6,398 matches
-
temperamentul. El susținea că prezența unei încărcături a factorilor de extraversie și nevrozism pare a predispune mai mult spre crima. Autor a numeroase chestionare de investigare a personalității, el depășește explicațiile biologice ale funcționării umane făcând trimitere la procesul de socializare a copilului de către părinți, la imitarea comportamentelor și astfel la teoria învățării sociale a lui Albert Bandura. Un curent explicativ din perspectiva sociologică consideră sărăcia ca fiind cauza majoră a criminalității. Această teorie susține faptul că a fi membru al
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
consecințele acțiunilor sale. Printre caracteristicile persoanelor cu o capacitate redusă de autocontrol se numără toleranța redusă la frustrare, toleranța mare la durerea fizică, indiferența față de disconfortul fizic, recurgerea la violență în cazul situațiilor conflictuale. Autocontrolul se dezvoltă în procesul de socializare a copilului, în interacțiunile cu părinții și va rămâne o constantă de viață a individului. în cunoscutul raport întocmit la experimentul Minnessota de către Alain Stroufe și colegii săi (Stroufe et al., 2005), cercetătorii alcătuiesc o listă a sarcinilor de vârstă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cunoască astfel limitele libertății manifestărilor noastre printre ceilalți. A spune copilului: „acum trebuie să-l lași pe tata să se odihnească, că e obosit, dar mai târziu, după ce se odihnește, se va juca cu tine!”are un important efect de socializare și educație a copilului. Copilul învață să țină seama de ceilalți și să-și stăpânească primele impulsuri. Când însă în numele educației și a principiilor bunei creșteri părinții devin excesiv de severi, limitativi și punitivi, nu mai vorbim despre educație, ci despre
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se simte trădat, iar riscul este de a-și pierde încrederea nu doar în părintele care pleacă, ci în întreaga lume a adulților, în oameni. O formă de trădare cu consecințe mai grave decât ne putem imagina asupra dezvoltării și socializării copilului este atunci când spunem copilului ceva doar pentru a depăși anumite crize de moment, dar ulterior nu facem ceea ce am spus. Astfel, se știe că pentru mulți copii, primele zile la grădiniță nu sunt bine acceptate. Adeseori mamele, pentru a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
crește cu sentimentul că poate face orice, că nu există limite, reguli. Acest lucru determină o lipsă de atenție față de ceilalți care sunt văzuți doar ca niște mijloace de satisfacere a capriciilor lui. El nu învață o deprindere fundamentală în socializarea umană: aceea de a ține seama de ceilalți, de dorințele și nevoile lor. Un astfel de copil se va lovi și va suferi în momentul intrării în grădiniță și mai târziu la școală. în aceste spații, întreaga viață e organizată
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ca sursă de sprijin spiritual; pactul cu bătrânii familiei, care sunt văzuți ca păstrători ai înțelepciunii și ca învățători; imaginea sistemului familiei ca garant al securității, loc de refugiu, adăpost pentru fiecare membru al familiei; familia ca structură ce asigură socializarea și dezvoltarea capacităților de comunicare într-un cadru cultural dat; utilizarea limbii familiei (sau a dialectului sau idiomului specific familiei). în ceea ce privește reziliența comunitară, factorii componenți ai acesteia, deși cu variații culturale în manifestare, pot fi identificați astfel (Ionescu, 2008): angajarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
centrale noi domenii de competență. (Ionescu, 2010, p. 296) Unii autori enumeră explicit sportul la ultima categorie de competențe. Competențele sunt multidimensionale (Masten et al., 1995), manifestându-se prin comportamente integrate fundate pe calități care țin de motivație, antrenament, inteligență, socializare și comunicare. Numeroase studii developmentale identifică sarcinile de vârstă alcătuind liste cu competențele necesare realizării acestor sarcini. Sarcinile de vârstă sunt puternic impregnate de factorii culturali. De exemplu, pentru vârsta școlară, sarcinile de dezvoltare specifice culturii americane (Masten et al
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
propria reziliență. Copii unei astfel de familii se simt protejați și valorizați. Având părinți a căror autoritate o respectă, copiii familiilor reziliente vor deveni la rândul lor rezilienți. Ca interfață între membrii familiei și comunitate, familia rezilientă este activă în socializarea membrilor săi, precum și în rezolvarea problemelor. Froma Walsh (2002, p. 132), cunoscută promotoare a conceptului de reziliență a familiei, a conceput o listă a mecanismelor care conlucrează la reziliența familiei. în tabelul de mai jos prezentăm o traducere și adaptare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nu simțim solidaritatea cu milioanele de români, ci cu straturi sociale mult mai strâns determinate. Cum ar trebui ajustat unghiul de percepție ca să angajăm în domeniul literar cifrele mari ale demografiei? Aș