7,850 matches
-
prea mare legătură cu istoria românilor. Important este Însă că românii au reușit să și salveze propria existență, În condiții istorice care nu le-au fost deloc favorabile. Secolul al XVIII-lea a marcat apogeul integrării În lumea balcanică și orientală. Domnitorii, uneori români, dar În majoritate greci, sunt acum simpli administratori ai Porții. Însoțindu-i pe acești domnitori „fanarioți“, se stabilesc În țările române o mulțime de greci. Familiile aristocratice se amestecă. Se petrece o simbioză culturală româno-grecească. Greaca devine
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
acești domnitori „fanarioți“, se stabilesc În țările române o mulțime de greci. Familiile aristocratice se amestecă. Se petrece o simbioză culturală româno-grecească. Greaca devine limba de cultură, precum fusese slavona În urmă cu câteva veacuri. Boierii se Îmbracă după moda orientală. Copiii lor Învață la școală În grecește. Peisajul citadin capătă caracteristici turcești. Românii păreau bine ancorați În Orient... Cine ar fi putut prezice că de la o generație la alta totul avea să se schimbe? Diminuarea teritoriului românesc Potrivit teoriei imigraționiste
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
nu mai putea fi decât unirea lor. În mod parado xal, intensifica rea acestui proces care va conduce la crearea națiunii române și a României se petrece Într-o vreme când cele două țări par a se contopi În lumea orientală și grecească a Balcanilor.<endnote id="7"/> Anii decisivi: 1821-1866 1821 este anul când evenimentele Încep să se precipite. țările ro mâne sunt teatrul unei duble revoluții. Grecii, care se aflau aici ca la ei acasă, dau, con duși de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și Anglia au socotit că este cazul să intervină. Imperiul Otoman — „omul bolnav al Europei“ — nu se bucura de prea multă stimă, Însă precara lui supraviețuire părea de preferat unei extinderi a Rusiei În Întreaga Europă Sud-Estică și În bazinul oriental al Mediteranei. Trupele franco-britanice i-au atacat pe ruși la ei acasă, debarcând În Crimeea (1854). Rușii au fost nevoiți să se retragă din Principate. În locul lor au intrat austriecii (din 1854 până În 1857). Micile țări române erau râvnite de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
modelului occidental În societatea românească. Gravuri de pe la 1840 Înfățișează saloane pestrițe unde, cel puțin prin vestimentație, se confruntau două lumi. De regulă, femeile — mai receptive — și bărbații tineri apar Îmbrăcați „europenește“, În timp ce boierii mai vârstnici nu renunțaseră Încă la Îmbrăcămintea orientală. Tranziției În modă Îi corespunde și o tranziție a scrisului. De pe la 1820, scrierea cirilică (slavonă) Începe să fie Împestrițată cu litere latine. Acest curios amestec s-a prelungit până la 1860, când alfabetul latin este introdus oficial. Dispărea astfel ultima rămășiță
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
XIX-lea) se retrage discret În favoarea formelor artistice europene. Portretele și peisajele respiră atmosfera Parisului și a Barbizonului. Și orașele Încep să se modernizeze (de prin anii guvernării lui Kiseleff; multe a inițiat În țările române acest general rus!). Aspectul oriental se estompează Încetul cu Încetul; Îi iau locul o arhitectură de inspirație franceză și (mai mult chiar decât arhitectura În sine, care nu putea transforma peste noapte peisajul citadin) un mod de viață imitat — la nivelul elitelor — după cel occidental
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
sat din Moldova sau din Maramureș este primit cu mai multă atenție și căldură decât atunci când vine la București și se pierde În masa anonimă a unui mare oraș (deși până și aici mai rămâne ceva din amabilitatea tradițională și orientală; un occidental are toate șansele să fie mai bine primit În Capitala României, Înconjurat cu mai multă atenție, decât procedează el, la el acasă). Tratamentul „de favoare“ care Îi este rezervat Înseamnă Însă mai Întâi de toate că străinul este
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
materiale ale țării Îi ancorează pe români În regiunea În care se află. „Reoccidentalizarea“ României merge Împreună cu o „reorientalizare“. Turci, irakieni și alți orientali (inclusiv chinezi) sunt aici la ei acasă. Pe alocuri, În zonele comerciale, frapează aspectul de bazar oriental (diferit și de solemnul comerț comunist, dar și de aspectul mai discret și mai ordonat al comerțului occidental). Turcia revine În forță Într-o bună parte a fostului Imperiu Sovietic, din România până În Asia Centrală. Dezmembrat piesă cu piesă de ruși
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cei mai de seamă cercetători ai limbii române și folclorului românesc (așadar, În domeniul cel mai pur al „românismului“) au fost evrei: Lazăr Șăineanu (1859-1934), cu o carieră succesivă În România și În Franța, autorul unei lucrări clasice privind elementele orientale din limba și cultura română; H. Tiktin (1850- 1936), autorul primei gramatici sistematice a limbii române și al unui apreciat dicționar româno-german; Moses Gaster (1856-1939), stabilit la Londra (din 1887, rabin-șef al comunității evreilor de rit spaniol), preocupat Îndeosebi
