13,759 matches
-
punctului izoelectric. Metode de preparare a sistemelor disperse ultramicroeterogene (solurile) Sistemele coloidale sunt sisteme intermediare între cele grosiere, eterogene, cu grad de dispersie foarte mic și cele moleculare sau omogene. Solurile pot fi obținute prin două metode: a) prin dispersarea particulelor mari ale sistemelor eterogene în particule mai mici, de dimensiuni coloidale, proces ce duce la creșterea gradului de dispersie; b) prin condensarea moleculelor sau ionilor dintr-un sistem omogen până la formarea particulelor coloidale, prin scăderea gradului de dispersie al acelui
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
sistemelor disperse ultramicroeterogene (solurile) Sistemele coloidale sunt sisteme intermediare între cele grosiere, eterogene, cu grad de dispersie foarte mic și cele moleculare sau omogene. Solurile pot fi obținute prin două metode: a) prin dispersarea particulelor mari ale sistemelor eterogene în particule mai mici, de dimensiuni coloidale, proces ce duce la creșterea gradului de dispersie; b) prin condensarea moleculelor sau ionilor dintr-un sistem omogen până la formarea particulelor coloidale, prin scăderea gradului de dispersie al acelui sistem. Formarea solurilor prin condensare poate
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
fi obținute prin două metode: a) prin dispersarea particulelor mari ale sistemelor eterogene în particule mai mici, de dimensiuni coloidale, proces ce duce la creșterea gradului de dispersie; b) prin condensarea moleculelor sau ionilor dintr-un sistem omogen până la formarea particulelor coloidale, prin scăderea gradului de dispersie al acelui sistem. Formarea solurilor prin condensare poate avea loc prin procedee fizice sau chimice. 1. Procedee fizice: metoda înlocuirii solventului Prepararea solului de parafină Se prepară o soluție de aproximativ 2 % de parafină
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
2 % de parafină în alcool etilic; 10 ml din aceasta se toarnă, picătură cu picătură și sub agitare energică, în 300 ml apă distilată. Se obține un sol puternic opalescent de parafină în apă (hidrosol de parafină). Pentru a elimina particulele macrodisperse, solul se filtrează. Dacă se dorește păstrarea solului un timp mai îndelungat, este necesară îndepărtarea alcoolului prin dializă, deoarece acesta micșorează stabilitatea sistemului nou format. Analog se pot prepara și solurile de colofoniu și mastic, folosind aceleași volume de
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
hidrosolul halogenurii de argint date. Stabilitatea solurilor obținute depinde de solubilitatea halogenurii ce formează faza dispersă, stabilitatea fiind cu atât mai mare cu cât solubilitatea este mai mică. Reactivul luat în exces constituie stabilizatorul.; ionii acestuia se adsorb pe suprafața particulelor coloidale, formând un dublu strat electric. Pentru a prepara soluri de AgI de diferite stabilități se toarnă în trei pahare Berzelius câte 5 ml de soluție KI de concentrație 0,01 n. Se adaugă apoi, picătură cu picătură, dintr-o
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
lungimea sa de undă, conform relației: Dacă lumina incidentă este monocromatică, în lumina difuzată se găsește aceeași radiație; difuzia obișnuită a luminii nu este însoțită de schimbarea lungimii de undă. Relația lui Rayleigh nu este aplicabilă decât soluțiilor coloidale cu particule mici (r ≈ 5 10 nm). Cu cât raza particulei este mai mare, valoarea absolută a exponentului lungimii de undă se micșorează și relația devine: unde 0 ≤ z ≤ 4. În diagrama alăturată este trasată variația exponentului z în funcție de diametrul particulelor coloidale
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
este monocromatică, în lumina difuzată se găsește aceeași radiație; difuzia obișnuită a luminii nu este însoțită de schimbarea lungimii de undă. Relația lui Rayleigh nu este aplicabilă decât soluțiilor coloidale cu particule mici (r ≈ 5 10 nm). Cu cât raza particulei este mai mare, valoarea absolută a exponentului lungimii de undă se micșorează și relația devine: unde 0 ≤ z ≤ 4. În diagrama alăturată este trasată variația exponentului z în funcție de diametrul particulelor coloidale. Dacă lumina difuzată este albăstruie, cea care traversează coloidul
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
cu particule mici (r ≈ 5 10 nm). Cu cât raza particulei este mai mare, valoarea absolută a exponentului lungimii de undă se micșorează și relația devine: unde 0 ≤ z ≤ 4. În diagrama alăturată este trasată variația exponentului z în funcție de diametrul particulelor coloidale. Dacă lumina difuzată este albăstruie, cea care traversează coloidul trebuie să fie roșieportocalie. Extincția E este dată de expresia Logaritmând, avem relația: Dacă se măsoară extincțiile E pentru anumite lungimi de undă și se reprezintă grafic log E funcție de
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