compara situația cu modelul economic al rețelelor de socializare. Facebook sau Twitter nu sunt evaluate prin profiturile pe care le generează, în funcție de numărul celor cărora le e livrată publicitatea din care se obțin veniturile efective: pentru că impactul lor e calculat nu prin cei implicați direct, ci prin cei care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Hardt - "multitudinea crește odată cu imperiul"34. Ea e creată în același timp de devalorizarea politică a națiunii și de posibilitățile multiple de circulație virtuală sau reală pe care le creează economia și guvernanța globalizată: turism, fluxuri migraționiste, cosmopolitism, rețele de socializare. În toate aceste circumstanțe, ceea ce se mobilizează e o simplă aglomerare de indivizi diferiți care se întâlnesc, formează comunități provizorii - cum sunt grupurile pe Yahoo sau Facebook - însă fără să mai transfere spre aceste comunități prerogativele de reprezentare politică a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
utilizarea timpului liber ca timp productiv 52. Pentru că timpul liber e acel timp în care individul își explorează tendințele plurale și divergente, în care își permite să asume mai multe roluri - să scrie blog, să întrețină activitatea pe rețelele de socializare, să se implice în voluntariat etc. "Multitudinea" este în prezent una dintre modalitățile foarte importante de a posibiliza acțiunea umană, de a face dintr-o populație automatizată, cu ritmuri mecanice, o masă de singularități capabile, creatoare de valori 53. În
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
școlii, principiul social al performanței, a avut urmări pedagogice și conceptuale care au început cu procedurile de selecție în gimnaziu, au continuat cu construcția sistemului școlar și cu formarea profesională. Până în anii '60 abia au fost luate în considerație efectele socializării și influențele specifice datorate recunoașterii principiului performanței. Mai târziu, în anii '70, perioadă a democratizării politice, W. Klafki și H. von Hentig au redescoperit principiul pedagogic al performanței. În viziunea lor „școala urma să fie o școală democratică performantă, care
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
conducerii, Editura Didactica și Pedagogica (cap. 13-21, pp. 156-220). 5.CUILENBERG, J.J. Van, SCHOLTEN, O., NOOMEN, G.W., 1998 Știință comunicării, Humanitas (Administrarea informației, pp. 85-110). 6.De FLEUR, MALVIN L., BALL-Rokeach, Sandra, 1999, Teorii ale comunicării de masă, Polirom, (Socializarea și teoriile influenței indirecte). 7.IOSIFESCU Șerban și colectiv, 2001, Management educațional pentru instituțiile de învățământ, Institutul de Stiinte ale Educației și MedC 8.MIÈGE, Bernard, 2000, Societatea cucerita de comunicare, Polirom (Stimularea întreprinderilor, pp. 32-48; Comunicarea între industrie și
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
conducerii, Editura Didactica și Pedagogica (cap. 13-21, pp. 156-220). 5.CUILENBERG, J.J. Van, SCHOLTEN, O., NOOMEN, G.W., 1998 Știință comunicării, Humanitas (Administrarea informației, pp. 85-110). 6.De FLEUR, MALVIN L., BALL-Rokeach, Sandra, 1999, Teorii ale comunicării de masă, Polirom, (Socializarea și teoriile influenței indirecte). 7.IOSIFESCU Șerban și colectiv, 2001, Management educațional pentru instituțiile de învățământ, Institutul de Stiinte ale Educației și MedC 8.MIÈGE, Bernard, 2000, Societatea cucerita de comunicare, Polirom (Stimularea întreprinderilor, pp. 32-48; Comunicarea între industrie și
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
ne oferă prilejul unui veritabil experiment psihologic. Autoarea alege cinci dintre ei cu profiluri psihologice diferite: colonelul Arsenescu (liderul), Toma Arnăuțoiu (democratul), Maria Plop (femeia), Ion Chirca (nonconformistul), Ion Marinescu (violentul). Prin ei, Aurora Liiceanu intenționează să reconstituie tipurile de socializare, precum și raporturile de putere și prestigiu din cadrul grupului. Profilurile psihologice sunt refăcute după declarațiile de la anchetă, după mărturiile celor care le-au fost alături în munți, precum și ale celor care i-au întâlnit întâmplător în acea perioadă. De la început este
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
seminar pe această temă. Cele mai frecvente și specifice riscuri la care aptitudinile inte lectuale înalte predispun, în contexte educaționale și microsociale neadecvate sunt: decalajul dintre dezvoltarea cognitivă / intelectuală și cea emo țională; nesincronizarea dezvoltării intelectuale și psihomotorii; dificultăți de socializare; solitudine; dificultăți de personalitate; inhibiția intelectuală; perfecționismul; depresia succesului; raportul excelență intelectuală / responsabilitate morală. Pentru a determina modalități de intervenție a părinților pentru a-și sprijini copiii în depășirea dificultăților cu care se confruntă ne propunem dezbaterea următoarelor aspecte: Ce
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
