6,018 matches
-
parte. Și nu numai atât, dar i le cere și intercalate, adică în ordinea în care fuseseră în manuscrisul inițial dat la tipografie. Mai rezultă, făcând legătura cu informațiile de peste timp date de V. G. Morțun ( „pe ici pe acolo strofe adăugite” trebuind înțeles poezii întregi adăugite pe ici pe acolo) că această intercalare a poeziilor scăpate fusese făcută deja de către Eminescu în anii ieșeni pentru ediția pe care urma s-o scoată V. G. Morțun. Și în această privință poetul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Lucy și Colin, și a folosit un metru și o dicție de baladă primitivă (de exemplu în balada Bristowe tragedy / Tragedia din Bristol). (Groom 1999: 189) În An Excelente Balade of Charitie, Chatterton ar fi unit dicția lui Chaucer cu strofa spenseriană, iar în general poemele lui Rowley ar fi fost compuse ca un melanj între opera lui Ossian, bardul celt fictiv din secolul al III-lea născocit de Macpherson, și opera renascentistă a lui Shakespeare (Folkenflik 2005: 617). Prin urmare
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
ar fi fost scrise (secolul al XV-lea); pe de altă parte, English metamorphosis / Metamorfoza engleză este "pur și simplu împrumutată din opera lui Spencer Faerie Queene, cartea ii, c. x. st. 5-19"; de asemenea, cîntecul din piesa intitulată Ælla (strofele CV-CXIII) este foarte apropiat compozițional de cîntecele Opheliei din Hamlet (Skeat 1883: XXI). Desigur, pentru acest din urmă caz se putea (cum s-a și întîmplat) invoca faptul că balada respectivă a fost preluată de Shakespeare însuși din surse vechi
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
forța sa muzicală obsesivă este comparabil cu poemul lui Percy B. Shelley Adonais (495 de versuri), care a fost compus ca răspuns la moartea lui John Keats, și în care Shelley (2003: 543) de asemenea face referire la Chatterton în strofa 45: "Chatterton / Se nălță palid, solemna-i agonie / Dintr-însul încă nu se risipise." [Chatterton / Rose pale, his solemn agony had not / Yet faded from him.] Teza radicală a lui Russell (1908: 250) este că Chatterton e izvorul primordial al
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
e trist sau imbecil, când nu e și trist și imbecil”. Epigramistul incontinent și impenitent („Eu fac epigrame cum face găina ouă”) se revendică de la aceleași principii, și numai celor care „nu pricep gluma” le pot părea sacrilege versurile din Strofe cu pelin de mai contra Iorga Nicolai. Cu o scrisoare inedită de la Dante Alighieri (1931). Ele vizează enciclopedismul (toți oamenii se trag din maimuță, „Numai Iorga știm prea bine / Că se trage din Larousse”) și depășirea competențelor (în discuție fiind
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
Hronicul măscăriciului Vălătuc, București, 1928; ed. 2, București, 1930; ed. îngr. și pref. Titus Moraru, Cluj, 1972; ed. îngr. și postfață Petre D. Anghel, București, 1992; Trei fabule, București, 1928; Mici satisfacții, cu un portret de Ștefan Dimitrescu, București, 1931; Strofe cu pelin de mai contra Iorga Nicolai. Cu o scrisoare inedită de la Dante Alighieri, cu ilustrații de Ion Sava și gravuri de Teodor Kiriacof, Iași, 1931; Un porc de câne, București, 1933; ed. îngr. Petre D. Anghel, București, 1992; Tămâie
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
are valoare artistică datorită utilizării expresive a limbii; Autorii folosesc în exprimare figuri de stil(epitete, metafore, comparații, inversiuni, hiperbole...). Structura operei literare Structura: modul de organizare externă a unei opere literare, în elementele sale constitutive (părti, capitole, acte,tablouri,strofe,etc) Compoziția: modul de organizare internă a operei literare, ținând seama de temă, versuri, subiect, acțiune, personaje, care conferă întregului anumite semnificatii. Dimensiunea compozitională a operei poate fi analizată și pe niveluri unitare (fonetic, lexical, gramatical, ideatic). Tema: aspectul fundamental
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
nesuferiți. Fiindcă fiecare transformare socială și fiecare revoluțiune ridică la întâietate pături noi nefasonate îndestul pentru exercițiul noii lor funcțiuni. Satira lui C. Bălăcescu este intitulată: Fă-mă, tată, să-ți seamăn sau Căftănitul de țară la București. Iată câteva strofe: Un străvechi mazil de țară De multe pilde nboldit, Se hotărî, într-o vară, A fi și el om călit; Și, voind să mai descoasă Pe fiul său din Porcești, Părăsindu-și plug și coasă, Plecară la București. Ca să-l
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