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
existență. După 1989, inegalitățile sociale și, În primul rând, financiare au căpătat proporții Îngrijorătoare. Necazul nu este că au apărut oameni foarte bogați, ci că s-au Înmulțit săracii, care au devenit și mai săraci. România rămâne prizoniera unui model oriental (sau propriului său model tradițional), cu discrepanțe sociale foarte mari. Și atunci, „unitatea națională“ ține mai mult de discurs decât de viața reală a oamenilor. Românii sunt mândri de intelectualitatea lor și de valorile culturale pe care le-au produs
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
visa că va ajunge regină a României, Maria petrecuse câțiva ani de neuitat În Malta. Balcicul a fost pentru ea un fel de replică a Maltei, dar adaptată atmosferei locale. Micul palat poartă marca eclectismului ei caracteristic: elemente românești și orientale (inclusiv un minaret!) și, se Înțelege, o grădină În stil englezesc. Spre sfârșitul vieții, Maria și-a scris, În englezește, memoriile, sub titlul Povestea vieții mele. Surpriza este de a descoperi În ele o adevărată scriitoare, cu o mare capacitate
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În franțuzește. Printre ei, și câteva femei, care au cunoscut momente de celebritate: Anna de Noailles (1867-1933), Elena Văcărescu (1866-1947), Martha Bibescu (1886-1973). Sunt astăzi aproape uitate. Dar Încă mai e citit Panait Istrati (1884-1935), grație exotismului său balcanic și oriental și personajelor răzvrătite care-i populează romanele (Kyra Kyralina, 1924). A urmat, după al Doilea Război Mondial, faimosul trio româno-francez: Eugen Ionescu-Emil Cioran-Mircea Eliade. Eliade a continuat să-și scrie literatura de ficțiune sau memorialistică În românește (tradusă Însă prompt
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și atitudini În acord cu noile orizonturi de așteptare. Literatura nu Înseamnă doar „producere“, ci și receptare, și chiar În primul rând receptare. Cei trei români au adus răspunsurile lor, propunând Occidentului saturat de atâta raționalism o infuzie de mitologie orientală, de absurd sau de nihilism filozofic. Și În artele plastice, românii au deprins repede rețetele occidentale și le-au aplicat cu talent. O vizită prin muzeele românești oferă ocazia descoperirii unei picturi de foarte bună calitate. Nicolae Grigorescu (1838-1907), apropiat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
jos, lacul (mai bine zis, mlaștina) unde s-a amenajat mai târziu Parcul Cișmigiu; astăzi, panta abia se mai simte, dar pe atunci diferența de nivel era mai accentuată. În secolul al XVIII-lea, Bucureștiul a cunoscut o puternică infuzie orientală. Domnitorii fanarioți, veniți de la Constantinopol, ar fi dorit să facă din București o replică a capitalei otomane, pentru a se simți ca la ei acasă. Nu prea au avut Însă timp, fiindcă domniile erau extrem de scurte. S-a amplificat totuși
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de cartierele mărginașe, de „mahalale“, care prelungesc orașul, pierzându-se imperceptibil În Împrejurimile lui rurale. Sunt și străzi, precum bine cunoscuta stradă comercială Lipscani (de la Lipsca, vechiul nume românesc al Leipzigului, de unde veneau negustorii cu mărfuri), care păstrează un aspect oriental tipic. Nici lumea nu era chiar pariziană. Ce aveau cu Parisul locuitorii mahalalelor bucureștene — specie intermediară Între sat și oraș — sau acea mică burghezie, ale cărei raporturi foarte aproximative cu cultura modernă au făcut deliciul lui Caragiale? Mai mult chiar
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mai populare cârciumi. O adevărată instituție a fost cafeneaua (unde se bea cafea turcească, dar Într-o atmosferă deja occidentalizată), și nu mai puțin cofetăria (capitol la care Bucureștiul bătea toate recordurile, cu o neînchipuită varietate de dulciuri, Îmbinând arome orientale și occidentale). Cu timpul, cafenelele au dispărut, cofetăria este Însă și astăzi un loc specific bucureștean. Dintre localurile cândva cu nume simbolice, mai supraviețuiește doar „Capșa“ (cofetărie și restaurant), frecventată de elita bucureșteană și, de la un moment dat, În special
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mai renumită dintre toate — obiectiv obligatoriu pentru oricine se interesează de pictura românească —, a revenit În vechea ei casă). Muzeul adună, reflectând gustul și preocupările colecționarilor respectivi, cele mai variate obiecte de artă, În majoritate românești, dar și occidentale sau orientale; alături de marii pictori români, se remarcă și arta folclorică, religioasă (inclusiv renumitele icoane românești pe sticlă). Istoria este expusă În Muzeul de Istorie Națională, instalat, tot În vremea lui Ceaușescu, În fostul Palat al Poștelor (ciudată schimbare de destinație, tipică
