10,986 matches
-
și aparatelor electrice de uz casnic) sau în clasele grupei 526 (Comerț cu amănuntul neefectuat prin magazine). Închirierea benzilor video pentru public și închirierea decorurilor și costumelor studiourilor cinematografice se includ în clasa 7140 (Închirierea bunurilor personale și gospodărești). 9213 Proiecția de filme cinematografice Activitățile de proiecție a filmelor cinematografice sau benzilor video în săli de cinema sau în aer liber și în săli sau alte locuri pentru proiecție. Excepții: Locația amplasamentelor de proiecție se include în clasa 7020 (Închirierea și
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
sau în clasele grupei 526 (Comerț cu amănuntul neefectuat prin magazine). Închirierea benzilor video pentru public și închirierea decorurilor și costumelor studiourilor cinematografice se includ în clasa 7140 (Închirierea bunurilor personale și gospodărești). 9213 Proiecția de filme cinematografice Activitățile de proiecție a filmelor cinematografice sau benzilor video în săli de cinema sau în aer liber și în săli sau alte locuri pentru proiecție. Excepții: Locația amplasamentelor de proiecție se include în clasa 7020 (Închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
cinematografice se includ în clasa 7140 (Închirierea bunurilor personale și gospodărești). 9213 Proiecția de filme cinematografice Activitățile de proiecție a filmelor cinematografice sau benzilor video în săli de cinema sau în aer liber și în săli sau alte locuri pentru proiecție. Excepții: Locația amplasamentelor de proiecție se include în clasa 7020 (Închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate). 922 Activități de radio și televiziune 9220 Activități de radio și televiziune Producția de programe radio și televiziune în direct, pe banda
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
7140 (Închirierea bunurilor personale și gospodărești). 9213 Proiecția de filme cinematografice Activitățile de proiecție a filmelor cinematografice sau benzilor video în săli de cinema sau în aer liber și în săli sau alte locuri pentru proiecție. Excepții: Locația amplasamentelor de proiecție se include în clasa 7020 (Închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate). 922 Activități de radio și televiziune 9220 Activități de radio și televiziune Producția de programe radio și televiziune în direct, pe banda sau printr-un alt procedeu
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
doritor vînătorul vînat, nu și cu părul ars chimic! INTERVENȚIE ÎN TEXT Din om poți să faci vînător, dar din vînător nu mai poți să faci om. SFÎRȘITUL INTERVENȚIEI ÎN TEXT Podu Iloaiei locomotiva, oamenii pe convențiile adîncirii în perspectivă, proiecția măreției în plan cu arcul de bărbat înalt, căciulă neagră, piciorul și căutătura dusă pe coada ochiului, mă desenez precis, tot mai dependent de grup, călătoria o fac cu tine, cu toți, buhul fiecărui înțeles, Legiune numele lui, halta Budăi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
iaz cu gură la nord-est, panta rambleului, primăvară pe toamnă trecută! utilaje de terasare în frămîntări, unelte indirect agresive, din lucrativ, din semantic în fond, două tunele, muzele neliniștitoare cu bucle pe care vom călca, 2-3 km de anticipate întîrzie proiecția cui în timp? prea golașe dealurile cu hăul Bacovia, copiii de acum se nasc în decembrie, tată! accelerat spre sud anticipat pe roți, suficient zgomotul, ce va urma, aproape viață, sînt instrucțiunile asiguratorii, învăluirea, cămașa fătului, Cojocna terenurile pustiite, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
stradă, orășeni cu sacoșa la cumpărături, în oarecare altitudine, statuia ecvestră a întemeietorului Bogdan I dilatată alb, cerbicia calului, sentimente amestecate în cucernicie, vagoanele trecîndu-i bisericii vechii episcopii pe sub streașină, fără gard, petic de gazon pînă la piatra ei, propria proiecție pe vechiul regim, continuitatea în zid mai veche decît politica Moldovei medievale, transportul funcție urbană, embriologie urbană la Rădăuți, reușita operației se pierde în timp, cîmpie depresionară, km 13+1 șoseaua și calea ferată își îngînă cotiturile, îngemănează spațiu din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
tren, să-l întrebi dacă are cîinele voie! dar ce fac eu pînă mîine? restricție de viteză, ca și fotografia, a pornit de la pasiunea pentru arhitectură, așa este, răbdare, e vorba de meserie, replicile în limita de viteză conversația, Pufești proiecția în scris, Mărășești personalul Mărășești Pașcani Iași pe inelul Iași Pașcani Tecuci Iași, descurcă traficul în Războiul României Mari, smalț albastru depoul de locomotive, unsoarea lumină pe șine, te-ai apucat de integrame pe logica inerent afectivă, locomotiv-sentimentele de sistem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
