Marea nenorocire (adic? cutremurul) produs? asear? m?a �mpiedicat s? v? r? spund p�n? acum, nenorocire care i? a adus o alt? durere mult �ncercatei noastre ?? ri. M? scuză? i c? v?am uitat, a? a cum au f? cut? o to? i. V? rog s? m? crede? i c? nu este a? a. �n cei aproape
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ea mari servicii ?? rîi ? i na? iunii noastre ? i, dup? o perioad? de timp at�ț de lung? , nu s�nt pe punctul de a? mi schimba p? rerea (despre dumneavoastr?) , pentru c? (o asemenea schimbare) nu ar corespunde caracterului ? i sentimentelor mele. Nenorocirile (prezente) s�nt trec? toare. S�nt sigur c? le ve? i suporta cu senin? țațe ? i curaj ? i s�nt convins c? ve? i proceda la fel ? i pe viitor. Chiar �n ziua c�nd am primit scrisoarea dumneavoastr? m?am
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Gaulle, M�moires de guerre. L�appel, pp. 331-332 7 �Neamul rom�nesc�, 26 iunie 1940 8 Chiar ? i Horia Sima avea presim? iri: �Lumea �ntreag? s-a �ntors cu susul �n jos. S-ar putea ca ? ara noastr? s? aib? parte de nenorociri�. �Time�, 1 iulie 1940, p. 25 9 Nu numai Basarabia, ci ? i jum? tatea de nord a Bucovinei ? i ? inutul Her? a al Moldovei, care nu apar? inuser? niciodat? Rusiei 10 Din arhivele Pippidi-Iorga 11 Informa? ie primit? de la Cornelia Bodea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
acestora. Oricum, este fapt de observație curentă că indiferentul nu va fi atins de nicio calitate a celor pe care nu-i vede pentru că, pentru el, ei nu există. Ce poate fi mai groaznic decât să fi lovit de mari nenorociri și să nu vezi în jur decât necuviința indiferenței? Aceasta este, într-un cuvânt, ecuația de bază a psihologiei umane dintotdeauna și de pretutindeni. Dar, știm bine acum-dat fiind faptul că, morala nu este despre cum suntem și cum trăim
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
rezilienței persoanei, axată pe trei caracteristici: 1. capacitatea de a se dezvolta bine din punct de vedere psihologic, în ciuda evenimentelor cu caracter destabilizator apărute, a condițiilor de viață dificile, a traumatismelor uneori severe; capacitatea de a se adapta rapid la nenorocirea ivită sau la adversitate și de a se recupera după astfel de situații; 2. rezultat ce constă în absența tulburărilor mentale în timpul și în urma unor situații recunocute ca având o mare putere de a genera astfel de tulburări; 3. proces
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
unei ființe care are aceast] capacitate, chiar și atunci când ea este lipsit] de durere, priveaz] ființă respectiv] de posibilele pl]ceri pe care le-ar fi putut tr]i în viitor. Astfel, moartea unei astfel de ființe poate fi o nenorocire, spre deosebire de aceea a unei ființe care nu posed] aceast] capacitate. Dar cum putem ști care ființe dețin aceast] capacitate? Pe de alt] parte, cum putem ști c] entit]țile care nu sunt viet]ți, precum pietrele și râurile, nu dețin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ciocanul, cred) a înmînat fiecărui membru al delegației dîmbovițene cîte un exemplar din ziarul de uzină Martenovka. Imaginați-vă ce emoții pe capul lor. Mai dedesubt, în subsolul aceleiași pagini, la rubrica Sfîrșit de an în țările capitaliste, sînt înșirate nenorocirile: Anglia: mari dificultăți în economie, Franța: indici tot mai pronunțați de inflație, America Latină: patru din fiecare zece oameni sînt analfabeți, R.F. Germană: dezechilibru în bugetul federal, Suedia: scăderea ritmului de producție. Te și-ntrebi cum de-au mai supraviețuit pînă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
