6,083 matches
-
pe Mabell să-mi pună ventuze. Era ora 3. Iarăși sună. Mabell îmi spune: „Domnii de azi dimineață au venit iar, așteaptă în vestibul“. Nu erau decât doi, dar m-au terorizat cât 100 000! Pe scurt, trebuia să mă scol din pat, să evacuez biroul, pentru domnul cel negricios, care trebuia să se instaleze imediat; în final, cu un aer generos, mi-au pus că pot rămâne cu ventuzele (fără să-mi dau seama, le ținusem trei sferturi de oră
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
să-i chem pe Corina și pe ai ei, dacă vor să vină? [...] c. p. 16 iulie [1950], duminică Ieri, draga mea, n-am avut nici măcar o clipă liberă, și spre sfârșitul zilei nu mai puteam lega cuvintele în propoziții. Sculată în zori, am alergat prin oraș să cumpăr șervețele de hârtie și flori, pe urmă am ornat cele două colive. Pe când îmi făceam de lucru în sufragerie, sosește biata Vang[hele] cu amintirea ei și cu florile de cuviință. Slujba
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
care ea n-o poate suferi și pe care a vrut s-o dea afară fiindcă e hoață și e imposibil de păstrat laolaltă cu celelalte“. Ți-aduci aminte, draga mea? [...] Șapte bătăi de pendulă. N-am să mă mai scol de la masă; am să mai stau de vorbă cu tine. [...] Te iubesc, scumpa mea; nu vreau să mai fii deprimată. Nu te da bătută: ești tânără, ești frumoasă, ești la Paris, în orașul visurilor tale și alor mele. Dacă ai
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
acum doi ani), grepfrutul pe care Ly a trebuit să-l cumpere ca să capete lămâi, care nu se vindeau decât cu condiția asta, cozonac (de la Crăciun) și o ceașcă de Nescafé, de la Chri. Dar serviciul a fost deplorabil! Să mă scol de o sută de ori de la masă, ca să-mi iau ce-mi trebuia în clipa aia: sare, pâinea uitată, lingură - și închipuie-ți restul până la 100. Și vasele! În ciuda principiului strictului necesar, impus prin sistemul de reeducare, cum să mănânci
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
avut găsind într-un capitol un episod care aproape că m-a făcut să plâng. Una din cele două eroine, o fată de 17 ani, cântă pentru cel pe care îl iubește „Un singur tacâm, te rog, Jenny“. M-am sculat la 10 și după ce mi-am băut ceaiul am făcut curățenie, superficial, totuși destul de bine, în cele două camere, fiindcă Rose nu se mai întoarce decât azi la 5 și jumătate. Pe urmă am pus masa, am gătit, am mâncat
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
dulcegării, spunându-mi că a luat cele cinci cărți care i s-au găsit în valiză ca să se documenteze pentru un roman pe care îl scrie... Nu, categoric, nu sunt în stare să mă țin de cuvânt, iar m-am sculat ca să aprind draga de Azurea neagră; trebuia să vină mecanicul s-o aranjeze, să-i ridice fitilul, dar, ca de obicei, a uitat să urce. Însă nu sunt supărată pe el, fiindcă datorită lui am superba sugativă verde - în oraș
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
și mi se pare că îl văd pe Luke la fereastră, privind în noapte. Dar adorm iar, înainte de a fi sigură. A doua zi dimineața mă trezesc cu gura uscată și cu o durere cumplită de cap. Luke s-a sculat deja și aud zgomote dinspre bucătărie. Cine știe, poate-mi pregătește micul dejun. Mi-ar prinde foarte bine niște cafea, și poate niște pâine prăjită. Și pe urmă... Simt un junghi în stomac. N-am ce face, trebuie să iau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
cocoșul care tocmai se prăjea În tigaia sa <endnote id="(63, pp. 152 și 282)"/>. Într-o legendă versificată, culeasă Într-o comună din județul Buzău, „ovreii” cred că trecerea lui Isus În neființă este ireversibilă : Maica Domnului s-a sculat Și ovreii au văzut-o Și i-au zis : - Mario, Mario, Când s-o face pânea spic de grâu Și paharul de vin viță de strugure Și ouăle albe de la babă roșii Și cocoșul din strachină o Învia Și din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Înrudit cu unul polonez : „Evreul este Înșelător de când e el” <endnote id="(3, p. 70)"/>. Fiind deștept și bun afacerist, evreul este, de asemenea, greu de păcălit : „Dacă vrei să Înșeli un evreu - spune un proverb polonez - trebuie să te scoli foarte devreme” <endnote id="(127, p. 91)"/> ; sau : „Dacă cineva Încearcă să-i Înșele [pe evrei] - scria Henryk Sienkiewicz În 1877 -, este Înșelat el Însuși” <endnote id="(682, p. 100)"/>. Pentru ruteni, „să furi de la evrei e o artă” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ovidiu, Metamorfoze, III). În măsura În care este autentică, influența de care aminteam provine probabil din episodul neotestamentar al orbirii lui Saul Pavel. Anticreștin zelos, viitorul apostol - fiind pe drumul Damascului - este „Învăluit de lumina din cer, ca un fulger”. „Saul s-a sculat de la pământ, dar, deși avea ochii deschiși, nimic nu putea să vadă [...]