6,499 matches
-
Brebu este un sat în comuna Runcu din județul Dâmbovița, Muntenia, România. Satul Brebu este situat la poalele munților Leaota. Altitudinea a minimă este de 715 m, iar cea maximă de 820 m în Vârful Gâlmii, situat în nordul satului. Satul Brebu este atestat documentar odată cu Runcu (1564). Este așezat pe una din cele mai pitorești culmi de la
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
munților Leaota. Altitudinea a minimă este de 715 m, iar cea maximă de 820 m în Vârful Gâlmii, situat în nordul satului. Satul Brebu este atestat documentar odată cu Runcu (1564). Este așezat pe una din cele mai pitorești culmi de la poalele Leaotei, cu nume de legendă - Plaiul Domnesc. Această poziție geografică de excepție este întregită dar își găsește reflectarea în minunăția locurilor ce o urmează și înconjoară, începând cu Poiana Iezilor, La Bordeie și în Fund la Țarină până la Coasta Cârciumii
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
ondulat, observându-se la o privire mai atentă anumite „vâlcele” ce pot fi cursuri vechi ale râului.În partea de E având rolul de granița între Ibrianu și Frasinu este situat paraul Chileanca. Acest pârâu își începe albia chiar de la poalele dealurilor ce străjuiesc partea de N a comunei Finta, strângând mare parte din apa provenită din precipitații ce se scurge de pe dealuri. În perioadele secetoase pârâul e alimentat doar din câteva izvoare aflate în partea de S a comunei Finta
Ibrianu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301174_a_302503]
-
Pucheni este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Brădățel, Meișoare, Pucheni (reședința), Valea Largă și Vârfureni. Comuna Pucheni este situată în zona internă a Subcarpaților Ialomiței, la poalele munților Leaota, în partea de nord-vest a județului, la limita cu județul Argeș. Se află la o distanță de 45 km de municipiul Târgoviște și 39 km de municipiul Câmpulung-Muscel. Teritoriul comunei este străbătut de apele pârâului Valea Largă. Comuna
Comuna Pucheni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301186_a_302515]
-
acestora. O imagine de neuitat este dată și de vârfurile ce-i domină, unele înconjurate de păduri și poieni odihnitoare și desfătătoare. Sunt înălțimi magnifice, unele identificate că locuri întărite (cetățui), destinate cândva observării și apărării străbunilor, ce locuiau pe poalele acestora. Similar altor localități, din Subcarpații interni, solul specific Runcului este cel brun de pădure, slab podzolit (nisipos), intercalat cu pământul cenușiu de munte. În general, solul majoritar - brun de pădure - s-a format pe calcare și conglomerate, sub acțiunea
Comuna Runcu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301188_a_302517]
-
Văleni-Dâmbovița este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Mesteacăn și Văleni-Dâmbovița (reședința). Este situată în partea de nord-est a podișului Getic, la poalele Munților Bucegi, pe valea Dâmboviței. Comuna este traversată de șoseaua județeană DJ723, care leagă valea Dâmboviței și DN72A de valea Argeșelului și DN73D. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Văleni-Dâmbovița se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul
Comuna Văleni-Dâmbovița, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301195_a_302524]
-
unde se termină în DN28. La Kogălniceni, din acest drum se ramifică și șoseaua județeană DJ207M, care duce spre sud la Butea (unde se termină tot în DN28). Situate pe malul stâng al râului Siret, satele comunei se găsesc la poalele unor dealuri propice agriculturii. Lunca Șiretului ocupă zonele inundabile de pe cursul râului. Pe valea Șiretului există exploatări de piatră de construcții (prundiș și nisip). Munții Carpați Orientali pot fi văzuți în zare spre apus, mai ales de pe culmea dealurilor care
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
de suprafață. În satul Șcheia, la câteva sute de metri mai sus pe ulița de biserică catolică, se află un loc numit La Izvoare. Aici sunt puțuri de fântână joase care captează mai multe vene de apă potabilă exact la poala dealului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Alexandru I. Cuza se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,21%). Pentru 1,75% din populație, apartenența etnică
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
Starčevo-Criș), eneolitic (cultura Cucuteni), perioada Halstatt, secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolul al VII-lea-al VIII-lea (Evul Mediu Timpuriu), secolul al XV-lea și secolele al XVII-lea-al XVIII-lea (Evul Mediu); în sfârșit, la „Poala Catargului”, la 1,4 km sud-vest de satul Spinoasa, mai este un sit cu așezări din paleolitic, eneolitic (cultura Cucuteni, una faza A și alta faza B), Epoca Bronzului Târziu (cultura Noua), perioada Halstatt, perioada Latène (cultura geto-dacică), secolele al
