6,492 matches
-
poalele grupei centrale a Muntilor Perșani. Cuprinde un culoar depresionar drenat de Olt, Culoarul Comăna si o parte din latura estică a Podișului Hârtibaciului. Afluenții Oltului pe teritoriul comunei sunt Crăița și Valea Ticușului de pe partea dreaptă, Valea Comănii și Sărata de pe partea stângă. Distanța față de cel mai apropiat oraș, Rupea este de 20 km, iar de municipiul Făgăraș, comuna Comăna se află la 27 km. Comuna Comăna este străbatută de DN1S, care face legătura între DN13, E60 (Hoghiz) și DN1
Comuna Comăna, Brașov () [Corola-website/Science/300937_a_302266]
-
Cazasu este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află imediat la est de municipiul Brăila, pe șoseaua națională DN22, care leagă Brăila de Râmnicu Sărat. Din această șosea, la Cazasu se ramifică șoseaua județeană DJ221, care o leagă de comunele Romanu, Gemenele și Râmnicelu, terminându-se la Șuțești în același drum DN22. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cazasu se ridică la de locuitori
Comuna Cazasu, Brăila () [Corola-website/Science/300945_a_302274]
-
județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Grădiștea (reședința), Ibrianu și Maraloiu. Comuna se află în nord-vestul județului, pe malul stâng al râului Buzău, la limita cu județul Buzău. Este străbătută de șoseaua națională DN22 care leagă Brăila de Râmnicu Sărat. Din acest drum se ramifică la Grădiștea șoseaua județeană DJ202A, care duce către nord spre Racovița și Salcia Tudor, unde se termină în DN23. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Grădiștea se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul
Comuna Grădiștea, Brăila () [Corola-website/Science/300964_a_302293]
-
locuitorilor sunt ortodocși (96,14%). Pentru 3,42% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul comunei actuale funcționau comunele Gradiștea de Jos și Gradiștea de Sus, în plasa Gradiștea a județului Râmnicu Sărat. Comuna Gradiștea de Jos avea în componență doar satul de reședință, cu o populație de 564 de locuitori; în comună exista o biserică zidită de locuitori în 1871 și o școală mixtă cu 44 de elevi, înființată în 1887. Comuna
Comuna Grădiștea, Brăila () [Corola-website/Science/300964_a_302293]
-
o biserică ortodoxă zidită de locuitori în 1860. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Dedulești cu 1062 de locuitori în satele Dedulești și Bagdat și în cătunul Negulești, aparținând aceleiași plăși. Începând cu 1921, locuitorii satului Nisipurile din județul Râmnicu Sărat au părăsit amplasamentul satului de pe teritoriul actualei comune Jirlău, din cauza altor inundații provocate tot de râul Buzău, și s-au stabilit pe teritoriul comunei Dedulești. În 1931, apăruse comuna Mircea Vodă, separată de comuna Dedulești, dar în scurt timp, comunele
Comuna Mircea Vodă, Brăila () [Corola-website/Science/300980_a_302309]
-
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,87%), cu o minoritate de penticostali (1,51%). Pentru 4,92% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Marginea de Jos a județului Râmnicu Sărat și avea în componență doar satul de reședință, cu 1393 de locuitori. În comună funcționau o moară cu aburi și o școală mixtă cu 90 de elevi, fondată în 1878. Singura biserică din comună era cea de la mănăstirea Măxineni, construită
Comuna Măxineni, Brăila () [Corola-website/Science/300977_a_302306]
-
601 locuitori. În comuna Latinu funcționa o biserică datând din 1865 și o școală mixtă cu 26 de elevi. În 1925, comuna Măxineni avea 1259 de locuitori, iar comuna Corbu 1065; ambele făceau parte din plasa Măicănești a județului Rm. Sărat. Comuna Latinu avea în componență satele Gurgueți, Latinu Nou, Latinu Vechi, Oancea și Voinești, cu 652 de locuitori; ea făcea parte din plasa Silistraru a județului Brăila. În 1950, comunele Măxineni și Corbu au fost arondate raionului Măicănești din regiunea
Comuna Măxineni, Brăila () [Corola-website/Science/300977_a_302306]
-
suferă cele mai dure condiții de detenție, umilințe și bătăi din partea gardienilor. Iese din închisoare în anul 1964 însă Arhiepiscopia Sibiu refuză să îl angajeze. Se vede nevoit să lucreze ca ziler o perioadă până când primește parohii sărace în satele Sărata, Colun și Obreja. Revine ca preot în satul Râușor începând din anul 1969 și slujește acolo până la pensionarea sa în anul 1986. După Revoluția din anul 1989 solicită Eparhiei Sibiu reangajarea sa ca preot însă este refuzat. Preotul Victor Dâmboiu
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