. Și trei zile a fost fără vedere.” El și-a recăpătat vederea abia atunci când - sub un nou nume, Pavel - „s-a umplut de Duhul Sfânt” : „Și Îndată au
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Și trei zile a fost fără vedere.” El și-a recăpătat vederea abia atunci când - sub un nou nume, Pavel - „s-a umplut de Duhul Sfânt” : „Și Îndată au căzut de pe ochii lui ca niște solzi și iarăși a văzut și, sculându-se, s-a botezat” (Faptele apostolilor 9, 1-18). De atunci, misiunea lui a fost de a călători prin lume și de a-i convinge pe oameni - inclusiv pe evrei - să stea „cu ochii ațintiți asupra lui Isus, Începătorul și plinitorul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la jidan și să dormi la armean” sau „La jidan să mănânci, dar să nu dormi”, iar dacă totuși o faci, „să nu dormi singur” <endnote id=" (3, pp. 17-18)"/>. Vezi și sensul negativ al zicalei „Te culci și te scoli cu jidanii !” <endnote id="(171, p. 486)"/>. Aceste credințe sunt totuși blânde față de canoanele bisericești de la mijlocul secolului al XVII- lea, care aruncau anatema asupra celui care „va face taină cu ovreii și le va zice frate sau va mânca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lăsăm întîi pe ieșeni să citească revista... Doamnei Ani, sărutări de la Nuța dimpreună cu omagiul meu. Cu toată prietenia, Mihai Drăgan </citation> (20) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”27 oct[ombrie] [1]967”> Dragul meu, Nici nu mă sculasem în dimineața asta cînd am primit telegrama ta. Ai vorbit cu M.N. Rusu la telefon? Trimite-mi urgent detalii. Sînt stupefiat . La Iași se pregătește bomba împotriva mea. Ateneul s-a vîndut teribil. Mulți sînt mulțumiți, dar nu zic nimic
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
orig.)”. Cum toate produsele erau excelente, tinzând spre superlativul absolut, nu era voie să spui poporului că mai existau și rebuturi deoarece el o știa și fără să citească În ziare, ca vrednic producător al acestora ce era. c.u. Sculați zincograful! Pentru cei care nu știu, inserarea pozelor În presa de altă dată se făcea cu ajutorul matrițelor din zinc de aici derivând și meseria de zincograf. Petru Necula a fost nevoit să dea deșteptarea celui angajat la tipografia din Vaslui
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Pentru 200 de dolari. Nu e puțin dar nici nu e mult având în vedere rezultatul. Principiul, în schimb, nu-l pot digera sub nici o formă. Ce, suntem la piață? Și, mai ales, adică cum? Mă culc zevzec și mă scol Einstein, totul pentru 200 de dolari?! De data asta concluzia e rapidă: merg la Alfonso și îi spun că ideea de a achiziționa puteri speciale contra cost nu mă atrage și nici nu îmi pot permite suma respectivă. „Nu vrei
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
pe viață. Am mai fost cu el pe la medici, i-au mai pus câte o proteză, însă de muncă tot nu s-a lăsat. Și acum, la vârsta de 85 de ani, mai muncește ce mai poate. Zilnic cade, se scoală și iarăși o ia de la capăt. A fost, este, și va fi cât Domnul îi va îngădui ... un exemplu pentru mine și pentru mulți. Mama este o fire mai calmă, însă s-a remarcat printr-o răbdare ca cea a
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
și în noua ediție, revizuită, a Cărții de Imnuri creștine.) Mi-au plăcut cuvintele profesorului Aldea care ne-au descris foarte frumos sosirea noastră la indicatorul Tel Hațor: “Bună dimineața, Hațor, bună dimineața! Am venit să te trezim la viață. Scoală-te din somnul tău milenar și povestește-ne istoria lui Avraam, Iosua, Iabin, Debora, Barac, Solomon, Ahab și mulți alții, care au făcut din tine o cetate mare! Am venit să căutăm în istoria ta străveche mărturiile eroilor tăi și
