KorAP: Find »[drukola/base=realist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...223 224 225 ...332 >

8,278 matches

Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398

pentru uz militar, în condițiile în care 400 tone ar fi suficiente pentru susținerea arsenalelor militare. În același an, timp de patru zile, la Canberra, o comisie internațională, alcătuită la sugestia guvernului australian, a propus spre reflecție ideea unui plan realist de dezarmare nucleară. Robert McNamara, secretar cu probleme de Apărare în timpul președinților Kennedy și Johnson, fostul prim-ministru francez, Michel Rocard, fostul consilier al lui Mihail Gorbaciov, Roal Sagdeev, fostul șef al Strategic Air Command, Lee Butler, precum și experți tehnici

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
consideră drept eronată precizarea din statutul NATO, conform căreia armele nucleare constituie un mijloc de menținere a păcii și de preîntâmpinare a războiului. Prezentul demers analitic are ca punct de plecare principalele teorii din relațiile internaționale, cu precădere cea (neo)realistă și (neo)liberală, cu relevanța binomului putere-valori asupra politicii internaționale, și cele privind posibilitatea utilizării forței și amenințării cu forța specifice subdomeniului studii de securitate, în particular, celui al studiilor strategice, accentul fiind pus pe factorul nuclear. Ecourile respectivelor teorii

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
teorii se regăsesc, într-o formă sau alta, explicit sau nu, în strategiile de securitate și doctrinele nucleare de după 1990 și, de asemenea, în deciziile de politică externă. Pentru a da un singur exemplu, poate cel mai la îndemână: logica realistă a lucrurilor rele care sunt determinate de actorii (state sau indivizi) răi a fost preluată în formula de axă a răului, diluată, în prezent, în state care nu respectă regulile. Nu în ultimul rând este de remarcat faptul că promotori

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
în cadrul legal solid și obligatoriu, poate asigura și menține o lume total lipsită de arme nucleare 9. Prin intermediul unei teme fundamentale a teoriilor (neo)liberale, dar și prin surprinderea unor gesturi de politică externă ce țin, mai degrabă, de tradiția realistă, sunt luate în considerare elementele care creează cadrul necesar derulării dialogului la nivel de state în domeniul armelor nucleare și cooperarea internațională vizând înlăturarea amenințării proliferării nucleare, și anume, acordurile și tratatele încheiate, și, de asemenea, organismele implicate în controlul

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
liberală, denumită și idealism 17. În acea perioadă, realismul a asigurat, atât baza teoretică pentru politicile de îngrădire, cât și pentru strategia descurajării, a intimidării unui actor în situația în care acesta intenționează să acționeze într-o manieră negativă. Abordarea realistă a relațiilor internaționale are la bază considerații filozofice privind natura umană. Conform acestora, omul este natural rău, egoist și ghidat de interese individuale, sete de putere și dominație, ceea ce îl face să intre în competiție cu semenii săi. Statele, ca

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
Conform acestei viziuni, sistemul politic internațional este anarhic, iar statele pun pe primul plan supraviețuirea și auto-ajutorarea. Interesul național nu poate fi determinat de moralitatea individuală, deoarece statele se confruntă în plan extern ca state-națiune suverane. Potrivit modului de gândire realist, politica nu este o funcție a eticii, principalul indicator care ajută realismul politic să-și găsească drumul prin terenul politicii internaționale fiind, potrivit lui Hans Morgenthau, conceptul de interes, definit în termeni de putere 19. Statul-națiune este principalul actor în relațiile

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
statul face o politică de putere într-un mediu anarhic ostil, urmărind în principal obținerea puterii militare, ca principal mijloc de supraviețuire și asigurare a securității 20. Termenul realism poate să facă referire la realismul politic clasic sau la teoriile realiste în general. În cadrul (neo)realismului se disting două viziuni asupra statelor: agresive, axate pe obținerea puterii și dominației prin expansiune (realism ofensiv) sau preocupate de asigurarea propriei securități (realism defensiv). Totodată, tendințele expansioniste ale unor state pot fi moderate doar

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
securitatea este un joc de sumă zero. Dilema securității se referă la un paradox al puterii și este înrudită cu dilema prizonierului. Pe măsură ce puterea cuiva crește, securitatea celorlalți scade, împingându-i la violență pentru a se apăra 21. În teoria realistă a relațiilor dintre state, orice schimbare a sistemului internațional este privită din perspectiva schimbării echilibrului (balanței) de putere. În viziunea realistă asupra vieții sistemului internațional, războiul este inevitabil, deoarece nu există nici un alt mijloc de a rezolva interesele conflictuale ale

