7,041 matches
-
mai este, păcat că nu mai este, era un exemplu de fabrică făcută cu meseriași, care voiau să facă ceva, voiau, într-adevăr, să facă ceva”. Personal, am perceput declinul Nicolinei ca o permanentă zbatere. M-am angajat ca tânără profesoară la liceul omonim și am „prins” ultimii patru-cinci ani de istorie ai Nicolinei. Ani negri, grei... Cenușa imperiului. Am văzut cum, rând pe rând, s-au închis halele. Am aflat și despre proteste ale foștilor angajați care-și revendicau, tardiv
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
spune așa. Exista, într-adevăr, nu spun că acuma nu există, dar în alte forme... Serinela Pintilie: Copiii întreabă de locuință și pentru că existau așa-numitele cartiere muncitorești și Nicolina este unul dintre acestea. Au luat un interviu unei doamne profesoare care a lucrat în Nicolina și care povestea de locuința ei din Nicolina și de vecinii care erau toți colegi de serviciu. M. V.: - Da. S. P.: - Deci, cumva să zicem, păstrând proporțiile, se menține aceeași situație și în cazul Universității
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
grafician Născut la data de 6 iunie 1947, localitatea SteierdorfAnina județul Caraș-Severin. Urmează cursurile școlii primare și gimnaziale în localitatea Steierdorf iar școala profesională în localitatea Oravița, promoția 1964. Talentul înnăscut în arta desenului a fost remarcat și îndrumat de profesoara de desen Mariana Grozav. Participă încă din această perioadă la expozițiile organizate cu prilejul sfârșitului de an școlar. În perioada școlii profesionale continuă să practice desenul sporadic, iar în anul 1969 se hotărăște să urmeze cursurile serale ale școlii de
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
am mințit totuși în ce privește plăcerea cititului, care o întrecea, cum o întrece și acum, pe aceea a scrisului. Întrevederea noastră cu Arghezi, dacă o pot numi astfel, a fost întreruptă de intrarea unui grup de elevi din Gorj, veniți cu profesoara lor să-l firitisească pe poet și să-i dăruiască niște obiecte de artă populară din locurile al căror fiu era. Se apropia aniversarea de care am amintit și astfel de delegații se vor mai fi perindat pe la el în
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
drumuri. În această ordine a discuției avem în vedre cartea D-lui Paul Iruc (având la bază o teză doctorală, după cum însuși ne atrage atenția, începută sub conducerea regretatului profesor Ioan Constantinescu și finalizată, cum putem lua seama, sub îndrumarea profesoarei Viorica S. Constantinescu, de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași), Eminescu și devenirea poeziei europene moderne*, o amplă cercetare asupra imaginarului poetic eminescian, din perspectiva tocmai a contribuției acestuia la evoluția poeziei moderne europene. Din capul locului ni se face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
am Întors deunăzi de la Bacău, programând pentru astăzi niște concluzii la concluzii. Ce amestec are Bacăul? Niciunul, decât sesiunea de comunicări pe care a organizat-o Universitatea, cuprinzând evident și protecția mediului. Adică ceea ce discutam nu demult cu o distinsă profesoară ieșeană, constatând dispariția unor cursuri de protecția mediului, pe care noi le considerăm necesare chiar la facultăți care par să n’aibă nici În clin nici În mânecă cu ecologia, cursuri fie și cu caracter general. În fond, viitorii specialiști
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Motto: (Lev Tolstoi) Să ne amintim cu drag și cu duioșie de omul exemplar care a fost profesoara Maria Vrabie, prin străduința căreia acest liceu ce poartă numele înțeleptului cronicar moldovean a luat ființă și a început să se afirme în peisajul dinamic al învățământului ieșean. Imaginea acestei adevărate doamne a școlii ieșene a rămas vie în conștiința
In memoriam Maria Vrabie: Un om între oameni (1943- 2006). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Gabriela Muscaliu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1850]
-
va mai putea corecta? Îmi amintesc de un caz puternic reprezentativ pentru multe familii și pentru multe copilării. Aveam prin anii 1968 un coleg de serviciu Oprișan, om cu educație și cu studii superioare, căsătorit a doua oară cu o profesoară, cu care avea acum un băiețel frumos, deștept și cuminte pe care îl iubea nespus, deși părea mai mult nepotul decât fiul lui. Mi-a povestit odată acest coleg, că într-o după amiază, a sunat telefonul la el acasă
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
