6,897 matches
-
că ?i �n Sociologie general? (1936) sociologul ie?ean a realizat o serioas? prezentare a sociologiei lui Max Weber. Sociologia captiv? Dac? opteaz? pentru democra?ie, dezvoltare economic?, social? ?i cultural?, societatea caut? s? se cunoasc? sociologic. Hartă cercet?rilor sociologice � care fundamenteaz? deciziile ?i ac?iunile � se suprapune �n �ntregime cu hartă societ??ilor democratice. Silin?ele individuale de a promova sociologia nu au fost suficiente f?r? sprijinul asocia?iilor, funda?iilor (cele care �ncercau s? ?i realizeze �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
din c�mpul investiga?iei sociale (?ț. Costea, op. cît., p. 317). �n 1965, Nicolae Ceau?escu accepta că sociologia s? fie reintrodus? �n �nv???m�ntul superior. Au fost (re)�nfiin?ațe institute de cercetare (Centrul de cercet?ri sociologice, la Bucure?ți, centre de ?tiin?e sociale la Ia?i, Cluj, Craiova, Timi?oară, Institutul de expertiz? ?i recuperare a capacit??îi de munc?, Centrul de cercetare a problematicii tineretului, Oficiul de studii ?i sondaje, Laboratorul de sociologie urban
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
disponibilit??i de schimb, colaborare, cooperare, dialog �ntre sociologi. �ntre evenimentele care au avut loc dup? c?derea șo?ilor Ceau?escu se �nscriu ?i reintroducerea sociologiei �n universitate, apari?ia unor reviste de specialitate, a unor institute de cercetare sociologic?, a numeroase traduceri (mai pu?ine studii ?i c?r?i rom�ne?ți de sociologie �n str?în?țațe, drept pentru care nu trebuie s? ne mir?m c? nu se ?ție mult despre situa?ia sociologiei rom�ne
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Cluj, sociologul C?ț?lin Zamfir spunea c? trebuie s? adopt?m un punct de vedere mai complex asupra sociologiei postdecembriste. În primul r�nd s? nu uit?m c? s?au predat, totu?i, �n ?ar? cursuri de doctrine sociologice, metode ?i tehnici sociologice, antropologie social?, demografie etc., c? s-au realizat cercet?ri de teren � �n condi?iile impuse de regimul totalitar. A?a a fost cu puțin?? că �n 1990 sociologia s? nu apar? pe un teren gol
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
lin Zamfir spunea c? trebuie s? adopt?m un punct de vedere mai complex asupra sociologiei postdecembriste. În primul r�nd s? nu uit?m c? s?au predat, totu?i, �n ?ar? cursuri de doctrine sociologice, metode ?i tehnici sociologice, antropologie social?, demografie etc., c? s-au realizat cercet?ri de teren � �n condi?iile impuse de regimul totalitar. A?a a fost cu puțin?? că �n 1990 sociologia s? nu apar? pe un teren gol. Nu au avut to
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pe contemporanii care erau de partea reformei ?i a profilaxiei sociale. Totu?i, o parte din ipotezele sale au fost reluate, chiar de c?tre cei care le-au criticat cu vehemen??; unele fac parte ?i ast?zi din (vulgata( sociologic?. Semnal?m dou?, �ntre altele, de care numele s?u r?m�ne ață?at: � societatea trebuie �nf??i?at? că un sistem instabil dar dinamic, cu func?îi diversificate, �n care rela?iile dintre indivizi, ca proces reglator, cap
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
c? influen?a sa asupra sociologiei merit? s? fie nuan?at? ?i, f?r? �ndoial? minimizat?, din dou? motive: 1) impactul teoriei marxiste a fost relativ tardiv, pentru c? a trebuit s? a?tepte anii treizeci că s? fie luat? sociologic �n serios (�n timp ce teoriile economice au fost dezb?tute, �n Germania ?i �n Anglia, �nc? de la �nceputul secolului); 2) �n mod fundamental, marxismul, �n versiunea să ?tiin?ific? ?i nu doctrinar?, s-a prezentat �n mod deliberat (mai
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i grijă pentru ordine, care r?zbate din operele am�ndurora. Normand că ?i Tocqueville, Le Play într? �n politic? atunci c�nd acesta se retrage, dar face o carier? public? care �i marcheaz? traiectoria personal? ?i primele lucr?ri sociologice. F?cut senator de c?tre Napoleon al�III-lea, el sus?ine cu credin?? politică imperial? ?i face parte din cohorta de tehnocra?i care sprijin? regimul. Dar s? ne oprim aici cu compară?iile. Mai �nt�i pentru
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