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
prizonierului. Pe măsură ce puterea cuiva crește, securitatea celorlalți scade, împingându-i la violență pentru a se apăra 21. În teoria realistă a relațiilor dintre state, orice schimbare a sistemului internațional este privită din perspectiva schimbării echilibrului (balanței) de putere. În viziunea realistă asupra vieții sistemului internațional, războiul este inevitabil, deoarece nu există nici un alt mijloc de a rezolva interesele conflictuale ale statelor, actori raționali și egoiști. În cazul celor două superputeri postbelice, deși a lipsit confruntarea directă, conflictul a existat prin statele

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
și aveau interese similare cu una dintre cele două superputeri, precum și sub forma loviturilor de stat, prin care se încerca înlocuirea regimurilor necooperante din presupusa sferă de influență a unei superputeri (de regulă în America Latină). Exemple de comportament și doctrină realistă se regăsesc și de partea rusă. În 1956, în cadrul celui de al XX-lea Congres al PCUS, s-a apreciat că URSS și aliații săi trebuie să fie în măsură să ducă război clasic, cu acțiuni predominant ofensive, în scopul

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
estimează șansele de succes, își dezvoltă doctrine succesive menite a reglementa raportarea fiecăreia la un eventual conflict. Cele mai importante astfel de doctrine sunt cea a asigurării distrugerii reciproce și cea a descurajării nucleare. La baza acestor doctrine, de sorginte realistă, stă teoria descurajării (deterrence), conform căreia dezvoltarea de arme puternice era esențială pentru intimidarea potențialului inamic și pentru prevenirea utilizării de către acesta a aceluiași tip de arme. Esențial era rolul primei lovituri, însă și posibilitatea unei lovituri de răspuns. Doctrina

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
Marile puteri se comportă agresiv nu pentru că o doresc sau pentru că au o tendință interioară spre dominare, ci deoarece trebuie să caute mai multă putere dacă vor să-și maximizeze șansele de supraviețuire.26 Este important de amintit, din perspectivă realistă, contribuția teoriilor geopolitice clasice la înțelegerea relațiilor dintre state prin luarea în considerare a geografiei ca element al puterii. Reprezentanții școlii geopolitice anglo-saxone avansează ideea că stăpânirea lumii nu se face prin deținerea de teritorii, ci prin controlul principalelor rute

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
internaționale îl constituie credința în perfectibilitatea naturii umane ca urmare a capacității intelectuale 39. Neoliberalii folosesc dilema prizonierului cu referire la cooperare, care poate îmbunătăți rezultatul obținut de fiecare jucător 40. De cele mai multe ori, liberalismul este în opoziție cu teoria realistă a relațiilor internaționale, existând, însă și puncte de convergență, cum este, de pildă, cazul neoconservatorismului, care promovează valorile universale, acceptând, totodată, în anumite situații, necesitatea utilizării forței. Deși, în teorie, distincțiile dintre realism și liberalism sunt evidente, în practică apare

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
cu hidrogen (în 1949), ca urmare, credibilitatea doctrinei represaliilor masive este erodată de posibilitatea unei riposte nucleare a URSS la un atac nuclear al SUA. Soluții ca represalii masive au fost treptat înlocuite de represalii graduale ale unor doctrine noi, realiste, care înțelegeau că situația e caracterizată de un joc de sumă nenulă, negativă în speță, în care ambele părți riscau nu doar să piardă, ci să fie complet anihilate 44. Urmând logica escaladării conflictului, în SUA (la sfârșitul anilor '50

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
riscau nu doar să piardă, ci să fie complet anihilate 44. Urmând logica escaladării conflictului, în SUA (la sfârșitul anilor '50 când se dezbate vulnerabilitatea reală sau potențială a SUA, missile gap, iar NATO în 1968) se elaborează, în manieră realistă, doctrina răspunsului flexibil (flexibil response doctrine), autori fiind generalul Maxwell D. Taylor în lucrarea Uncertain Trompet, 1957, și, ulterior, H. Kissinger) care diferenția riposta în funcție de amenințare, de interesele aflate în joc. Pentru prima dată se face deosebirea între două tipuri

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
pentru a se apăra 48. Sub influența egalizării raportului de forțe strategice între URSS și SUA Pentagonul a fost nevoit să renunțe la concepția loviturii de contraforță. După ce, la sfârșitul anilor '70, SUA recunosc paritatea armamentelor strategice, este adoptată descurajarea realistă care ținea cont de mutațiile calitative petrecute la armamentele strategice ale părților și de vulnerabilitatea crescândă a rachetelor balistice intercontinentale terestre 49. În 1974 se elaborează concepția strategică de selecție a țintelor, care relua ideea contraputerii, dar se baza pe

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
Rusiei, pe de o parte dorind asigurări că nu vor fi folosite împotriva lor, pe de altă parte considerându-le un atu important în negocieri ulterioare, în final, cele trei foste republici sovietice au devenit state non-nucleare. Principii liberale și realiste în caracterizarea Noii ordini de după 1990 În general, politica externă rusă din anii '90 a urmărit integrarea în instituțiile fundamentale ale Occidentului și participarea Rusiei la procesul de luare a unor decizii cu impact global, considerându-se, totodată, că spațiul