3 Artilerie și 11 Călărași, participând la luptele din Dobrogea, Bătălia pentru București și Bătălia de la Mărășești. Viitorii locuitori ai comunei care în urma războiului aveau să fie împroprietăriți aici, au lupta preponderent în cadrul Regimentului 8 Buzău și Regimentului 9 Râmnicu Sărat. Comuna avea să plătească un tribut greu de sânge în cel de-Al Doilea Război Mondial, un număr important din soldații originari din localitățile comunei murind, fiind răniți, luați prizonieri sau dați dispăruți, în special în luptele de Stalingrad și
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
S și de la V la E. Partea de nord a interfluviului are un relief eolian cu dune orientate N, N-E-S, S-E. În rest se întinde câmpia în care singurele zone accidentate sunt depresiunile crovurilor, movilele și cu vetrele lacurilor sărate Unturosu și Tătaru. Altitudinea, energia de relief și fragmentarea sunt foarte reduse din care cauză există zone fără scurgere. O astfel de zonă adăpostește unul din cele mai tipice lacuri de tasare în loess ale țării: Tătaru. În zona localități
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
nisipuri din alcătuirea luncilor tot de vârsta Holocen superior. Grosimea lor este de 10-15 m. 1. Ape de suprafață</br> Pe suprafața teritoriului administrativ al comunei Dudești există zone fără scurgere în care s-au format câteva lacuri cu apă sărată: Unturosu și Tătaru. Aceste lacuri aparțin grupei de lacuri clastrocrastice (lacuri cantonate în depresiuni de tasare în loess sau crovnuri). În prezent nu mai există decât lacul Tătaru, fiind declarat rezervație naturală datorită numărului mare de specii de păsări pe cale
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
de pământ vegetal se găsește un pachet loessoid care face ca terenul de fundare să se încadreze în categoria terenurilor slabe. Pe suprafața teritoriului administrativ al localității Dudești există zone fără scurgere în care s-au format lacurile cu apă sărată Unturosul și Tătaru. În lacul Unturosul apa se adună în urma precipitațiilor mai abundente, dar acesta este desecat periodic, suprafața de teren ocupată de acesta fiind folosită ca pășune pentru animale. Lacul Tătarul, în anotimpul secetos are apa foarte puțină și
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
nord a localității Dudești se află stația de transformare (110/20kv) Dudești, ce este prinsă în sistemul energetic național pe o linie electrică aeriană de înaltă tensiune (LEA 110 kv), care pleacă din stația de transformare 440/110 kv Lacu Sărat, străbate partea de mijloc a județului, mergând apoi spre sud-vest. Alimentarea consumatorilor casnici se face din PT1 pentru zona de sud-est, PT2 pentru zona centrală a localității, PT3 pentru zona de vest și PT4 ferma 3. Pe străzile pe care
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,37%). Pentru 2,22% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Gulianca", făcea parte din plasa Marginea de Jos a județului Râmnicu Sărat și era formată din cătunele Gulianca, Olăneasca și Ariciu, cu o populație de 867 de locuitori. În comună funcționau două mori cu aburi, două școli mixte cu 57 de elevi în total (una înființată în 1880 la Gulianca și alta
Comuna Salcia Tudor, Brăila () [Corola-website/Science/300987_a_302316]
-
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,64%). Pentru 2,27% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei Râmnicelu era organizată comuna Domnița, în cadrul plășii Gradiștea de Jos din județul Râmnicu Sărat și era formată din satele Domnița (astăzi, Mihail Kogălniceanu), Piscu, Ciupercari și Corbeni, cu o populație totală de 1615 locuitori. Ea ocupa zona din comuna actuală aflată pe malul stâng al Buzăului. În comuna Domnița funcționau două școli cu 106
Comuna Râmnicelu, Brăila () [Corola-website/Science/300986_a_302315]
-
afla pe atunci doar satul Deșirați, din comuna Scorțaru Nou, plasa Vădeni, județul Brăila, sat care avea 408 locuitori și în care funcționa o moară cu aburi. În 1925, comuna Domnița era inclusă în plasa Boldu a aceluiași județ Rm. Sărat și era formată din satele Domnița, Corbeni și din cătunul Boarca, cu 1540 de locuitori. În timp, satul Deșirați a luat numele de Râmnicelu și a devenit comună separată de Scorțaru Nou, iar comuna Domnița a luat numele de "Mihail
Comuna Râmnicelu, Brăila () [Corola-website/Science/300986_a_302315]
-
târziu primăvara ca rezultat al curenților reci de pe valea Tărlungului. Vânturile bat mai mult primăvara, mai ales din direcția vest. Satul dispune de resurse naturale care în momentul de față nu sunt suficient exploatate, și anume: apele minerale carbogazoase și sărate, argilă pentru cărămidă și țiglă, nisip și pietriș din albia celor două pârâuri necesare în construcție. În cadrul satului Tărlungeni se disting trei perioade diferite: prima perioadă către anii 1950-1960, o a doua între 1960-1990 și o a treia după 1990
