7,229 matches
-
Friedrich Gulda“. În același interviu, Cătălina Butcaru îmi spunea că studiile la Viena i-au adus „rigurozitate stilistică, pedanterie și o abordare mai exactă nu numai prin prisma piesei în sine, dar privită în ansamblul cultural al unei epoci... Abordarea stilistică a fost punctul forte al studiilor cu prof. Jürg von Vintschger“. „Un mare noroc“ a fost să o cunoască pe pianista născută în România, originară din Arad, Meira Farkas. „A fost întâlnirea care mi-a deschis accesul la marea muzică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
1957. Colecții; peste 31000 de volume, 800 titluri în periodice. Corespondență, iconografie aparținând scriitorilor Tudor Arghezi, Lucian Blaga, I.L.Caragiale, G. Coșbuc, Nicolae Iorga, Șt. O. Iosif, T. Maiorescu, I. Vinea, V. Voiculescu etc. Studii de estetică, teorie literară și stilistică Referințe adnotate Vlad Ion, Descoperirea operei, Comentarii de istorie literară. Cluj, Dacia, 1970, 228 pagini. Cele mai izbutite studii sunt cele referitoare la povestire. I. Vlad prezintă această „știință de a spune întâmplări, într- o ordine mereu alta și înnoită
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
prezintă această „știință de a spune întâmplări, într- o ordine mereu alta și înnoită, de a orândui cu mare pricepere faptele” la M. Sadoveanu, I Agârbiceanu și V. Voiculescu (p.220). Mic dicționar de termeni de estetică, teorie literară și stilistică. Expresionism. Mișcare artistică apărută la începutul secolului XX în Germania dar răspândită dincolo de granițele acesteia. Expresionismul cultivă expresia literară a vieții lăuntrice, problematice. ... Expresionismul se manifestă în creația unei lungi serii de artiști germani ca O. Kokosehka, W. Kandinscky, P.
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
să supraviețuiască într-o societate a informației. În condițiile în care artiștii dezvoltă noi tehnici de codare a informației, iar publicul își dezvoltă propriile tehnici cognitive de a extrage informația, istoria artei poate fi privită nu doar din perspectiva inovației stilistice, a încercării de a reprezenta realitatea, individualitatea ori relațiile sociale, ci și din perspectiva dezvoltării de către artiști a interfețelor informaționale (information interfaces) în raport cu comportamentele față de informație (information behaviour) ale publicului 78. Schimbarea graduală a atenției de la mesajul autorului la cel
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
oferite descifrării, alegoria poate lua înfățișarea unei scrieri compusă din imagini concrete, revelându-și astfel natura sa pictogramaticală. Acest caracter sintetic al alegoriei, care subsumează în practica artistică aproprierea, specificitatea sitului, efemeritatea, acumularea, discursivitatea, hibridizarea și eclectismul, trece dincolo de categoriile stilistice și mediile estetice. Atât critica obiectului, cât și critica originalității au permis dezvoltarea tendinței critice a diferenței artistice care avea ca rezultat legitimarea autonomiei artei. Prezentând arta conceptuală de la sfârșitul anilor '60 ca fiind o revoltă împotriva modernismului definit în
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
cu ideile avangardiste ale lui Duchamp și Cage. Conform observațiilor lui Flynt, dacă sunetul constituie materialul muzicii, tot astfel limbajul poate determina semnificația vizuală a artei. Potrivit Kristinei Styles, arta conceptuală începe să fie luată în considerare ca o mișcare stilistică abia o dată cu publicarea de către Sol LeWitt a "paragrafelor" (1967) și "propozițiilor" (1969) asupra artei conceptuale, însă condițiile teoretice au fost stabilite de Joseph Kosuth și grupul britanic Art & Language. Răspunzând reductivismului și implicațiilor estetice ale minimalismului, LeWitt analizează diferențele dintre