constituiau tipuri ideale pe care Le Play le-a construit dup? modelul omului mijlociu al lui Quetelet. Aten?ia dat? veniturilor ?i cheltuielilor familiale, care se desprinde din toate monografiile că o tr?s?tur? privilegiat? a activit??îi sale sociologice, se explic? prin voin?a de a g?și un instrument de m?surare a vie?îi sociale care s? fie cuantificabil ?i deci aplicabil diferitelor contexte. Le Play nu seam?n? deloc cu un cercet?tor �n accep?ia
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de o institu?ie de �nv???m�nt care s?-i permit? s? se r?sp�ndeasc? �n Fran?a � toate acestea fiind la fel de adev?rate ?i �n cazul altor ??ri. Singură publică?ie care s-a deschis preocup?rilor sociologice era una filosofic?. Este vorba de Revue philosophique, fondat? de c?tre Th�odule Ribot �n 1876. �n acest caz �ns? trebuie s? avem �n vedere dependen?a sociologilor de filosofi, �n sensul c? ei trebuiau s? accepte supunerea fă
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
DILTHEY Wilhelm (1833-1911): Introducere �n ?tiin?ele spiritului (1883): Edificarea lumii istorice �n ?tiin?ele spiritului (1910); Teoria concep?iilor lumii (1911); ESPINAS Alfred (1844-1922): Despre societ??ile animale (1877) FOUILL�E Alfred (1838-1912): ?tiin?a social? contemporan? (1880); Elementele sociologice ale moralei (1906) GOBINEAU Arthur de (1816-1882): Eseu asupra inegalit??îi raselor umane (1853-1855) GUMPLOWICZ Ludwig (1838-1909): Ras? ?i stat (1875), Lupta raselor (1883); Grundvisse der Soziologie (1895) LE PLAY Fr�d�ric (1806-1882): Muncitorii europeni (1855), Reforma social? �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
preten?ia pozitivi?tilor de a exclude psihologia din c�mpul ?tiin?ific, �n Fran?a se dezvolt? o �ntreag? controvers? asupra naturii psihologice a faptului social, iar �n cur�nd, asupra locului contingentului sau individualului �n cadrul explică?iei sociologice. �n tradi?ia inaugurat? de c?tre Hobbes ?i transformat? de c?tre Rousseau, psihologismul este curentul de g�ndire care presupune c? via?a social? exprim? voin?a indivizilor, c? ea este fructul unui acord la care au ajuns
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
lipi adversarii. Emile Durkheim: carieră Hubert Bourgin, care a fost unul dintre colaboratorii cei mai activi ai lui Durkheim (�nainte s? devin? un renegat dup? moartea magistrului s?u), l-a �n?eles bine: Chiar din vremea �n care ?coală sociologic? nu conta dec�ț pe un singur om, creatorul ei, ea era deja o ?coal?�. Butada poate fi prelungit? ?i ea m?rturise?te faptul incontestabil c? �n ochii contemporanilor � partizani sau adversari � Emile Durkheim s-a impus că ?eful
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
conta dec�ț pe un singur om, creatorul ei, ea era deja o ?coal?�. Butada poate fi prelungit? ?i ea m?rturise?te faptul incontestabil c? �n ochii contemporanilor � partizani sau adversari � Emile Durkheim s-a impus că ?eful ?colii sociologice, deoarece a reu?it s? prezinte sociologia că pe o teorie care �nglobeaz?, integreaz? ?i sistematizeaz? faptele sociale a?a cum nu au ajuns s-o fac? alte discipline. El a f?cut sociologia �nv??abil? �n ?coal?, d?ruindu-i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de ?tiin?e ale educa?iei pentru a-l suplini pe Ferdinand Buisson, care tocmai fusese ales deputat. Titularizat pe acest post �n 1906, el a trebuit s? a?tepte anul 1913 pentru a-?i vedea oficializat �nv???m�ntul sociologic. Originalitatea profund? a lui Durkheim nu const? desigur �n acest parcurs de �normalian, profesor prin concurs, doctor�, care este cel al majorit??îi profesorilor facult??ilor literare ai genera?iei sale. Ea ?ine �n special de o produc?ie individual
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ales cele patru c?r?i considerate canonice pentru disciplin?, a c?ror cronologie merit? a fi amintit?: �n 1893, Despre diviziunea muncii sociale a fost prezentat? mai �nt�i la Sorbona, ca tez? de doctorat; �n 1895, Regulile metodei sociologice, urmat? rapid de Sinuciderea, �n 1897; �n sf�r?it, Formele elementare ale vie?îi religioase, publicat? �n 1912. Cincisprezece ani separ? ultimele dou? c?r?i. Ei corespund aventurii de la Ann�e sociologique, revist? care a captat, �n acest