recidivează prin susținerea "inventării" națiunii moderne, inclusiv a națiunii române (p. 27)28. Argumentul avansat pentru sprijinirea acestei teze eretice susține că națiunea română a fost imaginată de cărturarii Școlii Ardelene, urmați de intelectualii romantici, care după ce au construit ideatic proiecția statului național românesc s-au angajat în materializarea sa prin convingerea muntenilor, transilvănenilor și moldovenilor de românitatea care îi unește (p. 40). Teza șochează prin claritatea formulării: "în prima jumătate a secolului al XIX-lea, intelectualii romantici vor "inventa" națiunea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
comunistă, perioada actuală este... ?"). Principala critică ce poate fi montată împotriva acestei strategii metodologice de măsurare indirectă a gradului în care atitudinile se transferă intergenerațional este că răspunsul înregistrat nu este atitudinea reală a părintelui ori a profesorului, ci o proiecție a propriei atitudini a elevului pe care acesta o atribuie părintelui sau profesorului. Pe de altă parte, se poate contra-argumenta că ceea ce contează cu adevărat nu este atitudinea reală a agentului de socializare (părinții ori profesorii), ci modul în care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
examinează doar o dimensiune a ordinii mnemonice, dată de memoria textuală difuzată prin literatura didactică. Premisa teoretică pe care este așezată cartea de față înțelege memoria colectivă ca fiind sistemul retro-proiecțional de reprezentări sociale ale trecutului. Or, acest sistem de proiecții sociale ale trecutului nu este reductibil la reprezentările textuale înregistrate în materialele didactice. Dimpotrivă, sistemul de reprezetări sociale ale trecutului cuprinde, pe lângă dimensiunea semnificațiilor obiectificate textual, o întreagă altă serie de dimensiuni: a) dimensiunea obiectificată material, i.e., ordinea materială a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fază, atîta timp cît sufragiul este destul de limitat, partidele se nasc în parlament și sînt, așa cum a afirmat Edmund Burke, abia puțin mai mult decît niște "conexiuni respectabile" între parlamentarii înșiși. Sînt organizații cvasi-partinice, cu bază parlamentară și cu o proiecție externă limitată. Odată cu amploarea pe care a luat-o sufragiul, a fost posibilă apariția unor structuri de partid extraparlamentare, care se bazează pe organizații din afara parlamentului, pentru a obține reprezentare în parlament. Mai ales partidele confesionale și partidele socialiste sînt
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Iași, revista de științe politice Polis și Institutul de Studiere a Ideologiilor, în parteneriat cu Editura Institutul European din Iași, cu diferite instituții publice și ale societății civile. După cele treizeci de evenimente desfășurate în 2014 (conferințe, dezbateri, expoziții, spectacole, proiecții cinematografice și lansări de carte), au început să apară rezultatele editoriale ale proiectului. Lucrarea pe care v-o supunem atenției este a șasea din cadrul proiectului 1. La ce bun încă o carte despre comunism? Pentru că niciun demers nu este de
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
că eram în stare să luăm bâta și să apărăm țara. Ungurii erau dezamăgiți de atitudinea Ungariei și toți îl apreciau pe Ceaușescu pentru că fusese în stare să ia o asemenea atitudine. S.B.: Prin gestul acela, Ceaușescu a bulversat anumite proiecții, dacă și ungurii, minoritari, care aveau repulsie pentru el, care aparținea majorității, au sfârșit prin a-l aprecia. D.T.: De aceea, vara lui 1969 a fost pentru mine una cu multe întrebări. Când am venit la facultate, am intrat în
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
să facem pe această linie, nu să luăm măsuri de sancționare, de excludere, dar cel puțin să se dezbată mai mult această problemă pe linie de partid". Se propune de către Manolache Nicolae ca duminica dimineața să se organizeze la sate proiecții cinematografice 65, iar tovarășa Elena Jeanrenaud propune ca din colectivele ce vor merge la sate să facă propagandă ateistă să meargă asistenți de la facultățile de fizică și biologie 66. În urma acestei ședințe s-a adoptat și o Hotărâre cu privire la măsurile
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
a fost un adevărat voluntariat exemplar al studenților și o mobilizare pe cel mai mare eveniment artistic care a fost în mediu studențesc din România. S. B.: Ce s-a putut vedea la acest amfiteatru? D. T.: S-au organizat proiecții și dezbateri pe marginea unor pelicule de referință ale cinematografiei contemporane. S. B.: V-a sprijinit și Mircea Dumitrescu de la "Preoteasa"? D. T.: Sigur că da, dar cel mai mult ne-a sprijinit Corneliu Dumitriu care, împreună cu Mohora, s-a
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
necesară cu filosofia, fiindcă îi oferă acesteia condițiile formale de constituire a discursului: reguli de exprimare și utilizare a presupozițiilor, de punere în anumite raporturi a conceptelor, de întemeiere a soluțiilor la diferite probleme, de selecție a temelor și de proiecție a demersurilor pentru a obține o "teorie" (sau o "reconstrucție tematică") etc.; ne putem gândi, așadar, că analitica și dialectica, discipline logice fiind, au ele însele rosturi filosofice. Ideea din urmă constituie presupoziția originară a tematizării din capitolul de față