au pierdut din vedere distincția dintre realitate și ficțiune". În marginea unei tragedii nu se face stil. Memento: cît de departe era drăguțul băiețică Nene pe care îl întîlneam, prin anii șaptezeci, pe Copou, schimbînd cu el vorbe oarecari de nenorocirea ce-l aștepta perfid-răbdătoare! 18 ianuarie Imnul fotbaliștilor noștri, la ultimul campionat mondial, suna: Noi sîntem români! (Să nu fi crezut ăia că sîntem zuluși.) Rică Venturiano, în moment de vîrf, zicea: Și eu sînt Român! Călin Alupi, la a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de brunul meu elf al dansului. Să mă liniștesc, să văd, să aud! Plutirea celor doi deasupra tuturor, deasupra urii ce-mpuținează nobilele tabere, protejați, atît de fragil, doar de cei dragi din preajmă, volutele lor suple și prevestitoare de nenorocire, mișcările de ansamblu ale tinerilor și frumoșilor curteni, magistrale, torțele, prestanța stăpînului și stăpînei serenisimei cetăți, spiridușii-saltimbanci, lăncierii, costumele, iar și iar torțele, candelabrele, muzica, înălțător-otrăvitoarea muzică a unui Prokofiev în oră astrală, iarăși plutirea celor doi, a unui Romeo
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pentru a pune într-un fals acord propaganda grosieră cu realitatea potrivnică. Întreaga presă falsifica prin silnică înfrumusețare. Urît era doar Occidentul putred, aici totul, deși mai existau și lipsuri, totul surîdea. Pudibonderia propagandei nu îngăduia ieșirea la suprafață a nenorocirilor zilei, populația învățase destul de repede că unul era calvarul ei, altul clișeul retușat ce i se punea zilnic în față. Literatura sterpului realism socialist opera în același fel. Prin mercenarii ei, școliți la Moscova sau în imundele academii autohtone ale
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
relaxați, șampania și pișcoturile. Ascultînd, mai alaltăieri (cu ce efort!), placa iliesciană cu diviziunea muncii, bla-bla. bla-bla, și cu alte asemenea poncife marxiste, ingurgitate nemestecat în junețea răsăriteană, constați cîtă inadecvare opacizează această minte în perspectiva iminentei "civilizații digitale". Cîtă nenorocire a adus omenirii "grija" dirijată pentru flămînzii lumii! Ce eșec sîngeros a însemnat grijuliul comunism, agonizînd acum în formulele... social-democrației (de la care se revendică azi, fariseic, foștii propagandiști p.c.r.)! Ce criză de identitate traversează, în momentul de față
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vecini ostili. De aici, din această atitudine, cel mai adesea conjuncturală, ne-am și procopsit de altfel cu specificități nu întotdeauna lăudabile. Una din ele determinînd memoria noastră scurtă, neputința de a nu repeta erorile, de a nu uita ce nenorociri ne-au năpăstuit. Numai și pentru faptul că, fiind conștienți de iminența pericolului, nu am încercat cît de cît a-l preveni. Atît cît ne-ar fi stat în putere. Istoria noastră e saturată de astfel de momente ratate prin
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ani zi de zi pentru alegeri. Au spurcat (Convenția și Președinția) și au cîștigat. Vorba aia: spurci și cîștigi! gata. Au dispărut. Credeam că pentru totdeauna. Da' de unde! Cînd partidu' a lansat campania cu seceta, cu rezervoarele goale de apă (nenorocire! oameni buni, o să murim de sete, o să murim de secetă), agitatorii au înțesat iar tarabele. Să tot stai cuminte, să-i asculți. Dacă nu, îi încurci nițel. Zice gură-bogată: Nenorocire! o să murim de foame, uite ce ne-au lăsat moștenire
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a lansat campania cu seceta, cu rezervoarele goale de apă (nenorocire! oameni buni, o să murim de sete, o să murim de secetă), agitatorii au înțesat iar tarabele. Să tot stai cuminte, să-i asculți. Dacă nu, îi încurci nițel. Zice gură-bogată: Nenorocire! o să murim de foame, uite ce ne-au lăsat moștenire țărăniștii (vrea să te facă să crezi că țărăniștii au avut fir direct cu Cel de Sus, sau măcar cu Sînt Ilie). Nenorocire! cîrîie gură-spartă. Îl întrerup: De ce, dom' le
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]