7,232 matches
-
în catalogul mondial "Artistas Steinway" sau Faustino Oramas, "El Guayabero", cel care a desăvîrșit "la guaracha". Hoteluri de lux, locuri pentru toate gusturile, formațiunile coraliere cele mai frumoase din Cuba, plajele cu nisipuri albe, toate la un loc creează un paradis al turiștilor. Iubitorii de scufundări, de drumeție, de aventuri pe mare, sînt încîntați și doresc să revină. Turistul nu simte seceta, nu simte că o mulțime de cubanezi sînt nemulțumiți, dacă el este mulțumit. O femeie ne explică măsurile luate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
289 Cui prodest? 292 Cerșetorul 295 Delegația de nivel înalt 299 Filozofia indianului 302 Good bye 305 Tamponări între confrați 308 Prin Marocul anilor '74 312 Drepturile omului 316 Printre frați (I) 319 Printre frați (II) 322 Generosul Georges 325 Paradisul Vannucci 328 În țara lui Pericle (I) 331 În țara lui Pericle (II) 334 În țara lui Pericle (III) 337 Treci acolo, doresc să stau lîngă soție! 340 Vasa schimbă destine 343 Brännö Rödsten 346 Din nou la Brännö Rödsten
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mare, că e rostul și încununarea oricărei vieți, că rotunjește și justifică totul. Toți știu citate celebre, povești de dragoste celebre, toți recită, la o adică, capitolul 13 din prima epistolă către corinteni, sau, dacă sunt mai „umblați“, pasajul din Paradisul lui Dante despre amorul care „move il sole e l’altre stelle“. Când se vorbește despre iubire, îmbujo rarea lirică și surâsul sublim sunt de rigoare. Problema este că mai toți, oricâtă literatură, filozofie și mistică ar invoca, se gândesc
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
sau în prezența unui duhovnică Definită corect, speranța nu are nimic de a face cu fericirea. Pentru cel căruia nu-i lipsește nimic, problema speranței nu se pune: ce vom mai ști despre speranță, în clipa când vom intra în Paradis? Absența speranței poate fi, așadar, trăită în cheie nocturnă, ca disperare, și în cheie diurnă, ca speranță împlinită, ca suficiență a îndestulării. Prezența speranței, în schimb, e de negândit fără experiența simultană a lipsei, a precarității, a unei ambianțe dezesperante
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
scăpare în aer liber, se înșală amarnic. Vrei să te retragi undeva, departe de lume, într-o cabană pitorească, pe-un picior de plai, pe-o gură de rai? Ai toate șansele să te trezești, într-o bună zi, că paradisul însuși e invadat de pasiunea cuiva din zonă pentru minunatul nostru folclor sau pentru șugubețele noastre manele. Față de epidemia de sunete revărsată peste văi întregi, micile exerciții de prin cârciumi și piețe sunt jocuri nevinovate de amatori. Cred, sincer, că
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
bleg. Ilia Ilici nu face nimic, dar motivațiile lui nu țin nici de psihologie, nici de sociologie. Oblomov e metafizician, e Hamlet în variantă rusească. Indecizia, deliberarea nesfârșită, suspensia oricărei opțiuni culminează în paralizie și moarte. Miza inadecvată pe un paradis al candorii, nevroza scrupulului nemăsurat, lehamitea, teama de complicațiile inutile ale unei lumi care, pe de altă parte, e inconsistentă, toate laolaltă compun o retorică a zădărniciei care blochează, demobilizează și, în final, ucide. Apuseanul Hamlet e mai agitat în
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Nici vorbă! Viziunea reprezentanților noștri despre lume e de o cristalină simplitate: tot ce e dincolo de augusta lor siluetă pendulează între catastrofal și ridicol. Opoziția (respectiv puterea) nu înseamnă decât colecții de zmei diformi, Babe Cloanțe, spâni, balauri, sau caricaturi. Paradisul în seamnă „noi și-ai noștri“. N-am întâlnit, în nici una din taberele politice, politicieni care, din când în când, să facă, inteligent, haz de ei înșiși! Aș semnala o singură excepție: Toader Paleologu, care a adus, în peisajul public
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
riște viața de care se bucură, o proprietate la care poate să ajungă numai prin pierderea vieții sale, un pământ cum nu există în toată Rusia și o climă pe care foarte probabil Mahomed a dat-o ca idee a paradisului său. Trupele cezaro-crăiești aflau în războiul cu turcii o rezistență extrem de îndărătnică, de care de departe rușii nu au avut parte, deoarece turcii în Bosnia și Serbia se băteau totodată și pentru proprietățile lor. În Moldova, unde rușii deschideau campania
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