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
nu au atins România. Ea a făcut proba coeziunii sale. A dovedit că a reușit cu adevărat să contopească Într-o națiune provincii cândva oarecum disparate. În zona În care evoluează, România este exact opusul Iugoslaviei. Ea este, spre frontiera orientală a Uniunii Europene, a doua țară după Polonia ca Întindere și potențial uman. În plus, românii au dovedit Întotdeauna o extraordinară capacitate de a recepta modele. Au avut, e drept, și Înclinarea de a le trata superficial și de a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
tentați de Occident, dar nu mai puțin atașați propriului lor specific, românii aduc civilizației europene o notă distinctă și se prezintă ca o trăsătură de unire Între Vest și Est. În plus, România este un bastion avansat În fața imensului spațiu oriental, devenit fluid și neliniștitor În urma dezmembrării Uniunii Sovietice și a efervescenței care a cuprins lumea islamică. decembrie 1999-decembrie 2000 ianuarie-aprilie 2005 ianuarie-martie 2007 Note Lucrarea aceasta este, mai Întâi de toate, o elaborare personală. În cea mai mare parte, caracterizările
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
este prețioasă sinteza lui Carlo Tagliavini, Le Origini delle lingue neolatine, ediția a VI-a, Bologna, 1972; În românește: Originile limbilor neolatine, București, 1977. 11. B.P. Hasdeu, În „Introducerea“ la Etymologicum magnum Romaniae, vol. I, București, 1886. 12. În privința fondului oriental al limbii române, lucrarea de referință Îi aparține lui Lazăr Șăineanu: Influența orientală asupra limbii și culturii române, 3 volume, București, 1900; și un rezumat francez sub titlul „L’influence orientale sur la langue et la civilisation roumaine“, În Romania
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
VI-a, Bologna, 1972; În românește: Originile limbilor neolatine, București, 1977. 11. B.P. Hasdeu, În „Introducerea“ la Etymologicum magnum Romaniae, vol. I, București, 1886. 12. În privința fondului oriental al limbii române, lucrarea de referință Îi aparține lui Lazăr Șăineanu: Influența orientală asupra limbii și culturii române, 3 volume, București, 1900; și un rezumat francez sub titlul „L’influence orientale sur la langue et la civilisation roumaine“, În Romania, Paris, 1901, pp. 536-566, și 1902, pp. 82-99. 13. I.I. Russu, Limba traco-dacilor
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
magnum Romaniae, vol. I, București, 1886. 12. În privința fondului oriental al limbii române, lucrarea de referință Îi aparține lui Lazăr Șăineanu: Influența orientală asupra limbii și culturii române, 3 volume, București, 1900; și un rezumat francez sub titlul „L’influence orientale sur la langue et la civilisation roumaine“, În Romania, Paris, 1901, pp. 536-566, și 1902, pp. 82-99. 13. I.I. Russu, Limba traco-dacilor, București, 1967. </endnotelist> 3. Cum s-a făcut România <endnotelist> 1. În ce privește istoria românilor În ansamblu, sintezele clasice
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
volume, Paris, 1896; Nicolae Iorga, Geschichte des Rumänischen Volkes, 2 volume, Gotha, 1905, ediție românească: Istoria poporului românesc, 4 volume, București, 1922-1928, și Istoria românilor, 10 volume, București, 1936-1939, cu o versiune În franceză, Histoire des Roumains et de la romanité orientale, 10 volume, București, 1937- 1945; Constantin C. Giurescu, Istoria românilor, 5 volume, București, 1935-1946. Dintre sintezele publicate În perioada comunistă, se poate consulta În limba engleză lucrarea colectivă editată de Andrei Oțetea, The History of the Rumanian People, New York, 1974
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ghid, de comentarii colaterale. Este suficient să te lași în seama văzului și a imaginației. Izolată la marginea Peninsulei Iberice, considerată o periferie a Europei, Portugalia, aidoma Spaniei, își regăsește dimensiunea visului de altădată în continentul latino-american. România - surata lor orientală - nu a avut, din păcate, șansa unei emergențe imperiale. De aceea, este pregătită să piardă și ceea ce nu a luat de la alții. VASILE GÂRNEȚ: După Atlanticul admirat de noi de pe stâncile lustruite de valuri, la „Gura Infernului” - loc de pelerinaj
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
un canal afluent al Senei, traversăm o peluză în care un grup de tineri de culoare se amuză făcând acrobație și ajungem la o construcție-circ, un cort imens, numit Cabaret Sauvage. Aici vom avea o seară-maraton de dancing și masă orientală. Interiorul localului e făcut să-i susțină numele: atmosferă frustă, mult lemn, ghirlande africane, un uriaș ring de dans, înconjurat de o platformă - ca o punte de velier - pe care sunt dispuse separeuri pentru șase persoane. Alte mese, flancate de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]