5,595 matches
-
-l arate oamenilor mari. O fetiță tunsă scurt ca o călugăriță; mereu îi cade părul în ochi, dar nu-l dă la o parte, ci își apleacă capul pe un umăr și se uită pe dedesupt. Iei în brațe un prunc și-n timp ce-l alinți, jucându-te cu el, ți se agață de gât și adoarme... Lucruri la care îți bate inima mai tare: Să treci prin fața odăii unde se joacă copiii. Să dormi singură într-o cameră îmbălsămată
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
înainte să ne naștem ne-a-nvrăjbit. Cauza nu-i alta decât sângele incestuos! În timp ce ne unea pe noi același sân nenorocos, În pântecele mamei mele războaie intestine Stau, la a noastră despărțire, fatală origine. Ea apăru, știi bine, din leagănul de prunc, Ne va urma probabil până și în mormânt. S-ar zice că și cerul, printr-o funestă hotărâre, Pentru incestul părinților noștri a voit pedepsire, Iar prin sângele nostru a vrut să scoată la lumină Tot ceea ce ură nesfârșită și
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
1882 a devenit membru de onoare al Academiei Române. Debutul lui C. se leagă de „Curierul românesc” al lui I. Heliade-Rădulescu, unde în 1847 publică notații satirice în proză și cronici teatrale, urmate de versuri patriotice, apărute fie aici, fie în „Pruncul român”, „Popolul suveran” ori în „România viitoare” și „Republica rumână”, reviste scoase la Paris de emigrația română. Are un rol însemnat în înființarea societății „Junimea română” și a revistei cu același nume, editată tot la Paris, în 1851. Mai publică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286484_a_287813]
-
femeile din Germania. În zona germană ocupată de sovietici s-au născut În 1945-1946 Între 150.000 și 200.000 de „bebeluși ruși”, cifră care nu ia În calcul avorturile secrete, soldate cu moartea fătului nedorit și, adesea, a mamei. Pruncii aduși pe lume se adăugau numărului tot mai mare de copii orfani și fără adăpost: ruinele umane ale războiului. La sfârșitul anului 1945, numai În Berlin existau 53.000 de copii fără familie. Giardini del Quirinale din Roma au devenit
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Armatei Roșii. Celor ajunși cu bine În Germania li s-au alăturat o sumedenie de refugiați de tot felul. William Byford-Jones, ofițer În armata britanică, descria astfel situația În 1945: Vai și amar! Femei care și-au pierdut bărbații și pruncii, bărbați care și-au pierdut nevestele; femei și bărbați care și-au pierdut casele și copiii; familii rămase fără ferme, pământuri, prăvălii, distilerii, fabrici, mori și conace. și mai erau și copilași singuri, care n-aveau decât un jalnic pachețel
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
semințe pentru culturi și prea puține Îngrășăminte; prea puține case cu prea puține geamuri de pus În ferestre; prea puțină piele pentru Încălțări, lână pentru haine, gaz pentru gătit, bumbac pentru scutece, zahăr pentru dulceață, untură pentru prăjit, lapte pentru prunci, săpun pentru rufe. În ciuda vremurilor sumbre, cercetătorii de azi sunt convinși că reconstrucția postbelică inițială și planurile reformiste din anii 1945-1947 au pus bazele viitoarei prosperități europene. și, cel puțin pentru Europa de Vest, 1947 a fost Într-adevăr anul salvator. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
asemenea, bazilica Saint-Germain-des-Prés, catedralele Notre-Dame din Paris și Chartres au fost construite pe locul unor foste temple dedicate lui Isis. Marea Zeiță prezintă de asemenea numeroase trăsături comune cu Fecioara Maria, Isis alăptând pe fiul ei Horus, prefigurând "Fecioara cu Pruncul", și se află în mod direct la originea tradiției populare a "Fecioarelor negre". După campania din Egipt a lui Napoleon Bonaparte, din 1798 până în 1801, și după decriptarea hieroglifelor realizată în 1824 de către orientalistul francez Jean-François Champollion, Franța intelectuală a
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
citind o carte legionară, și-au convertit cețoasa rătăcire și descoperind în legionari adevărul mutilat nu se mai desprindeau de „otrava legionară”, acum îngerească sorbitură, amintindu-și de acele zile negre învăluite în lacrimi și lipsuri, când nu găseau pentru pruncii lor o ceașcă cu lapte, o linguriță de zahăr pentru ceai, o fructă. Trăiau sihastre zile precum schivnicul din munți, în rugă, așteptare și nădejde. Legionarul este trăitorul și soldatul unei Puteri Înalte care poruncește să nu părăsească lupta, trăirea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
care nu trebuie să o uităm, legionarii au dat cel mai mare și greu tribut de suferință, sânge și morminte. Trăim și azi într-o junglă politicianistă, ca într-o grotă adâncă în care ne zvârcolim și murim, ca un prunc nebotezat. Domină mișelia și nimeni nu se poate ridica întrebuințând cele mai degradante metode. Mulți oameni cinstiți, patrioți și fără prihană stau departe sau sunt înlăturați. Prezența acestor oameni de mare onestitate și caracter ar aduce servicii mari în destinul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
găsește justificarea sacrificiului: „Și-aduc primăvara mai devreme/ pomii aceștia nebuni”. Amnios (1977) reunește poeme în versuri și poeme în proză. Este o „carte de învățătură pentru fiul meu Andrei”. Mama îi prezintă și îi făgăduiește lumea fiului încă nenăscut, prunc plutind în lichid amniotic ca într-o mare de lacrimi: „Nu vei fi niciodată mai aproape de mine ca acum, când nu pierd nici o mișcare a ta, când respir, mănânc și beau pentru tine, umblu, privesc și mă tem pentru tine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