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Art-Language sesizează critic faptul că pictura și sculptura pot "servi mintea" doar în limitele care le sunt prescrise fizic, spre deosebire de operele conceptuale care, prin natura implicării lor, depășesc limitele limbajului obiectului concret 171. Realizând o distincție tehnică între arta conceptuală stilistică și arta conceptuală teoretică și punând accentul pe restabilirea echilibrului dintre internalitatea și externalitatea modelului teoretic al artei, aflat într-o continuă schimbare pe fondul angajării artistului, Joseph Kosuth aduce în discuție noțiunea de "tautologie" a cărei dinamică se bazează
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Curierul de Iași și Timpul dovedesc un constant angajament civic și patriotic, o conștiință matură în judecarea situației politice contemporane. 41 Nu este nevoie să insistăm: există în rafturi jurnalistica, exemplară prin varietate tematică și temeinicie a argumentației, prin valoarea stilistică a discursului și prin tensiunea polemică. Nu vorbim acum despre scăderile (explicabile, nu și scuzabile) ce țin de persoană și de epocă, cum ar fi accentele antisemite și xenofobe, un naționalism ce vine în contradicție cu deschiderea sa către valorile
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Curierul de Iași și Timpul dovedesc un constant angajament civic și patriotic, o conștiință matură în judecarea situației politice contemporane. 41 Nu este nevoie să insistăm: există în rafturi jurnalistica, exemplară prin varietate tematică și temeinicie a argumentației, prin valoarea stilistică a discursului și prin tensiunea polemică. Nu vorbim acum despre scăderile (explicabile, nu și scuzabile) ce țin de persoană și de epocă, cum ar fi accentele antisemite și xenofobe, un naționalism ce vine în contradicție cu deschiderea sa către valorile
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
2.10. Conjuncția / 120 Aplicații / 121 IV. NIVELUL SINTACTIC AL LIMBII ROMÂNE / 141 Repere teoretice / 141 IV.1. Concepte operaționale / 141 IV.2. Unități sintactice / 142 IV.3. Raporturi sintactice / 147 IV.4. Funcții sintactice / 151 Aplicații /170 V. NIVELUL STILISTIC AL LIMBII ROMÂNE / 211 Repere teoretice / 211 V.1. Delimitări conceptuale / 211 V.2. Stilurile funcționale ale limbii române actuale / 212 Aplicații / 218 Teste de Limba română / 223 Bibliografie / 249 Izvoare / 253 Cuvânt-înainte În condițiile în care descrieri "fără rest
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
române îi este alocat un singur semestru, lucrarea de față se constituie într-o propunere de prezentare sintetică (prin "repere") a principalelor coordonate reperabile la fiecare nivel al limbii (nivel fonetic/ fonologic, nivel lexical-semantic, nivel morfologic, nivel sintactic și nivel stilistic) și de lansare de provocări în plan aplicativ, în vederea fixării acestor conținuturi. Maniera aleasă este, așadar, una de tip didactic, reperele teoretice având rolul de a actualiza elemente considerate esențiale pentru stăpânirea logicii limbii, pentru optimizarea comunicării de specialitate (inclusiv
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
explicarea "jocurilor" din planul limbii române și al actualizării acesteia în comunicare, dar și pentru întoarcerea către literatura pentru copii, prin "concentrate" de valori în texte față de care raportarea este, aici, din perspectiva nivelurilor fonetic/ fonologic, lexical-sematic, morfologic, sintactic și stilistic ale limbii române. I. Nivelul fonetic / fonologic al limbii române Repere teoretice 1 I.1. Unități fonetice/ fonologice În funcție de nivelul la care sunt reperate, unitățile fonetice/ fonologice 2 sunt segmentale (sunetul și fonemul), respectiv suprasegmentale 3 (accentul, intonația, pauza, ritmul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a trecut din mână în mână. ("a fost transmis/ a circulat") etc. Sensul cuvântului 35 poate fi: * sens lexical propriu-zis: fericire, copil, a scrie, frumos, repede etc.; * sens gramatical: și, să, pe, va etc.; * sens logic: da, nu, ba; * sens stilistic: numai, doar etc. Forma cuvântului este concretizată, după cum am arătat supra, într-o unitate fonică de obicei, accentuată, separată prin pauze/ blanc de restul componentelor unui enunț. Vezi, de exemplu, pentru comunicarea scrisă, blancul dintre cuvintele enunțului: Vremea este foarte