repetate, fiind un reprezentant fidel al temperamentului flegmatic. Atitudinea față de muncă este pozitivă. Reacționează bine la sti mulări, laude, recompense. Este generos cu cei din jur, oferă aju torul fără a cere nimic în schimb. Alexandru prezintă anumite dificultăți de socializare, își camuflează și inhibă competențele înalte ce-1 diferențiază de ceilalți copii. Solitudinea este, adesea, o constantă în viața copii lor precoce. Relatarea tatălui lui Vlad, elev în clasa I Vlad este al doilea copil în familie, fiind cu 4
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
omul depășește izolarea și nefericirea și tot prin muncă se valorizează ca ființă a pământului și a cosmosului. Există o utilitate socială impersonală căreia omul i se supune și în slujba căreia se află. Munca este și ocazia unică de socializare, de apropiere umană și de construcție a relațiilor sociale. Aceasta este mobilul și satisfacția omului pe această lume. Din acest motiv lenea este un mare păcat și o stare reprobabilă. Omul atinge sfințenia prin implicare și puritate, așa cum îi place
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
așteaptă să urcăm împreună în lift. Regula este că atunci când mă vede,persoana respectivă devine brusc grăbită, trage repede ușa la lift, trântind-o cu zgomot și pleacă grăbită, evitând un contact interuman care ar fi însemnat câteva secunde de socializare. Nu reușesc să mă obișnuiesc și de fiecare dată fuga de mine, a unor vecini care mă cunosc de decenii, îmi provoacă tristețe. O altă întâmplare ce mi-a rămas în memorie este povestită de Francis Fukuiama în opera sa
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
intuit în mod corect că brutarul și măcelarul nu muncesc de dragul clienților lor, ci se sacrifică pentru familiile lor. Relația antreprenor-client în capitalism este de curtoazie reciprocă, obligatorie, în care fiecare stă la dispoziția celuilalt. Capitalismul este o lume a socializării obligatorii, în care fiecare dintre noi este propriul său stăpân, dar și servitorul, indirect, al tuturor celorlalți. Muncim pentru noi și avantajele noastre numai prin recunoașterea celorlalți. Lipsa de recunoaștere a celorlalți înseamnă faliment economic și nereușită în plan personal
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
sociabilitatea 337. Ea stă la baza manifestării omului între oameni, având drept fundament dorința de recunoaștere. În acest sens folosește Aristotel sintagma de zoon politikon, de ființă ce are nevoie de reflectare și de regăsire pe sine prin ceilalți oameni. Socializarea 338 este un atribut al "eu"- lui, care începe în familie și se finalizează în cuprinderea întregului univers, în cazul omului contemporan, care acționează și interacționează la nivel planetar. Fukuyama consideră că "Sociabilitatea umană începe cu relația de înrudire, altruismul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și interacționează la nivel planetar. Fukuyama consideră că "Sociabilitatea umană începe cu relația de înrudire, altruismul fiind proporțional cu gradul de rudenie"339. Despre acest tip de relaționare discutăm la omul primitiv. Omul modern a dezvoltat forme extrem de complexe de socializare și cooperare, de-a lungul istoriei afirmându-se legea conform căreia individul uman are tendința de a renunța la egoism și de a beneficia de avantajele socializării 340 și cooperării, ca ființă umană cu interese bine cunoscute și bine conștientizate
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
relaționare discutăm la omul primitiv. Omul modern a dezvoltat forme extrem de complexe de socializare și cooperare, de-a lungul istoriei afirmându-se legea conform căreia individul uman are tendința de a renunța la egoism și de a beneficia de avantajele socializării 340 și cooperării, ca ființă umană cu interese bine cunoscute și bine conștientizate. Prin socializare, omul se află într-o victorie pe care o repurtează în fața tendințelor sale egoiste. Pentru că "(...) nu organismele individuale sunt egoiste, ci genele"341. Apartenența laolaltă
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
cooperare, de-a lungul istoriei afirmându-se legea conform căreia individul uman are tendința de a renunța la egoism și de a beneficia de avantajele socializării 340 și cooperării, ca ființă umană cu interese bine cunoscute și bine conștientizate. Prin socializare, omul se află într-o victorie pe care o repurtează în fața tendințelor sale egoiste. Pentru că "(...) nu organismele individuale sunt egoiste, ci genele"341. Apartenența laolaltă, traiul în comun, se fundamentează pe "conștiința de specie"342, așa cum o numește Mises în
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
credem că se poate renunța la religie. Statele și oamenii care le compun nu renunță niciodată la religia lor, pentru că religia lor este însăși sufletul lor. Azi, se comunică mult pe planeta Pământ, în primul rând prin intermediul rețelelor moderne de socializare și tinerii arabi pot să vadă că lumea poate fi și altfel, adică pașnică și prosperă. De aici și până la Primăvara Arabă nu a fost decât un pas. Regimurile lor politice nu mai corespund așteptărilor lor. Chiar dacă în unele state
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]