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
au adoptat o poziție mai nuanțată față de liberali 80, fiind de acord cu reducerea acestuia, având în vedere că reprezenta o sarcină dificilă pentru bugetul de stat, dar și cu modernizarea lui, recunoscându-i rolul în menținerea securității naționale. Imaginea realistă, implică și elemente geopolitice, astfel că, în Rusia, viziunea normativă a realiștilor față de republicile ex-sovietice se inspiră din versiunea rusească a doctrinei Monroe (...) a imperialismului iluminat, elaborată de Evgheni Ambarțumov, derivat din conceptul geopolitic Rusia Insulară (...). La fel ca versiunea

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
asociată cu principiile unei paradigme sau alta de gândire. Gesturile de politică externă ale democraților din jurul președintelui Clinton, care acordau, pe coordonate liberale, în special, atenție promovării democrației și recunoașterii meritelor globalizării au fost însoțite de elemente ce dovedeau înclinații realiste (germenii viitoarei apărări antirachetă, votul aproape unanim din Congres al legii privind susținerea militară și financiară a forțelor irakiene de opoziție, politica de dual containment)87. Pentru J.Nye, armele nucleare au devenit, în timp, niște instrumente hipertrofiate care nu

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
se prefigurează ca hegemon potențial în Asia de Nord-Est, fiind posibil să domine Japonia și Coreea, și alți actori regionali, existând posibilitatea să elaboreze propria Doctrină Monroe, îndreptată către SUA, America ar face o greșeală dacă ar întoarce spatele principiilor realiste. Potrivit realismului ofensiv, dacă este pace, aceasta se datorează distribuției benigne a puterii în fiecare regiune: Europa este bipolară (Rusia și SUA puteri majore), cea mai stabilă structură de putere; Asia de Nord-Est este multipolară (China, Rusia, SUA), o configurație

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
a Chinei și Rusiei 101. Orientarea către o abordare mai naționalistă a politicii externe, accentul pus pe interesul național a fost atât un rezultat al ascensiunii republicanilor pe scena politică, cât și al teoreticienilor și strategilor relațiilor internaționale de orientare realistă. În schimb, ambele culori din Administrația de la Casa Albă au acceptat excepționalismul american, care promovează o ordine mondială e drept, liberală, ca ajustare la realitatea de după Războiul Rece girată de SUA. Această caracteristică, precum și falia dintre retorica publică și elementele

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
de după Războiul Rece girată de SUA. Această caracteristică, precum și falia dintre retorica publică și elementele concrete de strategie și politică externă, dintre declarațiile de formă liberală (întâlnite atât la democrați, cât și la republicani), și acțiunile ce ține de logica realistă, sunt, deseori criticate aspru. Reprezentanții realismului recunosc că, în spatele ușilor închise, elitele care elaborează politica de securitate națională vorbesc în cea mai mare parte limbajul puterii, nu pe acela al principiilor, iar Statele Unite se comportă în sistemul internațional în conformitate cu imperativele

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
deseori criticate aspru. Reprezentanții realismului recunosc că, în spatele ușilor închise, elitele care elaborează politica de securitate națională vorbesc în cea mai mare parte limbajul puterii, nu pe acela al principiilor, iar Statele Unite se comportă în sistemul internațional în conformitate cu imperativele logicii realiste 102. Unul dintre cei mai cunoscuți critici ai dublului standard din politica americană, ai militarismului agresiv al Washingtonului, factor care împinge cursa înarmărilor spre o apocalipsă timpurie, amenințare crescută cauzată de puterea de stat a SUA prin violarea legii internaționale

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
în relațiile internaționale în ultimii ani, elemente constructiviste fiind prezente anterior, în lucrările lui Karl Deutsch, Ernst Hass, Peter Berger, Thomas Luckmann, Emanuel Adler, Richard Ashley etc.110. Constructivismul nu consideră că lumea în sine este fundamental diferită de accepțiunea realistă, idealistă sau marxistă, diferă, în schimb, mecanismul necesar înțelegerii ei. Politica internațională este abordată dintr-o perspectivă socio-culturală, cu accent pe distribuția ideilor în sistem, rolul identității în definirea interesului național, al acțiunilor de politică externă. Constructivismul studiază modul în

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
care determină, conturează interesele statelor și care se transformă în timp, în funcție de contextul istoric, reprezintă un concept fundamental în înțelegerea politicii externe, dar și a mediului internațional. Exponenții Școlii de la Copenhaga sunt cei care au realizat o convergență a modelelor realist și liberal, propunând extinderea conceptului de securitate prin includerea și a altor tipuri pe lângă cea militară și înțelegerea securității ca fiind o formă de practică socială. Abordarea propusă de Barry Buzan, prin încercarea de a oferi o definiție operațională a

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]