a declarat public că a fost salvat de la moarte de către Valeriu Gafencu, care i-a dat medicamentele sale, ne-a rămas de la pastorul lutheran o foarte frumoasă mărturie despre limba română, care, consideră el, este limba care se vorbește în paradis, pentru că „ea îți îngăduie să exprimi orice adâncime sufletească și orice înălțime cerească”. Au avut loc și botezuri ale unor copii născuți în închisoare de către deținute ce fuseseră arestate pe perioada sarcinii. 1.3.3. Postul și rugăciunea Ceea ce s-
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
mai importanți scriitori ai epocii interbelice. În paralel scrie și la „Cuvântul”, „Curentul”, „Calendarul”, elaborându-și între timp doctrina ortodoxistă, răspândită în paginile „Gândirii” și adunată în 3 volume: „Puncte cardinale în haos” 1930, „Ortodoxie și etnocrație” 1937 și „Nostalgia Paradisului” 1940. Traduce și scriitori străini ca Rabindranath Tagore și Rainer Maria Rilke. Descoperă creștinismul bizantin, în mod special la misticul creștin elvețian Hugo Ball, prin care-i decoperă pe Dionisie Areopagitul, Ioan Scărarul, Simeon Stâlpnicul. Propagă cultura românescă în țară
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
Teologie Tatăl la esență duce Tot ce-n Cosmos vrea să fie. Tot o mică lecție de dogmatică avem și în „Tristețe mistică”: „Strămoșul morților, Adam / În grav non-sens ne-a circumcis / Când, virtual, în el eram / Potențe vii de Paradis.”, pentru ca să ne dea și soluția în „Canon mistic”: „Dar, Dumnezeu se face om / ca să-L cunoaștem bine... și / Mâncându-L din al Vieții Pom... Să nu mai încetăm a fi”. În „De profundis”, probabil una dintre cele mai cunoscute poezii
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
barem prin clonare și descifrarea genomului uman, vreau să zic prin reproducerea ca la xerox a unor semeni conform unui proiect n’are sau are importanță În ce scop, iar În asta rezidă saltul calitativ care ne poate duce În paradis sau În iad. N’a sistematizat știința biologică de până la el, precum a făcut-o un secol Înainte Linné, nașul de botez al speciilor. Nu știu dacă a fost un creaționist, precum Linné care s’a mărginit la a clasifica
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
unui pinten din versantul nord-vestic al muntelui Ghilcoș, prezența aluviunilor roșiatice aduse de pârâul Roșu, cât și reflectarea purpurie a Suhardului Mic în oglinda lacului, dar și calcarele roșcate din împrejurimi sunt considerate a fi motivele pentru care acest mic paradis acvatic a primit numele de Lacul Roșu. Când am ajuns pentru prima dată în această parte a Moldovei eram mică, aveam cam opt ani. Pe atunci, vârsta nu mă lăsa să apreciez la adevărata valoare ceea ce mă înconjura. Tot ce
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
71. Eminescu a fost urmărit toată viața de visul unei insule paradisiace, unde viața capătă din nou fluxul primordial, fără șocuri, fără conflicte și chiar fără conștiință, unde omul are prilejul să-și descopere condiția adamică de înaintea căderii din Paradis 72. Or, Eminescu a găsit acel loc ideal fără să-l caute. I-a fost dat. La vârsta aceea copilul nu căuta frumuseți în sine, imagini spectaculoase; el a primit cu naturalețe noul său mediu și a văzut în acesta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
greu să accepte morala comună a căminarului. Asta pe de o parte. Pe de altă parte, instinctul poetic se trezise în el în așa măsură, încât era urmărit de visul unei insule paradisiace [...] acoperind condiția adamică de înaintea căderii din Paradis 130. Despre această misterioasă insulă a lui Euthanasius, complex laitmotivic al întregii opere eminesciene, se va vorbi într-un alt context al demersului de față. Aici este locul unei singure remarci: înainte de a o percepe așa cum a creat-o în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cotlon de sobă156, aruncată în foc pentru că nu-ți răspunde, și cu totul altceva să tânjești la o oră de iubire 157. În prima atitudine, era o simplă imitație nevinovată de copil, în a doua, credința că fata întâlnită în paradisul ipoteștean îi va fi destinată pentru tot restul vieții. Transpus în operă, acest episod conservă întreagă inocența lor adamică: Nici unul din ei nu știe încă ce-nsemnează iubirea... ei se iubesc fără s-o știe... formele sunt virgine și necoapte... în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ruină 218. În același poem, comparația ia locul părelnicului: Ești ca îngerul fidel/ Ce pe cel care iubește ar veghia-n eternitate 219. Finalul variantei de tinerețe (decembrie 1869) are forma cu mult mai plină și mai închegată: înger ești din paradis/ Și mă tem privind la tine... căci ți-o jur: nu m-aș mira/ Dac-ai prinde aripi albe și la ceriuri ai sbura/ Privind lumea cea profană cum se pierde în abis220. Cum trăsătura definitorie a îngerului este zborul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Saeculum I.O., 2002, p. 549. 7 Martin Heidegger, Repere pe drumul gândirii, Traducere și note introductive Thomas Kleininger și Gabriel Liiceanu, București, Editura Politică,1988, p. 50. 8 Ibidem, p. 15. 9 Ibidem, p. 47. 10 Pompiliu Crăciunescu, Eminescu paradisul infernal și transcosmologia, prefață de Basarab Nicolescu, Iași, Editura Junimea, 2000, p. 29. 11 Ibidem, 26. 12 Mihai Eminescu, Opere XVI, ed. cit., p. 48. 13 Ibidem. 14 Amado Alonso, op. cit., p. 123. 15 Ibidem, p. 123. 16 Ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