Comuna Erbiceni, Iași () [Corola-website/Science/301276_a_302605]
-
Astfel apare celebra "breaslă a pietrarilor, podarilor și cărămidarilor". La început pietrarii locuiau în Iași, după cum vedem în Catastiful Iașilor din 1755, însă datorită drumului anevoios până pe Dealul Repedea de unde scoteau lespezile de piatră, au hotărât să se mute la poalele carierei. Astfel apare satul Pietrărie. Neobișnuit este faptul că ei nu aveau, ca celelalte bresle, o biserică a lor. Iar în toată istoria Pietrăriei nu se vorbește nicăieri despre vreun loc de închinăciune zidit din temelii de această breală. Însă
Pietrăria, Iași () [Corola-website/Science/301299_a_302628]
-
Caraș-Severin, fiind la distanță de 12 km. de municipiul Lugoj, dealungul șoselei și căii ferate Timișoara - București. Că așezare pe glob se află pe următoarele coordonate : meridianul 22 grade longitudine estică și paralelă 45,7 grade că latitudine nordică. La poalele acestor dealuri, la mică distanță se află valea râului Timiș, cu lunca să lata de cca. 1 - 2 km. Până la localitatea Gavojdia vatra satului are o altitudine de 20 - 30 m. în formă vălurata de deal cu denumirile locale de
Comuna Gavojdia, Timiș () [Corola-website/Science/301362_a_302691]
-
Nădrag (, ) este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Crivina și Nădrag (reședința). Localitatea Nădrag se situează în sud - vestul României, în partea de nord - est a județului Timiș, la poalele vârfului Padeș din munții Poiana Ruscăi (vîrful Padeș 1380 m). Nădragul se află la o distanță de circa 30 km față de municipiul Lugoj 90 km de municipiul Timișoara și de asemenea, la aproximativ 30 km de Făget. Altitudinea în localitate
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
aproximativ 20 km, ea se poate lesne parcurge, în bună măsură pe un drum forestier pietruit, practicabil în general pentru orice tip de autovehicul până la locul denumit Dâmbul cu Fier unde se află amplasată cabana “Căpriorul”. Din vârful Padeș, la poalele căruia sălășluiesc așa numitele galerii de coastă (vechile mine), locuri de extracție, altădată a minereului de fier, se deschide o frumoasă panoramă de unde, pe timp de vară, când cerul e senin, se poate contempla verdele închis al înălțimilor montane coborând
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
76,87%), dar există și minorități de romano-catolici (12,98%), baptiști (2,64%), creștini după evanghelie (1,76%) și penticostali (1,48%). Pentru 3,03% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Situată în zona montană a județului Timiș, la poalele vârfului Padeș, localitatea Nădrag posedă un relief în general deluros, cu pante mai mult abrupte și doar pe alocuri line. Solul e deteriorat și de faptul că întregul masiv Poiana Ruscăi este construit din șisturi cristaline, în care de multe
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
din cele 5 centre viticole ale Banatului. Cele mai cunoscute vinuri din această regiune sunt: Burgund mare, Merlot, Riesling italian. Este supranumit și „satul așezat pe trei văi”. Localitatea se situează la circa 4 km sud de orașul Buziaș, la poalele de NV ale Dealului Silagiu, la o altitudine medie de 128 m și este străbătută de pârâul Silagiu. Dealul Silagiu are o altitudine maximă de 324 m. Se învecinează la Nord cu Buziaș, la sud cu Izgar, Caraș-Severin, la sud-est
Silagiu, Timiș () [Corola-website/Science/301397_a_302726]
-
volumul de memorialistică ""Călătorii în Moldova"" (1859), poetul scrie următoarele: ""Cu toate acestea capitala nu are un râu ale cărui ape ar fi de ajuns să împlinească trebuințele ei. Un râuleț, ce se usucă în timp de vară, trece pe la poalele orașului și piere umilit de el însuși (...)"". În povestirea ""Valea Prutului"" din volumul "România pitorească" (1901), scriitorul Alexandru Vlahuță, poposit și el în Iași, își exprimă regretul că Iașul nu are o apă mai mare. ""Ce păcat că nu-i
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
aproape 1.700 m, iar întinse fânețe și poieni - împodobite cu tot felul de flori - împânzesc malurile văilor, luminișurile pădurilor sau plaiurile ondulate de sub centura împădurită a masivului. Dincolo de regiunea fânețelor începe pădurea de fag, care acoperă în mare parte poalele masivului. Fagul se dezvoltă aici puternic, înalt și drept, alcătuind codrii cu adevărat măreți. Pentru frumusețea pădurilor de fagi argintii de pe Valea Bâlei ca și pentru celelalte valori turistice ce se găsesc de-a lungul ei (stâncării, lacuri și cascade
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