condiția mizeriei sale biologice. Din această serie lipsește o verigă importantă, definitorie, a feminității pe care Munch o va trata separat, maternitatea. Modelul exemplar al maternității este definit de imaginea consacrată de arta creștină, imaginea Madonei, ca mater lactans cu pruncul. Munch tratează tema de o manieră care răspunde punct cu punct esteticii decadente în Madonă (litografie colorată, 1895-1902) reluare a unei alte Madonă (1894). Raportul întotdeauna problematic dintre masculin și feminin constituie tema centrală pe care o edifică seria intitulată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu o maternitate avortată a unei Madone libidinoase care împinge într-o arie periferică, nesemnificativă, rezultatul accidental, rezidual al coitului. Madona lui Munch nu corespunde în niciun caz funcției sacrale, desprinse din iconografia tradițională a compozițiilor cu tema Madona și Pruncul. Sânii, ambii expuși privirii, nu sunt înfățișați în exercițiul alăptării, ci pentru a accentua senzualitatea femeii. Figură maternală coruptă, Madona a devenit Veneră, iar Munch aplică după un cod decadent inversiunea malefică, acel "de-a-ndoaselea" pe care Gilbert Durand în Arte
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
insomnie și epuizare nervoasă. „I-am aplicat cleștii reflexogeni pe vârfurile degetelor, timp de o săptămână, apoi am continuat cu alte trei reprize la intervale de trei zile. După a opta ședință mâinile nu îi mai tremurau, dormea ca un prunc și nu mai prezenta nici un simptom al vreunei tulburări nervoase.” Dacă vreți să opriți tremurul mâinilor, încercați să aplicați clești reflexogeni pe vârful tuturor degetelor, cel puțin 15 minute pe zi, timp de o săptămână, să vedeți ce se întâmplă
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
politic. Pasajul de final al lucrării merită reprodus in extenso. După ce menționează că focul patriotismului poate fi ațâțat în inimile cetățenilor în special prin educație patriotică, realizată atât la școală cât și în familie, astfel ca "dimpreună cu laptele măsii, [pruncul]să sugă iubirea de patrie, cinstea și iubirea către concetățeni, și respectul pentru toate instituțiile și așezămintele patriei" (p. 42), Aaron menționează o altă cale de suscitare a sentimentelor patriotice: Patriotismul va dobândi un caracter mare și printr-o naționalitate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
premisa exterminării dacilor este că "Dachia cu prilejul răsboiului Romanilor se deșertă cu totul de lăcuitori" (p. 14). Bărbații "ei în ei se omorîră", iar cei care nu se "fermecară" (otrăviră) după modelul rigăi lor Decebal, "cu mueri și cu prunci cu tot au fugit" (p. 15). Trebuie menționată în acest context și opinia separată emisă de Ion Budai-Deleanu în De Originibus Populorum Transylvaniae în răspărul tezei exterminării dacilor: "De altfel, dacii, care au rămas după acest război, în parte s-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cocioabele tenebroase care erau cele mai multe școli sătești era contracarat în acest mod de străluminarea simbolică iradiată de gloriosul trecut românesc depictat în tablourile istorice. În acest tulburător clarobscur trebuie să se fi desfășurat orele de clasă la țară, în care pruncii de țărani se căzneau să dezlege slovele de aur cu care era scrisă, în abecedare și cărțile de citire, istoria românească. În corelație cu conturarea unei iconografii a memoriei istorice naționale, reforma haretistă a instituit și o ritualistică comemorativă organizată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Dar Costachi, explică în continuare autorul diatei, găsindu-se la vremea respectivă „în slăbiciunea minții și nefiind în stare ca să li iconomisască, las pe fiul meu, Vasile, și pe noru-mea Ileana ca să le caute până să va îndrepta”. Vasile și pruncul Gavril mor în același an cu nu prea vârstnicul lor tată și bunic, anul fatidic al familiei fiind 1811. Potrivit însemnării de pe cărămida găsită de noi, însemnare păstrată parțial ca text, dar cu anul 1811 luna „avgost” și cu particula
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fiind 1811. Potrivit însemnării de pe cărămida găsită de noi, însemnare păstrată parțial ca text, dar cu anul 1811 luna „avgost” și cu particula „Ga ...”, care ar putea fi Gavril, e posibil ca în această lună august să fi decedat și pruncul Gavril, deci la două luni după decesul bunicului. Prin aceste decese se deschide linia succesorală favorabilă norei Ileana, de fapt Elencu în acte: ea va beneficia de o imensă avere care-i va permite să facă parte din rândul protipendadei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Mariana Filimon Prunc al sferei îngerul vine spre brațele mele cum să-l cuprind osteneala în care decad e însuși refuzul trăirii în grădini cireșii își pun cămașa lor de lumină și eu nu-i pot contempla simțuri se strâng în albia neștiutoare
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/12793_a_14118]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > NE RISIPIM IUBIREA ... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 818 din 28 martie 2013 Toate Articolele Autorului Am adunat iubire din dragostea de mamă, Din zâmbetul de prunci și cântecul din ploi, Din plânsul fericirii ori clipa grea de dramă, Din toate câte-au fost... trecute peste noi. Am adunat iubire din umbră și din soare, Din frumuseți de flori, din freamătul pădurii, Din grijile cerești, primite la
NE RISIEditura Pim IUBIREA ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 by http://confluente.ro/Ne_risiEditura Pim_iubirea_marin_bunget_1364475724.html [Corola-publishinghouse/BlogPost/345456_a_346785]