De la Eminescu la Nichita Stănescu, Timișoara, Editura Excelsior Art, 2002. * Cheie-Pantea, Iosif, Repere eminesciene, Timișoara, Editura Excelsior, 1999. * Cifor, Lucia, Mihai Eminescu prin câteva cuvinte-cheie, Iași, Editura Fides, 2000. * Cioran, Emil, Amurgul gândurilor, București, Editura Humanitas, 1991. * Crăciunescu, Pompiliu, Eminescu paradisul infernal și transcosmologia, Prefață de Basarab Nicolescu, Iași, Editura Junimea, 2000. * Crăciunescu, Pompiliu, Strategiile fractale, Iași, Editura Junimea, 2003. * Culianu, Ioan Petru, Studii românești. I. Fantasmele nihilismului. Secretul doctorului Eliade, Traducere de Corina Popescu și Dan Petrescu, București, Editura Nemira
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Eminesciana; 59) * CIMPOI, Mihai. Plânsul Demiurgului. Noi eseuri despre Eminescu. Iași: Junimea, 1999, 204 p. (Eminesciana; 60) * RUSU, Vasile. Eminescu. Motivele vegetale și faunistice / Vasile Rusu. Iași: Junimea, 2000, 210 p. (Eminesciana; 61) o EMINESCIANA. SERIE NOUĂ * CRĂCIUNESCU, Pompiliu. Eminescu: paradisul infernal și transcosmologia. Prefață de Basarab Nicolescu. Iași: Junimea, 2000, 216 p. (Eminesciana. Serie nouă; 1) * SOROHAN, Elvira; PRICOP, Constantin; STANCU, Valeriu P. Naratori și modelare umană în medievalitatea românească. Iași: Junimea, 2000, 172 p. (Eminesciana. Serie nouă; 1) * PETRESCU
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
regulă, floreta strofei cu haz și tâlc, iar în breaslă se perpetua o solidaritate imposibil de regăsit în luminatul veac XXI, când orice reuniune scriitoricească conține mai mult potențial exploziv de mare risc decât meciurile Rapid-Steaua. Sigur că nu era "paradisul general", că existau și destule idiosincrazii, dar scriitorimea se respecta, cultivând întâi de toate prietenia, sprijinul reciproc în momente grele, prețuirea, și lăsând loc doar accidental disputei vehemente de orgolii. Iașul, care a oferit cândva istoriei literare lecția marii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Aduceți-mi mâine actele necesare! Le facem în regim de urgență, prin curierul Comitetului Județean! E bine? Dumitale vei avea privilegiul să vezi Suedia, să gândești și să trăiești 31 de zile într-o țară minunată, poate cea mai avansată, paradisul lumii contemporane!... Și până să-mi dau bine seama, să receptez tot ce-mi spunea, să meditez la cele auzite, Ea s-a repezit spre mine ca o furtună, încât pe moment, aproape m-am speriat, crezând că o să-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
prezint la "înălțimea așteptărilor" celor care fuseseră încântați de excursia pe meleagurile sucevene. ... Între timp, a venit vacanța. În luna august, am fost, într-adevăr, în Suedia. Au fost 31 de zile de vis. M-am simțit ca-ntr-un paradis. Dar, despre această călătorie, voi povesti cu alt prilej. În septembrie m-am reîntors la catedră. Eram plin ca stupul de frumusețile și noutățile văzute în Suedia. Abia așteptam să povestesc colegilor, prietenilor, cunoscuților, unele impresii unice. Ea am aflat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
la Botoșani, în decembrie 1989, a fost huiduit de mulțime și silit să se-ascundă mai multe zile în casă, solitar, înecându-și amarul, adică sinucigându-se și el, dar... în pahar...! Iartă-i Doamne, pe toți! O CĂLĂTORIE ÎN PARADIS 1. August 1974: zburăm spre Suedia În sfârșit după multe frământări și așteptări, după un noian de socoteli ale autorităților politice și îndoieli ale mele, cel propus să plece în Suedia duminică, 1 august 1974, ne urcăm într-un aparat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
față de suceveni. Cum președinta Societății de Cruce Roșie, filiala Suceava, era colega mea de catedră, Elvira Gheorghiu, ea a fost cheia și lăcata plecării mele, pentru care, în pofida consecințelor care-au urmat, îi sunt oricând profund îndatorat. Să vezi Suedia paradisul ordinii și ocrotirii sociale ideale, al disciplinei și cultului muncii, țara cu unul din cele mai înalte nivele de viață, țara fără cerșetori și mahalale, un fel de "republică a egalilor", cum o visa J.J. Rousseau, în care să nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]