7,693 matches
-
reprezinte una din cele mai importante legături între Republica noastră și marea Uniune Sovietică să se facă în cele mai bune condiții. Cu cele mai bune sentimente. Al d-tale M.S. 15 dechembrie Asară, la Uniunea Scriitorilor recepție în onoarea oaspeților scriitori (unii care au fost la Viena) Baltazar Castro, preș. al adunării naționale a deputaților din Chile, Govind Sohai, directorul gazetei Neișil Herald (India), Mihail Sadoveanu, laureat al premiului internațional al păcii (România), Dagon Taïa (Birmania), vicepreședinte al comitetului birman
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în floare la acest popor. Cel ce se crede ofensat sau i s-a omorât o rudă de aproape, jură răzbunare și urmărește pe dușman o viață până ce îl doboară, ori până ce e doborât. Au ca rânduială morală primirea de oaspeți, pe care îi apără de primejdie cu prețul propriei lor vieți. Ca să fie temeiul acestui act mai puternic, stăpâna casei apleacă la sânul său pe străin dându-i o picătură de lapte. Din clipa asta străinul devine membru al familiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
spate cu marile înălțimi ninse ale Caucazului, într-un teren foarte accidentat, cu păduri și vegetație bogată, care nu se oprește decât la țărm, brusc. Aici oamenii au amenajat, clădind și zidind, o margine, pe care să se poată așeza oaspeții veniți de departe. În alte părți ale Mării Negre, s-au creat largi plaje naturale (Mamaia, Mangalia). Aici muntele și pădurea intră direct în talazuri. Numai meșteșugul omului a găsit mijlocul de a face cu putință o apropiere. S-a creat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o universitate germană), îi arătam că mi-a părut rău că n-am știut de aflarea tatălui său în Hârlău; aș fi vrut să-l cunosc. Tânărul vorbea admirabil românește. Părea cult și inteligent. Și pe când vorbeam, deodată sublocotenentul L..., oaspetele lui Ronetti Roman zice cu mare uimire: Dar bine, frate, eu nu înțeleg un lucru. Cum mai pot trăi oamenii din Hârlău cu atâția Jidani? Am tresărit; m-am întors spre junele camarad. Fața lui bucălae, cu obraji roși, era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
masă, pe când toți eram adunați și discutam, am întrebat: Da' bine, frate, cum se poate trăi în târgușorul acesta, cu atâția Jidani! M-am gândit ce se va fi petrecut în sufletul lui Ronetti Roman când a auzit de la un oaspete, la masă, între ai lui, vorba aceasta. Și zic eu cum se poate să nu fi auzit d-ta de Ronetti și de Manasse, în jurul cărora s-a făcut atâta zgomot ș-atâta scandal? Apoi eu nu prea citesc gazete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
un bărbat cu picioarele strâmbe, și-i urât de el. De aceea el șade cu afacerile lui, la Iași, și ea nu se dă dusă de la țară. Îi vine câte-un musafir doi, ea nu șede acasă, se plimbă cu oaspeții toată ziua prin părțile cele mai frumoase ale moșiei și la hapcă. Duminica chiamă lăutarii și face joc la poarta curții. Se strânge satul la priveală și flăcăii și fetele joacă. Acu într-o Duminică, era un flăcău mai chpeș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
constați că persoane de condiții sociale și economice diferite, din țări diferite, pot să se încadreze repede și foarte bine într-o viață comună, cu facilități minime, fără sa prosteteze cineva sau să se declare nemulțumit. Și în cărțile de oaspeți ale hanurilor, impresiile sunt de cele mai multe ori laudative, deși am mai citit și nemulțumiri pe ici, pe colo, unele justificate din câte observasem eu. Atâtea persoane într-un spațiu mic și rudimentar, ca din Evul Mediu. Mă impresionează faptul acesta
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
de a vizita casa poetului, Muzeul "Mărțișor". La remarca ministrului elvețian că nu ar dori să deranjeze și la insistența doamnei ministru că i-ar face plăcere să vadă "Mărțișorul", mi-am permis să intervin și să le comunic distinșilor oaspeți că o cunoșteam personal pe Mitzura Arghezi, relatându-le organizarea la Moscova a marcării centenarului Tudor Arghezi și angajându-mă să organizez în chiar ziua următoare vizita la "Mărțișor". Oferta mea a fost primită cu plăcere de oaspeți, care m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
comunic distinșilor oaspeți că o cunoșteam personal pe Mitzura Arghezi, relatându-le organizarea la Moscova a marcării centenarului Tudor Arghezi și angajându-mă să organizez în chiar ziua următoare vizita la "Mărțișor". Oferta mea a fost primită cu plăcere de oaspeți, care m-au rugat să îi însoțesc. Am făcut-o cu multă plăcere, cu atât mai mult cu cât am reușit să convin cu Mitzura ca vizita să se efectueze după dejunul oficial oferit de ambasadorul Elveției la reședința sa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