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
la nivel morfologic: [vremea] Ducăi, văzum, plânsăm, roate, școale, ruinuri (arhaisme morfologice); * la nivel sintactic: ,,somnul vameș vieții", "norodul nu te vrea, nici te iubește" (arhaisme sintactice, dintre care ultimul exemplu este considerat, în Zugun, 2000, p. 184, chiar "arhaism stilistic"). (b) Neologismele sunt unități lexicale care au pătruns recent în sistemul limbii, unele dublând cuvinte deja existente în limbă (reverie neologism, sinonim cu un cuvânt format pe teritoriul limbii române: visare), altele trimițând către realități noi: computer, hamburger etc. Acestora
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
after-party după petrecere reprezintă un pleonasm; un cuvânt derivat cu prefix urmat de un altul care reia sensul adus de prefix cuvântului inițial generează, de asemenea, un pleonasm: comesean cu mine etc. Unele structuri pleonastice au căpătat, în uz, valoare stilistică, nemaifiind considerate de vorbitorii obișnuiți (nespecialiști) de limbă română drept greșeli de exprimare; este vorba despre așa-numitele "pleonasme tolerate" (Crăciun & Bădărău, 2003, p. 108) de tipul: să crești mare, babă bătrână, moș bătrân etc. Identificați cuvinte aparținând diferitelor clase
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
perifrastic, altfel spus, cuvântul propriu-zis și expresia/ locuțiunea) subsumat unei clase cu anumite caracteristici de ordin semantic, morfologic și sintactic clasa semantico-gramaticală79 (altfel spus, cuvântul ca "parte de vorbire"); în această accepțiune, cuvântul ca unitate dintre sens (lexical/ gramatical/ logic/ stilistic), formă (variabilă sau nu) și funcție (sintactică, de marcă de tip categorial și/ sau raportual, stilistică) face parte dintr-o clasă de cuvinte care au caracteristici similare; de exemplu, cuvântul repede este inclus în clasa semantico-gramaticală a adverbelor, având la
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
semantic, morfologic și sintactic clasa semantico-gramaticală79 (altfel spus, cuvântul ca "parte de vorbire"); în această accepțiune, cuvântul ca unitate dintre sens (lexical/ gramatical/ logic/ stilistic), formă (variabilă sau nu) și funcție (sintactică, de marcă de tip categorial și/ sau raportual, stilistică) face parte dintr-o clasă de cuvinte care au caracteristici similare; de exemplu, cuvântul repede este inclus în clasa semantico-gramaticală a adverbelor, având la nivel semantic un anumit sens caracteristică a unei acțiuni sau însușiri, la nivel morfologic o formă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
III.2.7. Adverbul se definește 114, prin raportare la criteriul semantic, ca o clasă de cuvinte noționale care exprimă o caracteristică a unei acțiuni, stări sau însușiri, cărora li se adaugă acele cuvinte care transmit doar informație logică, informație stilistică sau informație gramaticală; morfologic, eterogenitatea acestei clase este dată de faptul că o parte dintre componentele ei prezintă categoria gramaticală a gradelor de comparație, în timp ce restul nu prezintă nici o categorie gramaticală; prin raportare la criteriul sintactic, adverbul îndeplinește funcția sintactică
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nu prezintă nici o categorie gramaticală; prin raportare la criteriul sintactic, adverbul îndeplinește funcția sintactică-tip de complement circumstanțial sau, în funcție de valoarea sa, fie cumulativ funcție sintactică și funcție de marcă de tip raportual, fie funcție de marcă de tip categorial, funcție exclusiv stilistică sau se constituie în unitate sintactică de sine stătătoare (de exemplu, în substitut de propoziție sau frază 115). Adverbele din limba română se diferențiază 116 în funcție de: * formă/ structură: adverbe sintetice, simple (mâine, sus, cum etc.) sau adverbe compuse (după-amiază, ici-colo