Logaritmând, avem relația: Dacă se măsoară extincțiile E pentru anumite lungimi de undă și se reprezintă grafic log E funcție de log λ, se obține o dreaptă din a cărei pantă se calculează z. Cu ajutorul diagramei trasate se determină apoi mărimea particulelor prin interpolare. Valoarea obținută reprezintă doar o medie statistică, dacă sistemul este polidispers. Mod de lucru Se prepară soluții coloidale incolore de clorură de argint, iodură de argint, bromură de argint, colofoniu, parafină etc. Pentru fiecare coloid studiat se măsoară
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
îndepărta prin filtrare; dispersii moleculare (ioni sau molecule) care în cantități mici stabilizează solul, dar excesul lor trebuie îndepărtat. Cea mai veche și folosită metodă pentru îndepărtarea dispersiilor moleculare este dializa, bazată pe folosirea unor membrane semipermeabile dializante, care rețin particulele coloidale dar permit trecerea ionilor sau moleculelor. Drept membrane se pot folosi materiale naturale: pergament vegetal, bășici animale sau artificiale: membrane din colodiu, acetilceluloză, celofan etc. În urma procesului de dializă, concentrația electroliților în soluția coloidală (C1) scade ca urmare a
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
excelentului lor nivel tactic. „Istoria diplomației românești este bogată și de laudă. Din lungile secole de dominație turcească, românii au învățat cele mai rafinate și delicate aspecte ale diplomației, acelea de a manevra între puterile mari, de a extrage fiecare particulă de autonomie din cel mai strâns control, de a obține avantaje din toate intrigile bizantine pe care a dospit dominația turcă. Diplomația românească a fost caracterizată de ceea ce poate fi numit un simț al «momentului potrivit». Acest tip de abilitate
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
elementelor în diferitele sisteme. Situația elementelor în sistem poate fi apreciată în funcție de două coordonate: autonomia elementelor în raport cu sistemul și consistența, importanța lor în raport cu sistemul. Spre exemplu, pot exista sisteme ale căror elemente pot exista libere, în afara sistemului. Acesta este cazul particulelor elementare - electron, proton, neutron -, față de sistemul alcătuit de atom, care, cu proprietăți într-o oarecare măsură constante, pot exista libere, în afara sistemului. După Saussure, limba este un sistem ale cărui elemente nu pot exista liber, în afara sistemului. Al doilea exemplu
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
doar" câțiva kilometri). Lunile lui Jupiter sunt cuprinse în magnetosfera lui, ceea ce explică parțial activitatea de pe Io. Din păcate pentru viitoarele călătorii spațiale și o problemă mare pentru proiectanții sondelor Voyager și Galileo, mediul de lângă Jupiter prezintă mari cantități de particule energetice prinse de câmpul magnetic a lui Jupiter. Această ,,radiație" este similară, dar mult mai intensă decât cea observată în centurile Van Allen ale Pământului. Ar fi fatală pentru orice ființă umană neprotejată. Sonda Galileo a descoperit o nouă radiație
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
fost fotografiate în infraroșu de către telescoapele de pe Pământ și de pe Galileo. Spre deosebire de cele a lui Saturn, inelele lui Jupiter sunt întunecate. Probabil sunt alcătuite din mici grăunțe de material pietros. Spre deosebire de inelele lui Saturn, acestea par să nu conțină gheață. Particulele din inelele lui Jupiter probabil nu rămân acolo pentru mult timp(datorită atracției atmosferice și magnetice). Sonda Galileo a găsit dovezi clare ce arată că inelele sunt alimentate în continuu de praful format de impacturile micrometeoriților cu cele patru luni
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
Am observat că planeta cea mai înaltă este un tricorp.’’ Se pare că savantul astronom descoperise că planeta este un tricorp. Astăzi se știe că în jurul planetei există mai multe inele și că fiecare dintre ele este alcătuit din nenumărate particole și gaze înghețate. Sistemul de inele este poziționat perfect în planul ecuatorial având un diametru de cca. 275000 km. Saturn se află la o distanță de 10 ori mai mare de Soare decât Pământul, cu un volum de 770 de
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
acestora. Atmosfera terestră este alcătuită în principal din azot, oxigen și în cantități mici dioxidul de carbon. Troposfera, stratul de la baza atmosferei ne apară de radiațiile din spațiu făcând posibilă viața pe Terra. Ionosfera, stratul de aer rarefiat care conține particule încărcate electric și este responsabilă de manifestările aurorelor și a dârelor încandescente ale meteoriților. ATRACȚIE UNIVERSALĂ Termen sinonim cu gravitație. Proprietate generală a corpurilor de a se atrage reciproc. AURORA POLARĂ Fenomen atmosferic spectaculos care se produce în regiunile polare
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
dintr-o explozie uriașă acum 15 milioane de ani. Acest eveniment unic a dat naștere materiei, energiei, spațiului și timpului. După explozia uriașă, Universul a fost extrem de fierbinte și s-au produs radiații puternice. După circa 10s s-au materializat particulele componente ale atomului: protonii, neutronii, electronii. Atomii, în principal H, He s-au format cu milioane de ani în urmă când a scăzut temperatura și masa Universului a crescut enorm. BIG CRUNCH(Marea Contracție) Teorie potrivit căreia la un moment