să se efectueze după dejunul oficial oferit de ambasadorul Elveției la reședința sa de pe strada Pitar Moș, programat la orele 13,00. Vizita la "Mărțișor" a avut loc între orele 16,00 și 18,00. De la reședința ambasadorului, la invitația oaspeților, am mers în mașina rezervată lor, iar pe parcurs le-am făcut o scurtă prezentare a operei marelui poet român. La intrarea în "Mărțișor", ne aștepta Mitzura, pe care eu o vizitasem în cursul dimineții și cu care convenisem să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
activitățile tatălui ei în perioada elvețiană, mai ales geneveză. Vizita s-a desfășurat într-o atmosferă prietenească, Mitzura dovedindu-se încă o dată o gazdă excelentă și o cunoscătoare a protocolului adecvat în asemenea situații. La încheierea vizitei la muzeu, înalții oaspeți au exprimat calde mulțumiri pentru competenta prezentare a exponatelor, a vieții și creației marelui poet, pentru evidențierile pozițiilor antinaziste ale poetului, pentru sinteza agreabilă a prezenței lui Tudor Arghezi pe pământul țării lor. Doamna ministru a avut inițiativa de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
pentru sinteza agreabilă a prezenței lui Tudor Arghezi pe pământul țării lor. Doamna ministru a avut inițiativa de a face o fotografie la ieșirea din muzeu și a apelat la șoferul nostru să imortalizeze pe aparatul lor de fotografiat satisfacția oaspeților și a gazdelor, la încheierea vizitării "Mărțișorului". Fotografia color mi-a fost trimisă, după câteva luni, prin intermediul ambasadorului elvețian, care m-a invitat la un "drink", timp în care mi-a relatat despre satisfacția șefului său pentru programul și convorbirile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
devenit convingere în cei cinci ani, cât, lucrând în centrala M.A.E., la protocol și având suficiente prilejuri să îl urmăresc atât la vizitele la "Casa poporului", când Ceaușescu îi acompania și le dădea explicațiile orgoliului său unor înalți oaspeți ai nomenclaturii comuniste internaționale, cum au fost A. A. Gromâko, devenit, între timp, șeful statului sovietic, spre sfârșitul vieții lui, sau Gustav Husak, Eric Honecker sau Todor Jivkov, omologii săi din Cehoslovacia, R.D.G., Bulgaria, cât și în nenumăratele cuvântări publice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
au fost primiți cu aplauze spontane, necomandate, ei fiind însoțiți de ministrul român de externe, Ștefan Andrei. După câteva luni, aflam de la cei ce fuseseră atât la reședința familiei Ceaușescu, cât și la una dintre mesele însoțitorilor discreți ai înalților oaspeți detalii pentru care nu pot garanta că nu ar putea fi născociri picante, ceea ce mă determină să mă abțin la redarea lor, chiar și fragmentară. O a treia întâlnire cu regele Juan Carlos avea să aibă loc, tot ocazional, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
această dată eram în calitate de ambasador, dar nu am mai avut posibilitatea de a comunica în vreun fel cu carismaticul monarh. * În luna iunie, efectuau vizite oficiale în România, președinții Finlandei și Turciei, pentru care fusese convenite, de asemenea, la cererea oaspeților, primiri ale Corpului diplomatic. Imediat după plecarea înaltului demnitar turc, înainte de a începe pregătirile pentru vizita președintei Republicii Malta, am reușit să îmi programez două sâmbete libere pe 15 și 22 iunie, când se organizau două reuniuni de suflet, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
în diferite probleme politice și economice, adesea acceptate de celelalte statele membre ale Tratatului de la Varșovia, dar nu și de noi. Ca specialist în sovietologie, după opt ani de muncă intensă la Ambasada României din Moscova, participasem la toate convorbirile oaspetelui cu omologii din M.A.E. român. Nu aveam nici o informație despre convorbirile de la primirea oaspetelui de către Nicolae Ceaușescu; nu fusesem chemat, traducerea la șeful statului era în seama specialiștilor de la C.C. al P.C.R. Știam că pe fond această vizită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
dar nu și de noi. Ca specialist în sovietologie, după opt ani de muncă intensă la Ambasada României din Moscova, participasem la toate convorbirile oaspetelui cu omologii din M.A.E. român. Nu aveam nici o informație despre convorbirile de la primirea oaspetelui de către Nicolae Ceaușescu; nu fusesem chemat, traducerea la șeful statului era în seama specialiștilor de la C.C. al P.C.R. Știam că pe fond această vizită era un fel de preambul la o nouă, posibilă vizită la București a lui Mihail Sergheevici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