ținuturile nordice ale masivului, cât și în cele sudice. Jderul și râsul se întâlnesc mai rar. În schimb, veverița apare mai pretutindeni în calea drumețului, în regiunile forestiere, unde nelipsită este și vulpea. Cerbi și căprioare dau farmec pădurilor de la poale. Lupul este prezent și el în aceste locuri. Multe păsări înfrumusețeză viața pădurii: se întâlnesc forfecuțe, cintezoi, cojoaice de munte, ciocănitoare, sturzi, codobaturi de pădure, mierle. Cocoși de munte și ierunci se adăpostesc prin desișuri. Dintre păsările răpitoare trăiesc în
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
1.397 m, fiind situat în mijlocul acestei zone. Acesta este un vulcan activ, ultima erupție având loc în 1902. În 8 mai, în acel an, erupția a luat prin surprindere orașul Saint-Pierre, aflat pe coasta de vest a insulei, la poalele vulcanului, omorând aproape toată populația, refugiații precum și persoanele din vapoarele din portul orașului, pentru un total între 28.000 și 30.000 persoane. Numărul supraviețuitorilor este infim de mic, doar 2, sau după unele surse 3 persoane fiind găsite în
Martinica () [Corola-website/Science/300156_a_301485]
-
Este al șaptelea oraș al Israelului, după numărul de locuitori - 195,362 (2010), și al doilea ca suprafață, după Ierusalim. Aria municipiului Beer Seva este de 117,500 dunami, adică 117,5 km. Orașul este așezat în nordul Neghevului, la poalele Muntelui Hevron (Hebron) și este denumit „capitala Negevului”. Este sediul Universității Ben Gurion, al Spitalului universitar „Soroka”, are un teatru municipal și o orchestră simfonică, numită „Sinfonietta ”, un tribunal districtual. Dintre atracțiile turistice ale localității se pot menționa Muzeul și
Beer Șeva () [Corola-website/Science/300203_a_301532]
-
XIX lea, orașul s-a lărgit, mai ales prin contribuția a două grupuri de coloniști creștini care s-au stabilit în afara zidurilor. Una era cea a templierilor protestanți din sudul Germaniei, care și-au zidit case în zona de șes, la poalele Carmelului, la sud de coasta mediteraneană, in proximitatea Orașului vechi, și care au încercat să practice agricultura.Mai apoi ei au înființat pe vârful muntelui un cartier destinat odihnei și agrementului numit Karmelheim, din care câteva case au supraviețuit și
Haifa () [Corola-website/Science/300200_a_301529]
-
vârful muntelui un cartier destinat odihnei și agrementului numit Karmelheim, din care câteva case au supraviețuit și au fost conservate până în ziua de astăzi. Acesta este cartierul Carmel Merkazi (Carmel central) din zilele noastre. Casele Coloniei germane (Hamoshavá Haggermanit) de la poalele muntelui, au fost și ele restaurate, și transformate în zilele noastre într-un spațiu turistic. Al doilea grup de coloniști a fost cel al Ordinului Carmelit catolic, ai cărui membri s-au așezat în zona cartierului Bat Galim și în
Haifa () [Corola-website/Science/300200_a_301529]
-
Craiva este un sat în comuna Cricău din județul Albă, Transilvania, România. Tip localitate: sat Populație: 375 locuitori Zona: Dealurile Aiudului Munți: Trăscău, Piatra Craivii (1078 m) Dealuri: Pietrele Popii (575 m altitudine) Craiva, sat aflat la poalele înălțimii Piatră Craivii (1083 m alt.) din latura estică a munților Trăscăului (Dj 107 H). Cetate dacica (sec. ÎI î.e.n.- I e.n.) pe platou și pe cca 2400 m² de terase artificiale montane (incinta poligonala, murus dacicus, sanctuar, masive urme
Craiva, Alba () [Corola-website/Science/300235_a_301564]
-
Măncești este un sat în comuna Horea din județul Alba, Transilvania, România. Face parte din comuna Horea , împreună cu următoarele sate: Baba, Butești, Dârlești, Fericet, Giurgiuț, Horea, Mătișești, Niculești, Pătrușești, Petreasa, Teiu, Trifești, Zânzești Satul Măncești, comuna Horea se află la poalele munților Apuseni, în partea de nord a județului Alba, la limita cu județul Bihor și Cluj. Clima este relativ rece și umedă, temperaturile medii anuale fiind cuprinse între 10-12 grade celsius. Ocupațiile principale ale locuitorilor sunt tăiatul și prelucrarea grosieră
Măncești, Alba () [Corola-website/Science/300250_a_301579]
-
Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 154), localitatea apare sub numele de „Diomal”. Se învecinează cu Stremț, Geoagiu, Gârbova de Sus, Gârbovița, Gârbova de jos, iar în partea de apus cu dealul Măgura. Este o străveche așezare așezată pitoresc la poalele contrafortului calcaros al Măgurii Geomalului care domină cu cei 746 m întreaga zonă. Urmând drumul de hotar Stremț - Geomal după 6 km ajungem în această localitate aparținătoare comunei Stremț - atestată documentar încă din 1282, în hotarul satului fiind descoperite importante
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]