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cele ale solidarit??îi, contractului sau diviziunii muncii �, sau �n privin?a perspectivei din care le pune � �n acela?i timp evolu?ionist? ?i organicist?, care s�nt �n spiritul timpului s?u, c�ț mai ales �n tratarea propriu-zis sociologic? la care le supune. La fel stau lucrurile ?i cu expozeul incisiv din Regulile metodei sociologice, care a produs mare v�lv? �nc? de la apari?ia să. �n aceast? lucrare, care se prezint? că un act de credin?? ?i de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pune � �n acela?i timp evolu?ionist? ?i organicist?, care s�nt �n spiritul timpului s?u, c�ț mai ales �n tratarea propriu-zis sociologic? la care le supune. La fel stau lucrurile ?i cu expozeul incisiv din Regulile metodei sociologice, care a produs mare v�lv? �nc? de la apari?ia să. �n aceast? lucrare, care se prezint? că un act de credin?? ?i de propagand?, Durkheim desprinde mai �nt�i caracteristicile principale ale faptului social, pe care are grij? s
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
aceast? lucrare, care se prezint? că un act de credin?? ?i de propagand?, Durkheim desprinde mai �nt�i caracteristicile principale ale faptului social, pe care are grij? s?-l disting? de faptul psihologic, dezv?luînd o perspectiv? cu adev?raț sociologic?. Atunci c�nd m? achit de sarcină de frate, șo? sau cet??ean, c�nd �mi �ndeplinesc angajamentele pe care mi le?am luat, eu �ndeplinesc datorii ce s�nt definite �n afară mea ?i a actelor mele, �n drept
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ns? aici. Cu totul tipic? apare ?i metodă să a expunerii, �n trei tîmpi, pus? �n eviden?? de c?tre Aron [1967]: a)�prezentarea problemei tratate ?i definirea subiectului; b)�refuzul ideilor ?i teoriilor anterioare asupra chestiunii; c) explică?ia sociologic? a fenomenului considerat. Aceast? form? de expunere ternar? este perfect identificabil? �n Sinuciderea, lucrare celebr?, �n care demonstreaz?, cu ajutorul unei analize statistice concise ?i a unei mari virtuozit??i metodologice, c? sinuciderea, fenomen �n aparen?? strict individual, poate fi abordat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
c?tre guvernan?i. Pentru aceasta s-a creat �n 1891 un Oficiu al Muncii, dependent de Ministerul Comer?ului ?i Industriei, inova?ie decisiv?, prin care statul se dota, pentru prima oar?, cu un instrument permanent de investiga?ie sociologic? asupra populă?iei muncitore?ți. Acest instrument este pus la punct de c?tre sociografii leplaysieni ?i de c?tre statisticieni. �i vom reg?și pe ace?tia ?i printre exper?îi de care s-au �nconjurat guvern?rile celei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
f?r? �ndoial?, �n faptul c? a vrut s?-?i asigure sprijinul savan?ilor � provenind din orizonturile cele mai variate � ?i al universit??ilor confirmate, f?r? a ?ine seama de gradul real de dezvoltare al disciplinei. De unde slabă pertinen?? sociologic? a diferitelor organe ?i societ??i pe care le-a fondat, care presupuneau c? sociologia beneficiaz? de un spa?iu recunoscut, deja consolidat. Ceea ce nu era cazul. Nu s-a �nt�mplat la fel cu internă?ionalismul s?u �ntr-o
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nceput, din care numai ?apte francezi). Institutul promitea s? ?în? congrese anuale cu scopul de a stimula eforturile participan?ilor, de a �ncuraja contactele personale, ceea ce i-a reu?it. 3) �n acela?i an, lansarea unei colec?îi � Bibliotecă Sociologic? Internă?ional? � la editură Giard & Bri�re, colec?ie �n care Worms ? i-a scos lucrarea Organism ?i societate (1896), un fel de c�ntec de leb?d? al teoriilor organiciste �n Fran?a, o carte �ntre alte cincizeci de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a c? nu e deloc uimitor s? auzim un sociolog american reputat, cum este Lester Ward, declar�nd �n 1900 c? �n Fran?a, leag?nul acestei discipline, sociologia exercit? atrac?ia cea mai puternic? asupra claselor g�nditoare�! Oferta sociologic? r?m�ne totu?i heteroclit? ?i nici o for?? centripet? nu se exercit? �ntr-un mediu ce r?m�ne mai divizat că niciodat?. �n spatele acestei dezordini, relevatoare a unei harababuri mai profunde care afecta intelectualii, o linie de demarca
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pe care i-l dau titlurile dar ?i vechimea ?i opera. Pe scurt, el era recunoscut că �magistru�, iar cei ce l-au urmat se considerau, de bine de r?u, �discipoli�. Nu publicase el de cur�nd Regulile metodei sociologice? �n ciuda rigidit??îi acestor pozi?îi, Durkheim a ajuns s? str�ng? �n juru-i ?i oameni care nu-i �mp?rt??eau toate convingerile. Pentru a fi mai preci?i, ar trebui s? distingem c�teva straturi care s-
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]