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
timp cu un nou șuvoi de viață și pentru a ne convinge că tot ceea ce am citit despre tine, în Cartea Sfântă, este o realitate și nu o poveste. Bună dimineața, Hațor, bună dimineața! Arheologii români au venit la tine. Scoală-te și începe să-ți depeni povestea!” Și am început. Ne trezeam la 4:30 dimineața pentru ca la 5, după ce beam ceaiul, să plecăm de la hotel pe șantier, unde lucram până la 11, apoi curățam și spălam “cioburile”, după care serveam
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
și, când pleacă, mă vorbește de rău pe afară. Toți vrăjmașii mei șoptesc între ei împotriva mea și cred că nenorocirea mea îmi va aduce pieirea. Este atins rău de tot - zic ei - iată-l culcat, n-are să se mai scoale!" Chiar și acela cu care trăiam în pace, în care îmi puneam încrederea și care mânca din pâinea mea, ridică și el călcâiul împotriva mea. Și tu, pe care te socoteam una cu mine, tu, frate de cruce și prieten
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
oamenii setoși de sânge! Căci iată-i că stau la pândă să-mi ia viața; niște oameni porniți la rău urzesc lucruri rele împotriva mea, fără să fiu vinovat, fără să fi păcătuit, Doamne! Doamne Dumnezeul oștirilor, Dumnezeul lui Israel, scoală-Te, ca să pedepsești toate neamurile! N-avea milă de niciunul din acești vânzători nelegiuiți. Dumnezeul meu, în bunătatea Lui, îmi iese înainte; Dumnezeu mă face să-mi văd împlinită dorința față de cei ce mă prigonesc A Ta, Doamne, este și
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
un șomoiog de paie, i-a săcelat și nu a uitat să le lege între coarne canafuri roșii, ca nu cumva să fie deocheați de vreo babă răutăcioasă, știind că la întoarcerea sa de la poienile din pădure , târgoveții vor fi sculați și sunt gata de muncă și cleveteală. El se sculase odată cu răsăritul luceafărului de dimineață iar acum, când soarele se ridicase deasupra copacilor, juncanii lui erau sătui de iarba ce o păscuseră cu mare hărnicie. Costache se ridică de pe buturuga
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
uitat să le lege între coarne canafuri roșii, ca nu cumva să fie deocheați de vreo babă răutăcioasă, știind că la întoarcerea sa de la poienile din pădure , târgoveții vor fi sculați și sunt gata de muncă și cleveteală. El se sculase odată cu răsăritul luceafărului de dimineață iar acum, când soarele se ridicase deasupra copacilor, juncanii lui erau sătui de iarba ce o păscuseră cu mare hărnicie. Costache se ridică de pe buturuga pe care șezuse, își scutură pantalonii cu palma dreaptă, apoi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
căldicel de primăvară adia ușurel, purtând mireasma florilor dinspre salcâmii înfloriți ce împrejmuiau livada. Se gândi să-i trezească ușurel pe cei doi copii mai mărișori. Merse spre paturile lor și vorbindu-le pe șoptite îi trezi, îndemnândui să se scoale de-a binelea. Emilia s-a trezit prima și frecându-și ochii cu amândouă mâinile, trase adânc în piept aerul rece care intra pe ușa dinadins lăsată deschisă de mamă-sa. Sări iute din pat și privi spre Mihăiță care
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
marginea patului. − Haideți, dragii mamei, săriți repede din paturi că avem multă treabă, grăi Maria tot pe șoptite. Tata a plecat dis-de-dimineață la chirie, trebuie să fi ajuns pe la Hârsoveni, mai adăugă ea, parcă pentru a-i molcomi că îi scoală de dimineață. Lasă, că o să mai dormiți la amiază, îi încurajă ea. − Lasă, că știu eu cum e cu somnul de amiază, bombăni Mihăiță dar se sculă și se îmbrăcă, ieșind împreună cu Emilia, care înșfăcase un lighean cu grăunțele desfăcate
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ajuns pe la Hârsoveni, mai adăugă ea, parcă pentru a-i molcomi că îi scoală de dimineață. Lasă, că o să mai dormiți la amiază, îi încurajă ea. − Lasă, că știu eu cum e cu somnul de amiază, bombăni Mihăiță dar se sculă și se îmbrăcă, ieșind împreună cu Emilia, care înșfăcase un lighean cu grăunțele desfăcate de maică-sa îl puse pe prispă și aduse lângă el și pe al doilea. Emilia se îndreptă spre poiata păsărilor ce se afla la deal de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]