roz. Venea la facultate o dată pe lună și atunci alunecând grațios și inconștient pe role. Se dădea pe role. Așa trebuia să zici. Toată facultatea vorbea la telefonul ei. Gratis. Nu ne lua bani. Avea un suflet mare. Maică-sa, profesoară universitară de o oarecare, notorietate nu era de aceeași părere. Îi făcea morală, târâtură, să nu te mai prind la ușa mea! Oricum nu stătea prea mult pe acasă. Compania aceea de telefonie mobilă o trimitea prin țară la tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
bănuie că poate cuvintele tale au un sens, ci se gândește doar ce replică îți va da. Cum să te jignească mai cu spor. - Și, oricum, a pus punct Farmacistu conversației, am vorbit cu Olguța, cu cumnată-mea, care e profesoară de română la Giurgiu, și a zis că cartea ta e foarte slabă! Și i-ai jignit pe toți din satul ăsta. Și eu tocmai aveam în plan un roman pășunist, în care să-i supraapreciez pe țărani. Dar tocmai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Și academicianul, și grăjdarul pronunță la fel. Așa cred io. - A venit ăla de la ziar, ți-am mai zis. Vrei să-l rad? Zi, că-l rad! Dar io nu, mă, lasă-l, că suntem vecini, mă-sa a fost profesoară la copiii mei! Mă rog, procesul ar fi semănat cu Procesul maimuțelor. O dispută textuală. Un atac textual nu putea fi anulat decât de un răspuns pe măsură. Polemică scripturală. Ar fi fost cel mai penibil proces posibil. Ce să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
ne aducea scăunele și o masă rotundă, scundă, sprijinită pe un trepied, după care ne apucam de lucru. Maia urmărea cu mare atenție discuția noastră, nu intervenea niciodată și uneori îi surprindeam printre picături de sudoare - că doar eram mare profesoară - starea aceea de bine și de mulțumire care îi dădea putere și speranță. Și apoi, până începeam, până ne pregăteam creioanele, Geta mă tot întreba: Azi ce vom face? Geta, cred că vom studia numeralul. E frumos ? Ușor ? Știi cum
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
doar trei centre universitare școlarizează și-n număr foarte mic, 24 de locuri pentru fiecare. Tăticu, eu vreau aici, vreau Geografie-Limbă modernă pentru că simt c-aș face-o cu plăcere. Marina, răspunde-mi sincer la două întrebări tată: prima, doamna profesoară Moise a influențat cumva decizia ta? Și a doua: te-ai gândit ce vei face dacă nu vei lua? Evident că în maniera analitică în care erau expuse, trebuia să-i răspund pe măsură deoarece tata era omul pragmatismului și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
spirit fabuloasă și deseori ne întreba: Dragii mei, ajutați-mă vă rog la evaluare, ce facem, rămânem în Europa, intrăm în Asia ? Eram atât de toleranți, conciliam ușor, pesemne datorită educației primite, încât răspunsul nostru venea imediat și direct: Tovarășa profesoară, și, și ... Ședințele cu părinții se consumau de fiecare dată în aceeași manieră. Mai întâi semnam un convocator prin care certificam prezența părinților la ședință. Ședința era fixată de obicei la orele 18 în amfiteatrul liceului, iar participarea impresionantă, părinți
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
l-am asociat prestației imbatabile, academice prin excelență a domnului profesor. Era un „colos” în tehnica experimentală aplicativă a geomorfologiei, un fin observator al proceselor în speță, un profesor universitar complet, de care eu auzisem prima dată la Brăila. Doamna profesoară Moise îi fusese studentă în anii ’60 și-mi spusese ce privilegiu aveam, avându-l ca profesor pe acest domeniu. Poate și de aceea, unul dintre motivele specializării mele în geomorfologie-pedologie, a fost cu siguranță legat de prezența și prestația
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
am mai spus până acum, nici măcar colegelor mele. Dacă fiecare dintre noi a greșit în parte, asumându-și vina, eu domnule profesor, am greșit de două ori. O dată în fața dumneavoastră, ca noi toți, iar a doua oară am înșelat așteptările profesoarei mele din liceu, care v-a fost studentă și căreia i-am promis să-mi respect principiile, valorile, să nu dezamăgesc. Cred că bunul Dumnezeu mi-a dat puterea de a-mi aduna resursele și a menține patina unei oralități
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
mei - dar și din punct de vedere obiectiv - deoarece acest pământ păstrează un monument de o valoare istorică, artistică, spirituală și culturală deosebită. Irina Osoianu Clasa a X-a Colegiul Teoretic „Mihail Sadoveanu” Pașcani Postfață Oricine va parcurge cartea doamnei profesoare Mariana Coteț Botezatu va putea constata, dincolo de inspirația și talentul domniei sale, intuiția și fluența ideilor în această exigentă artă a cuvântului așternut pe hârtie. Am parcurs până în prezent multe lucrări structurate pe o tematică prevalent geografică, științifică, însă prea puține