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Sensuri "finale" ale analiticii și dialecticii Din exemplificările propuse aici am căpătat încă o dovadă pentru faptul că nu este întâmplătoare constituirea discursului filosofic pe baza celor două modele judicativ-constitutive, analitica și dialectica. Aceste două veritabile topos-uri logice oferă proiecții ale unor interogații, răspunsuri, argumentări etc. neconstituite încă, "modele teoretice" cu funcțiune de prealabil tematic și metodologic pentru discursul filosofic, în genere, "structuri intenționale" care fac cu putință însăși reconstituirea lor "formală" dincolo de limitele logicii-organon, anume în spațiul filosofiei. De vreme ce
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sale, a amputării logos-ului formal, în sensul dobândirii, de către acesta din urmă, a unui destin la care participă deja gândirea, rostirea și făptuirea: tot ce ține de uman. Retragerea timpului este, e drept, un eveniment, chiar și într-o proiecție a sa; de aceea se cuvine ca, odată gândul formulat despre un asemenea eveniment "structura" sa și consecințele sale să fie scoase la iveală. Gândul despre evenimentul retragerii timpului nu asigură un sens pentru altceva decât pentru ceea ce tocmai este
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
numesc schema acestui concept." CRP, II, p. 171. 114 CRP, II, p. 176. 115 Cf., CRP, II, "Analogii ale experienței", pp. 197-200. A se vedea și: Ilie Pârvu, Posibilitatea experienței. O reconstrucție teoretică a "Criticii rațiunii pure"; "Introducere. 'Știința rațiunii': proiecții disciplinare". 116 Celui de-al treilea sens îi corespunde celebrul exemplu al lui Kant privind "existența unei materii magnetice care străbate toate corpurile, deși o percepție nemijlocită a acestei materii ne este imposibilă din cauza constituției organelor noastre", deși avem dovada
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ce permitea negocieri în vederea unui aranjament, fără ca, în prealabil, să se acorde recunoașterea reciprocă între Israel și OEP. Trebuie deci spus clar și răspicat: acordul de principii dintre Israel și OEP precum și celelalte acorduri consecutive nu s-au născut ca proiecții spirituale ale gândirii lui François Mitterrand și nici nu reflectă principiile propovăduite de el, încadrându-se într-o formulă inconturnabilă a soluționării conflictului israeliano-palestinian. Pe măsură ce se prelungea prezența israeliană în Liban, devierile politicii franceze de la poziția declarativă inițială, care pretindea
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
bloc, de inautenticitate, neînțelegere, lipsă de anvergură morală. Trebuie spus, de asemenea, că „a-ți dori să realizezi ceva valoros“ nu e neapărat un viciu sufletesc. Nu poți refuza orice formă de participare la viața comunitară, nu poți evacua orice proiecție ideală, orice aspirație, orice preocupare pentru reușita personală și publică, în numele unei autenticități severe, care nu se lasă „ispitită“ de trivialele înregimentări ale majorității. Și, în fond, ce înseamnă, exact, a fi autentic? E foarte la îndemână să răspunzi „nu
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
lucidum, care silește și cea mai slabă rază de lumină să parcurgă retina de două ori. Doar că acea oglindă funcționează doar la pisica vie... Și ar mai fi ceva: pisica, o excedentară energetic redutabilă, materializează astfel În lumină zisa proiecție anteoculară care la noi rămâne invizibilă, deși deoache... - Mulțam, Cristi, dar lauda ta vine cam târziu; vezi că și acum, În final de secol XX, sunt mulți care scuipă’n sân - În cel mai fericit caz - când mă văd. Iar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
orice rază de lumină Îmi parcurge retina de două ori, reflectată fiind de „oglinda“ din spatele retinei. Cristi Îi spune „tapetum lucidum“, dar ignoră că e vie, reflectând lumina doar dacă vrem, prima condiție fiind viața. Dar a aflat de zisa proiecție anteoculară, aceea care Între voi deoache. Și eu pot, dar nu vreau. Dar chestia cu „oglinda“ Îmi folosește, și iată cum: cu puține excepții - cele nocturne, precum bufnița - păsările suferă de „orbul găinilor“. Ele văd În culori - o chestie cam
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
care-o iubea ca s-o întâlnească: Cum o strângea în braț/ Și-n ochii-i se uita/ Știai că-n pilda ta/ Eu astea le spuneam 188. Toate aceste tâlcuri marcau în fapt ieșirea din copilărie. În poemul Sarmis proiecția e dusă din nou în grădina păsărilor din Rai, în care totul vibrează în aer și unde, de tânăr, poetul, din iarbă, florile-auzea crescând. Însăși fata dragă a tinereții sale apare ca prea mult înger și prea puțin femee 189
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]