T. Georgescu), inspirată de o întâmplare tragică petrecută la moșia Bârlați, pe malul râului Teleorman, la 10/22 mai 1858 când o fată, „voind a prinde pește cu plasa... și scăpând într-un ochi fu victima valurilor“. Poezia începea cu strofa: „Ca un crin de vară ce vântul îngheață / Frumoasă Ioană în valuri periși, / Azi a ta guriță revărsa viață / Și acum, fetiță, ca vântul periși“ și se încheia în tonuri funebre: „Adio, Ioană, adio, copilă! / Sufletul tău zboară după-acest pământ
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dulce s-o transform. / Însă tu te uiți la mine și-n privirea gânditoare / Se concentră ale mele cugetări întristătoare. / Lună, lasă-mă să dorm!“ Ultimul vers - „Lună, lasă-mă să dorm!“ - se repetă ca un laitmotiv la sfârșitul fiecărei strofe (M. Zamphirescu, Cântece și plângeri. Poezii, 1860- 1873, ediția a treia, București, 1881, pp. 289- 290). Dar oamenii nu au fost binevoitori cu Zamfirescu. Tot pe vremea aceea se mișca și atrăgea atențiunea V.A. Ureche, d-rul Obedenaru (Gheorghiadi), N.D.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Am înțeles aceasta din răceala cu care a primit manifestațiile noastre de simpatie. De altfel arestarea lui fusese ordonată din cauza unui fapt fără nici o valoare, din cauza unei poezii cu intenția de a lovi în domnitorul Carol de Hohenzollern, ale cărei strofe sfârșeau cu refrenul: Vodă Car... Vodă Car... Crudul Vodă Caragea 16 Astfel de opoziție era atunci la modă. Fără luptă, fără nici o jertfă, un om credea că se poate face celebru cu câteva fraze cu tâlc și cu subînțelesuri publicate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
asupra lui Carol I cele mai cumplite ofense, mai ales fiindcă era neamț, el care scrisese versurile, repetate la vremuri din gură-n gură: Ia-ți lădița și cheița Neamțule etc... acum a scris O dedicațiune Domnitorului, care sfârșea cu strofa: Tricolorul mândru zboară Peste fiii de eroi! Domnul țării-l desfășoară Cu el fiți, căci e cu voi! E viteaz! Inimă are! Și-și iubește-al său popor! E din Frederic cel Mare! Și va fi învingător! Sai, române, și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cazi! Flori, cunune și odoare, Semne recunoscătoare Îți dau, ieri, mâini feciorești: — Să trăiești! — Să trăiești! addenda 413 18. Jocul mincei al marelui prusac, Ghimpele, an. XIII, nr. 15, 28 mai 1872, pp. 1- 2, din care reproducem totuși prima strofă: „Ia hai la joc, măi române, / Ca să-ți treacă de necaz... / Mincea-Constituțiune / O bat ciocoii cu haz!“ Ură și disprețuire Dezgust ș-amară căire Iată ce ți se dă azi! O să cazi! — O să cazi! Ieri trecea din gură-n gură
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și azi. Dedicațiune unei statuie“, Ghimpele, an. XIII, nr. 17, 11 iunie 1872, p. 1. 20. Ioan P. Bancov, Cum cântă neamțul în România, Ghimpele, an. XIII, nr. 36, 22 oc tombrie 1872, p. 3 (poezia are în total șase strofe). Din Telegraful: gașpar-vodă Țara geme de durere Și tu, Prințe, ai uitat, Ducând timpul în plăcere, Pe poporul împilat!... Gașpar, Gașpar te deșteaptă Vezi poporu-i subjugat, Timpul fuge, nu așteaptă Mâine el e răsculat! Și din munte până-n mare Toți
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
jugul barbarilor“... Generalul Cernaieff va lua comanda armatei sârbești. addenda 415 21. Poezia Gașpar-Vodă. Surd la vocea adevărului, semnată M.C., reprodusă din Telegraful, a apărut în Ghimpele, an. XIII, nr. 38, 5 noiembrie 1872, p. 3 (are în total zece strofe). 22. Vrând să dea un plus de culoare paginilor sale memoralistice, în 1922, când le-a publicat în Adevărul, Bacalbașa și-a dat seama apoi, când și-a reluat textele în volum, în 1927, că versurile citate de el erau
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
erau din vocabularul economic (investiție, beneficiar, procente etc.). Nimic despre educație. Excepția a constituit-o un absolvent, care a vorbit liber și a nimerit nota justă în cîteva momente. La sfîrșit, elevii au încercat, dar fără succes, să cînte prima strofă din „Gaudeamus igitur”. Lîngă mine, cineva a făcut observația: „Se vede că le lipsește profesorul de muzică!” „și cel de latină!”, am adăugat eu. *Ani a scos-o pe „Bunica” din spital. Doctorița Țilea a prevenit-o: „Doamna C., vă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
l-a Înzestrat cu o deosebită inteligență și talent poetic, fiind În același timp și un adevărat cărturar, după cum Însăși dumneavoastră Îl caracterizați. De la bunul meu tată mi-au rămas poezii, poeme cu teme istorice și religioase În zeci de strofe pe care intenționez să Încerc o tipărire a lor, considerând că acum Își vor găsi locul meritat. În acest sens am unele răspunsuri de la Patriarhie din timpul vieții sale, cu aprecieri asupra acestora și cu precizare că vor fi date