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Am parcurs până în prezent multe lucrări structurate pe o tematică prevalent geografică, științifică, însă prea puține de factura celei realizate în spirit literar și unde elementul geografic se strecoară elegant printre cuvinte meșteșugite artistic. Este un „dar” pe care doamna profesoară ni-l prezintă în forma unor amintiri de suflet, dar lasă deschisă poarta sufletului domniei sale și pentru debutul unor copii talentați. Pentru doamna profesoară Mariana Coteț Botezatu, scrisul reprezintă un proces de cunoaștere și autocunoaștere, un gen de „arheologie” a
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
unde elementul geografic se strecoară elegant printre cuvinte meșteșugite artistic. Este un „dar” pe care doamna profesoară ni-l prezintă în forma unor amintiri de suflet, dar lasă deschisă poarta sufletului domniei sale și pentru debutul unor copii talentați. Pentru doamna profesoară Mariana Coteț Botezatu, scrisul reprezintă un proces de cunoaștere și autocunoaștere, un gen de „arheologie” a propriului tău trecut. Sunt multe aspecte din existența doamnei profesoare pe care evident le descoperim acum, însă un lucru îmi certifică ceea ce știam, intuiam
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
dar lasă deschisă poarta sufletului domniei sale și pentru debutul unor copii talentați. Pentru doamna profesoară Mariana Coteț Botezatu, scrisul reprezintă un proces de cunoaștere și autocunoaștere, un gen de „arheologie” a propriului tău trecut. Sunt multe aspecte din existența doamnei profesoare pe care evident le descoperim acum, însă un lucru îmi certifică ceea ce știam, intuiam și apreciam în egală măsură!
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
cine poate ști? - acea strălucire fulgurantă a minții lui de poet („doctă și sacră beție“, spunea Boileau, legislatorul Parnasului) nerezistând intemperiilor vieții și, de aceea, destrămată fărâme-fărâme În optsprezece ani, Îmi spunea Maia; iar văduva lui din a doua căsătorie, profesoara Lucia Borș-Bucuța, Îmi mai spu nea că abstinența și acțiunea lui de misionar În fruntea Bunilor Templieri ar fi fost consecința unei glume prea crude pe care elevul de la Sf. Sava, Emanoil Popescu, și-ar fi permis-o față de un
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
femei și cu perdelele mereu lăsate, din inima mahalalei noastre cu lume amestecată; crescuți apoi cu ifose mari de tot, fiindcă taică-său, cusătorul de dosare, se dădea a fi șef de birou În minister, iar mai că-sa, bucătăreasa, profesoară de pian În casa Lahovăreștilor. Vecinătatea relelor exemple, cum le-ar numi un pedagog fără copii sau un părinte prea mărginit, nu a avut nici o Înrâurire asupra copiilor acestui brav cusător de dosare, cum nici asupra celorlalți copii din mahalaua
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mai ales cel se cun dar și de ambe sexe, era strălucit reprezentat pe faimoasa dormeuză a redacției noastre prin Însuși secretarul acesteia, profesor, și el, al noilor generații vitaliste, activiste și pragma tiste - cum și printr-o bună domnișoară profesoară, plină de farmece vehemente (prea, prea vehemente) și cu picioare lungi și neastâmpărate În toiul intemperanțelor ei amoroase; „po doabă a redacției noastre“, cum Îi autografia Emanoil Bucuța volumul lui cu poezii; eroină gravă și pasionată, gata oricând de lucruri
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pian și vorbea curent franceza. De altfel, toți copiii lui Dumi tru Georgescu aveau Înclinații culturale; citeau cu o deo se bită ușurință, cu pasiune chiar, și aveau un dar de a povesti cu totul remarcabil. Lucreția o avusese ca profesoară pe Smaranda Gheor ghiu, cunoscută sub numele de „Maica Smara“, a cărei statuie stră juiește și azi pe una din aleile Cișmigiului. La școală, Lucreția a Învățat și croitoria de lux. În casa părin ților, fratele său mai mare, Costică
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
iar după-miază am făcut un pic de curățenie și prin căsuța de e-mail, mai ștergând din mesajee inutile până ce am dat de cele căutate. În plus, am intrat Într-o doară pe messenger și am dat peste două vechi prietene, profesoara Adriana Anghel și actrița Ortansa Codreanu, cu care am schimbat informații preț de câteva minute. Prima, pregătea sărbătoarea de Crăciun cu picii ei, iar cea de-a doua și-a descărcat oful, istorisindu-mi o parte din pățaniile ei de când
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]