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
informație semantică, trimițând, în contexte diferite, către referenți diferiți: aici, acolo, azi etc.) vs. adverbe logice/ de afirmație sau de negație (care transmit informație logică: da, nu, ba, ba da, ba nu etc.) vs. adverbe emfatice (care transmit exclusiv informație stilistică: doar, numai, și, chiar, tocmai etc.) vs. adverbe-flectiv (mărci ale categoriei gramaticale a gradelor de comparație: mai, foarte etc.); în clasa adverbelor care transmit informație semantică se diferențiază, după sens: adverbe de mod (bine, încet, cum, așa etc.) vs. adverbe
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
frază, fiind astfel mărci de tip raportual: (Ori)unde ar pleca/, se vor simți bine împreună. (ori)unde = complement circumstanțial de loc în prima propoziție și marcă a raportului de subordonare în frază (element de relație). Adverbele care transmit informație stilistică nu îndeplinesc, în enunțul din care fac parte, nici o funcție sintactică; ele au doar funcție stilistică/ emfatică: Chiar el a făcut asta., respectiv valoare incidentă: Mâine, probabil, va fi frumos. Adverbele de afirmație/ negație, care transmit informație logică, se constituie
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ori)unde = complement circumstanțial de loc în prima propoziție și marcă a raportului de subordonare în frază (element de relație). Adverbele care transmit informație stilistică nu îndeplinesc, în enunțul din care fac parte, nici o funcție sintactică; ele au doar funcție stilistică/ emfatică: Chiar el a făcut asta., respectiv valoare incidentă: Mâine, probabil, va fi frumos. Adverbele de afirmație/ negație, care transmit informație logică, se constituie în unități sintactice de sine stătătoare, de exemplu, în: Ai citit cartea? Da. adverbul de afirmație
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
dumitale ce mi-o fi mai drag. Aceea am și făcut. Nimic nu mi-a fost mai drag decât bărbatul. Nu crez să mă ții de rău pentru că mi l-am luat." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) V. Nivelul stilistic al limbii române Repere teoretice V.1. Delimitări conceptuale Stilul, ca rezultat al alegerilor 139 operate de un locutor/ creator din totalitatea posibilităților existente în sistemul unei limbi (alegeri inclusiv de a devia de la anumite norme, de a crea noi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
modificări de sunete, sunete împrumutate, elidări ale unor sunete, lungiri de sunete, accentuări diferite, simbolismul fonetic etc.; la nivel lexical valorile unor arhaisme, regionalisme, termeni de jargon, formații sufixate/ prefixate, forme compuse, creații de cuvinte etc.; la nivel morfologic valorile stilistice ale tuturor claselor semantico-gramaticale, frecvența anumitor părți de vorbire în context etc.; la nivel sintactic -topica obiectiv/ subiectivă, construcții eliptice, construcții repetitive etc.140 Cea de-a doua direcție pe care se plasează studiile de stilistică aduc în prim plan
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
diferite tipuri de stiluri funcționale: de exemplu, "stiluri colective informale" (stilul conversației, stilul epistolar) vs. "stiluri colective funcționale" (stilul beletristic, stilul științific, stilul religios, stilul publicistic, stilul juridico-administrativ) vs. alte stiluri, care au trăsături specifice, dar nu sunt considerate ,,profiluri stilistice autonome": stilul gnomic, stilul filozofic, stilul politic (Irimia, 1999, p. 67, pp. 160-168) etc. Structura clasică a sistemului stilurilor funcționale ale limbii române diferențiază, după Irimia (1984), stilurile funcționale ale limbajului oral de stilurile funcționale ale limbajului scris. Astfel, primei
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]