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ignoranță și scoși din funcții!. Am văzut refăcută casa scriitorului Costache Negruzzi din satul Hermeziu, județul Iași, care s-a inaugurat odată cu sărbătorirea Centenarului Liceului Internat (Iași), ce-i poartă numele. Cu acea ocazie am scris o poezie de trei strofe, la sugestia solistului de operă din Chișinău, artist al poporului, Mihail Munteanu, căruia i-am făcut portretul În ulei. A pus-o pe o melodie cântată din repertoriul lui, o melodie ucraineană. Formând un duet (un bariton de la Opera din
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
lui Gane scrisori, care se află la Muzeul Folticenilor. Maiorescu Îi scrie la 6/18 dec. 1876 despre „Strigoii” lui Em. propunându-i o mică schimbare, de care Em. n-a ținut seama (Era vorba de suprimarea cuvântului vedem din strofa 2-a). În 6 iulie 1879 M.Kr. Îi scrie lui Gane În franțuzește despre lucrarea 559 Nuța Păpușanu era sora lui Grigore Vasiliu-Birlic și a sculptorului Vasile Vasiliu-Falti, iar Cristu Păpușanu, soțul ei, deci cumnatul acestora. 560 Lucrarea de pe iconostasul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de mătrăgună/ dimineața, la prânz și la cină. Trăia fără nici o bătaie de inimă. Uitase să se mai joace./ Învățase să reușească”. Am recitit, mărturisesc, și poemul Mynheer, nume transferat, deloc Întâmplător, dintr-un plic negru al prozei mele În strofele poetei și, ulterior, În drum invers, dinspre New York spre București, ca semnătură-cod În finalul acelor câtorva rânduri care solicitaseră volumul Mutilarea. Deși nu era Pesah, Încercam să urmez indicația pusă de autoare, cu aldine, spre știința exilatului, imediat sub titlu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de acțiune s-a simțit nevoia unui marș nou, care să exprime dorința de luptă și de sacrificiu a participanților. Ilie Smultea care nu era poet, cum nu eram nici noi, într-o seară singur la bojdeucă a compus câteva strofe, care se cântau pe melodia marșului german Gegen Engeland și care trebuia să devină cântecul nostru de luptă. Astăzi am plecat din nou la luptă Hotărâți să nu dăm înapoi. Jertfa noastră se înalță sfântă Camarazi viteji, venim la voi
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
apărut în 1995 la Editura Majadahonda sub egida Fundației George Manu și sunt rodul memorării lor de către foștii lui colegi de Cazimcă: Gheorghe Calciu Dumitreasa, Iosif V. Iosif și Marcel Petrișor. în această ediție a apărut „Psihaion” în 41 de strofe de câte patru versuri, de câte 13 silabe fiecare, care este un adevărat poem al luminii, crescut prin miracol în întunericul temniței, precum și o sumă de alte poezii la fel de dense, dar de dimensiuni mai mici. Dăm spre exemplificare primele patru
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de câte patru versuri, de câte 13 silabe fiecare, care este un adevărat poem al luminii, crescut prin miracol în întunericul temniței, precum și o sumă de alte poezii la fel de dense, dar de dimensiuni mai mici. Dăm spre exemplificare primele patru strofe din Psihaion: Cu suflet cald și dulce, din pâine și din vin, Unesc abstractul suflet, pământului concret, în duh port limpezimea Olimpului Elin, Și-n trupul meu de iască, port fiere și oțet. N-am nume, despre mine, eu însumi
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
mai, când somnu-adastă Pe-aripi de vânt m-oi strecura-n ogradă Și fără ca dușmanii să mă vadă Cu flori de măr ți-oi bate în fereastră. Nicolae Petrașcu (1957 la Talpa Iadului de sub Ministerul de Interne) (Mai sunt trei strofe pentru vară, toamnă și iarnă) Scrisă din memorie de Aurel Popa (Popicu) 5 iulie 1993-com. Decea, Jud. Alba. Profesorul Nicolae Petrașcu, un cunoscător profund al limbii române era un mare admirator al poeților autentici din închisori: Gyr, Crainic, Ștefan Vlădoianu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de ma-mi-fe-re, am repetat eu, accentuând fiecare silabă în parte. — Cranii de ma-mi-fe-re? întrebă ea pe un ton care-ți lăsa impresia că era gata să cânte. Mi s-a părut tare dulce. Am avut impresia că-mi recita o strofă dintr-o poezie. Asemenea unui poet care vrea să-și transmită sentimentele ascultătorilor. Indiferent de răspunsul pe care avea să mi-l dea în legătură cu ceea ce mă interesa pe mine, a meritat s-o aud repetând acele cuvinte. Mă gândeam că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]