urma să sosească la București o echipă de 10 persoane pentru pregătirea în detaliu a vizitei oficiale în România. Fusesem nominalizat ca membru al echipei române de negociere a programului vizitei primului lider tânăr din istoria statului sovietic, primul interlocutor, oaspete de la Kremlin, care era mai tânăr decât gazda lui, care se apropia vertiginos de 70 de ani. Criteriul vârstei ne fusese subliniat de către Vasile Nicolcioiu, șeful Protocolului de stat, de la prima ședință de lucru a echipei române, aceea care urma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
îl știam destul de bine. Negocierile dintre serviciile de protocol române și sovietice au căpătat încă din prima zi o notă de dezacord, delegația rusă afișând, așa cum mă așteptam, pretenții ferme în legătură cu programul vizitei. Cele mai dificile elemente, la care pozițiile oaspetelui și, respectiv, ale gazdei erau aproape imposibil de conciliat, au apărut la punctul transport pe ruta Otopeni-București și în celelalte deplasări comune pe străzile capitalei. Protocolul părții române prevedea că, după ceremonialul primirii înaltului oaspete, cei doi demnitari trebuia să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
dificile elemente, la care pozițiile oaspetelui și, respectiv, ale gazdei erau aproape imposibil de conciliat, au apărut la punctul transport pe ruta Otopeni-București și în celelalte deplasări comune pe străzile capitalei. Protocolul părții române prevedea că, după ceremonialul primirii înaltului oaspete, cei doi demnitari trebuia să se urce într-un automobil decapotat, de unde urmau să primească aplauzele mulțimii, iar ei să răspundă cu zâmbete și să salute așa-zisul entuziasm popular. Gorbaciov nu voia să se urce în ARO-ul românesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Mihail Sergheevici are dreptate să aducă ZIL-ul în care este montat "Telefonul Roșu", cred, de asemenea, că și tu înțelegi că este necesară deplasarea cu o mașină decapotabilă, ca să se poată răspunde corespunzător mulțimii, convocate să salute pe înaltul oaspete. Ion, asta discutăm de trei zile. Unde presupui că ar putea fi soluția? Soluția care mi se pare mai rezonabilă este să rediscutăm ordinea la organizarea coloanei de mașini. Iată ce îți propun: Tu spui șefului delegației sovietice că partea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
vizite și trebuie să recunosc că viclenia lui Ceaușescu l-a dominat, cel puțin aparent, pe reformatorul Gorbaciov, deși aveam impresia că liderul realist și cu tente progresiste nu era bătrânul de pe malurile Dâmboviței, ci mai tânărul și mai cultivatul oaspete din ograda Kremlinului. România acelor vremuri, trebuie să recunoaștem, trecea printr-o perioadă sinistră. După relativa prosperitate a anilor 1965-1977, cutremurul tragic din 4 martie 1977 declanșase o perioadă de înfometare, oarecum de înțeles, a populației, de "raționalizare" a consumului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
rezultate în urma cercetărilor științifice indigene. Conform programului, urma un soi de miting al prieteniei româno-sovietice, în spațiul Sălii Congreselor. Aici a apărut marea surpriză, inclusiv pentru mine, când am constatat că, deși mitingul urma să se desfășoare peste câteva ore, oaspetele avea să expună și la reuniunea de la Uzinele "23 August", cu participare limitată, ideile sale în fața unui public, într-o sală de ședințe a "activului de partid", unde nu erau mai mult de două sute de scaune, ceea ce însemna că vorbitorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
partid al Sectorului trei din municipiul București a deschis mitingul prieteniei, cu mulțumiri la adresa lui Ceaușescu și Gorbaciov, apoi a dat cuvântul unui director de la "Republica", unui inginer de la "23 August", lui Ceaușescu și în final lui Mihail Sergheevici Gorbaciov. Cuvântarea oaspetelui a fost urmărită într-o liniște de mormânt, ea contrasta fundamental cu tot ce auzisem din alocuțiunile oficiale sau mai puțin oficiale ale tuturor conducătorilor de la Kremlin și cu limbajul folosit de vorbitorii români de la respectivul miting. Nu știu dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Am oprit coloana de patru autoturisme în fața casei părintești, am coborât repede, am găsit-o pe Mama citind ceva din Biblie. După ce m-a îmbrățișat cu lacrimi în ochi, dar cu fața radiind de bucurie, i-am spus că avem oaspeți importanți și am ieșit împreună să invităm delegația în bătătura din fața casei, am scos din tindă masa pe care am așezat un număr corespunzător de pahare și sticla de horincă. Cu permisiunea domniilor voastre, am plăcerea să vă informez că aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]