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
celorlalte corpuri din câmp. Soarele are o masă foarte mare și poate ține planetele în campul său gravitațional. Câmpul gravitațional generat de Pământ se numește câmp gravitațional terestru. CENTURILE VAN ALLEN Zonele periterestre unde sunt acumulate o mare parte din particulele vântului solar (protoni și electroni). Particulele electrizate se deplasează în câmpul magnetic sub ațiunea forței Lorentz, urmând traiectorii spiralate spre polii magnetici. Dacă particulele pătrund cu viteza perpendiculară pe inducția câmpului magnetic terestru ele vor descrie traiectorii circulare un timp
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
o masă foarte mare și poate ține planetele în campul său gravitațional. Câmpul gravitațional generat de Pământ se numește câmp gravitațional terestru. CENTURILE VAN ALLEN Zonele periterestre unde sunt acumulate o mare parte din particulele vântului solar (protoni și electroni). Particulele electrizate se deplasează în câmpul magnetic sub ațiunea forței Lorentz, urmând traiectorii spiralate spre polii magnetici. Dacă particulele pătrund cu viteza perpendiculară pe inducția câmpului magnetic terestru ele vor descrie traiectorii circulare un timp indefinit, formând capcana (centura) magnetică. Există
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
numește câmp gravitațional terestru. CENTURILE VAN ALLEN Zonele periterestre unde sunt acumulate o mare parte din particulele vântului solar (protoni și electroni). Particulele electrizate se deplasează în câmpul magnetic sub ațiunea forței Lorentz, urmând traiectorii spiralate spre polii magnetici. Dacă particulele pătrund cu viteza perpendiculară pe inducția câmpului magnetic terestru ele vor descrie traiectorii circulare un timp indefinit, formând capcana (centura) magnetică. Există o împărțire convențională a centurilor de radiații, în centura internă, formată din protoni de mare energie (10200 MeV
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
și 25000 km înaltime. În 1963 a fost descoperită o a treia centură de radiații, situată la altitudinea de peste 10 raze terestre, formată din electroni de energii mai mici decat în centurile de radiații Van Allen. Centurile ne protejează de particulele vântului solar care sunt periculoase pentru orice formă de viață. Traiectoriile sateliților ocolesc centurile deoarece particulele de mare energie le-ar pute distruge. CICLUL SAROS Intervalul de timp egal cu 18 ani 11 zile 8h, după care se repeta periodic
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
la altitudinea de peste 10 raze terestre, formată din electroni de energii mai mici decat în centurile de radiații Van Allen. Centurile ne protejează de particulele vântului solar care sunt periculoase pentru orice formă de viață. Traiectoriile sateliților ocolesc centurile deoarece particulele de mare energie le-ar pute distruge. CICLUL SAROS Intervalul de timp egal cu 18 ani 11 zile 8h, după care se repeta periodic eclipsele de Soare și de Luna. COANDĂ HENRI (1886-1972) Savant român inventator al aeroreactorului utilizat în
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
presiunii extrem de ridicate din centrul Soarelui și furnizează cantități uriașe de energie. Aceasta este transportată prin radiație și convecție la suprafața solară, dupa 1 milion de ani și apoi transmisă în spațiu, de către atmosfera solară, sub formă de unde electromagnetice și particule (electroni și protoni). O parte însemnată a radiației solare se regăsește sub formă de lumină (radiația vizibilă), caldură (radiația infraroșie) și numai o mică parte este regasită sub forma radiațiilor radio, ultraviolete și X. Luminii solare îi trebuie aproape opt
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
radiației solare se regăsește sub formă de lumină (radiația vizibilă), caldură (radiația infraroșie) și numai o mică parte este regasită sub forma radiațiilor radio, ultraviolete și X. Luminii solare îi trebuie aproape opt minute ca să ajungă la Pământ. Curenții de particole sunt eliberați constant de Soare în toate direcțiile și poartă numele de vânt solar. Emisia de energie din Soare este atât de mare încât Soarele pierde 4300000kg/s. Cunoașterea masei solare le-a permis fizicienilor să estimeze vârsta astrului la
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
folosit în fotometria vizuală și destinat măsurării unor mărimi fotometrice ca: intensitatea luminoasă a surselor de lumină, fluxului luminos, iluminarea. Fotometrele pot fi vizuale (subiective) dacă receptorul este ochiul și fizice (obiective) dacă se folosește ca receptor celula fotoelectrică. FOTON Particula care transmite (emite sau absoarbe) radiația electromagnetică. Energia fotonilor este h×V (h constanta lui Planck, V frecvența luminii). Cu cât frecvența radiației electromagnetice este mai mică, cu atât proprietățile cuantice (corpusculare) apar mai puțin evidente. Spre deosebire de particulele materiale nu
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]