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Comăneasca, Scorțaru Vechi și Tudor Vladimirescu (reședința). Comuna se află în zona central-nordică a județului. Satele ei se întind de-a lungul șoselei DN22, care leagă Brăila de Râmnicu Sărat. În satul Scorțaru Vechi, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ255A, care duce spre sud către Traian (DN2B), (DN21) și Gropeni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tudor Vladimirescu se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior
Comuna Tudor Vladimirescu, Brăila () [Corola-website/Science/300993_a_302322]
-
la aproximativ 90 de kilometri de orașul Brăila, în partea de sud a comunei Dudești și la est de comuna Roșiori, în Câmpia Bărăganului. În extravilanul de la SSV de sat, relieful este format din depresiunea, crovurile, movilele și cuveta lacului sărat Tătaru, unul dintre cele mai tipice lacuri de tasare în loess ale țării. Altitudinea, energia de relief și fragmentarea sunt foarte reduse, din această cauză existând zone fără scurgere. În afară de Lacul Tătaru, în jurul localității Tătaru se găsesc ape freatice cu
Tătaru, Brăila () [Corola-website/Science/300991_a_302320]
-
cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,59%). Pentru 4,37% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Vișani făcea parte din plasa Râmnicul de Jos a județului Râmnicu Sărat, și era formată doar din satul de reședință, cu 1061 de locuitori. În comună funcționau o moară cu aburi, o școală mixtă și o biserică zidită în 1837. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei funcționa în plasa Grădiștea
Comuna Vișani, Brăila () [Corola-website/Science/300996_a_302325]
-
și era formată tot dintr-un singur sat, cu 1454 de locuitori. Comuna Câineni făcea parte din plasa Boldu a județului și avea în compunere satele Câineni, Plășoiu și Stăvărești (în continuare reședință), cu 1010 locuitori. În 1950, județul Râmnicu Sărat a fost desființat și cele două comune au fost transferate raionului Făurei din regiunea Galați. În 1968, comuna Câineni (denumită acum "Câineni-Băi") a fost desființată și inclusă în comuna Vișani, care la rândul ei a fost transferată județului Brăila.
Comuna Vișani, Brăila () [Corola-website/Science/300996_a_302325]
-
Crângeni este o comună în județul Teleorman, Muntenia, România, formată din satele Balta Sărată, Crângeni (reședința), Dorobanțu și Stejaru. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Crângeni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,5%). Pentru 6,25% din
Comuna Crângeni, Teleorman () [Corola-website/Science/301795_a_303124]
-
Subcarpații de Curbură. Bordeștiul este o așezare tipică pentru zona colinară a Subcarpaților de curbură, un sat de tip răsfirat, înșiruit de-a lungul unor platouri tăiate de văi adânci. Bordeștiul este situat la aproximativ aceași distanță de orașele Râmnicu Sărat (17 km NE) și Focșani (22 km SV), între văile Râmnicului Sărat (pârâul Slimnic) la V respectiv Râmnic la E. Numele așezării stârnește și astăzi o mică dispută între cei interesați, existând două teorii: La intrarea in comuna se regaseste
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
Subcarpaților de curbură, un sat de tip răsfirat, înșiruit de-a lungul unor platouri tăiate de văi adânci. Bordeștiul este situat la aproximativ aceași distanță de orașele Râmnicu Sărat (17 km NE) și Focșani (22 km SV), între văile Râmnicului Sărat (pârâul Slimnic) la V respectiv Râmnic la E. Numele așezării stârnește și astăzi o mică dispută între cei interesați, existând două teorii: La intrarea in comuna se regaseste Monumentul Istoric VN-IV-s-A-06614, Cimitirul ostasilor romani si germani 1916-1919. Cimitirul a fost
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
pe trei terase, cea superioara fiind dominata de o cruce inata de beton de cca 3m inaltime. Zona a fost locuită continuu încă din eneolitic, dovadă fiind numeroasele dovezi arheologice de prim rang, precum unelte de piatră, ceramică de tip Sărata Monteoru, ceramică grosieră butoni sau tezaurul de denari republicani romani, descoperit la Vărsătura în 1964. Prima atestare documentară directă datează din 1638, existând într-un document mai târziu și o referire la un eveniment petrecut la Bordești în 1620. Hrisoul
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]