7,897 matches
-
specifice oralului, șterse cu grijă din transcrierile de pe Internet și din arhivele naționale din Canada, cităm numeroasele eliziuni ale sunetului e13. Acestea sînt mai rare la mijlocul unui cuvînt (maint'nant, souv'nir) decît între un determinant sau prepoziție și un substantiv, între un pronume și un verb (au nom d'la France, tout l'long, que j'le dise, je m'trouvais, je m'permets, ce qui s'passe). Această neglijență legată de articularea silabică contrastează cu legăturile foarte pronunțate ale
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de discurs dat și dezvoltarea ei printr-o predicație. Forma cea mai simplă este structura care asociază o sintagmă nominală și o sintagmă verbală, dar, din punct de vedere semantic, o propoziție poate foarte bine să se reducă la un substantiv și un adjectiv. Să luăm cele șase texte scurte ale lui Félix Fénéon citate mai sus. Ele au avantajul că aparțin aceluiași gen jurnalistic: depeșa. Din punct de vedere referențial, acest gen, foarte scurt prin definiție, trebuie să dea informații
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
T26, sintagmele nominale Fragilitatea EI sau în T5 mama LUI, păturica și ursulețul LUI sînt atașate anaforic de mica victimă. Anafora pronominală este, prin definiție, fidelă, căci ea nu indică în general nici o nouă proprietate a obiectului. Totuși, reluînd un substantiv propriu sau un prenume precum Gabi, pronumele el sau ea precizează sexul persoanei sau personajului. M.-E. Conte a mers și mai departe cu observațiile și a subliniat influența enunțării asupra alegerii pronumelor anaforice: În alegerea unei forme anaforice, un
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
secvență. - a1. Pre-tematizare (sau ancorare): denumirea imediată a obiectului care deschide (incidență la dreapta) o perioadă descriptivă și care anunță un întreg. T14 Manta [pd pre-Tem.] Alură. Și temperament! T20 ZURICH [pd pre-Tem.] Cosmopolit Și totuși tipic elvețian. Alegerea unui substantiv propriu sau a unui nume de obiect mai mult sau mai puțin specific, schimbă, desigur, cadrajul obiectului discursului (Manta / Mașina; Zurich / Orașul evețian; Paris / Capitala / Orașul lumină). - a2. Post-tematizare (sau afectare): denumirea întîrziată a obiectului (incidență la stînga și eventual
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pertinențe (țintă sau scop al acțiunii verbale). - b2. Calificarea (sau atribuirea de proprietăți): punerea în evidență a proprietăților întregului și/sau părților selectate de operațiunea de fragmentare (b1). Operațiunea de calificare este realizată cel mai adesea prin structura grupului nominal substantiv + adjectiv și prin recursul predicativ la verbul a fi: "Stînca este excelentă". Adeseori este o relație predicativă de tipul a avea care realizează operațiunea de împărțire, rareori fără o caliicare legată: "Are ochi mari". T20 prezintă (cu bold) proprietățile întregului
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
El Hacedor. Această sintagmă nominală este derivată din verbul hacer (a face), la fel cum în greacă, poietes (poetul), poiesis (poezia), poiema (poemul), derivă din verbul poïen (a face). Sensul cuvîntului "hacedor" este de altfel atestat în dicționarele de castiliană: Substantiv masculin = creatorul. Este destul de greu să urmărești concluziile raționamentului lui Caillois, care pornește totuși de la analogia cu limba greacă: Titlul culegerii El Hacedor provine din verbul "a face" (hacer), așa cum grecescul poietes (poet) provine din verbul corespondent (poïein, a face
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
au fost inserate în text. Acestea constau în suprimări (suprimarea subtitlurilor puse de editori, suprimarea și corectarea erorilor de lectură sau de copiere, corectarea omisiunilor de punctuație). Am menținut, din ediția anterioară, cîteva corecturi ortografice evidente: acordul la plural între substantive și verbe. Am restabilit în unele locuri textul lui Halbwachs (corectat anterior), cînd eroarea sintactică dezvăluia o intenție. Am stabilit un anumit număr de fraze care fuseseră modelate de editor, fie plecînd de la variante, fie în locul aceluiași text al lui
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Capitolul 2. Planurile enunțării: "discursul" și "povestirea" / 103 2.1. Aspectul / 104 2.2. Perfectul compus și perfectul simplu / 106 2.3. Cele două sisteme / 108 2.4. Planul ambreiat și planul non-ambreiat / 112 2.5. Mărci de subiectivitate și substantive de calitate / 114 2.6. Eterogenitatea enunțiativă / 117 2.7. Dubla temporalitate narativă / 119 2.8. Eul din "povestire" / 121 2.9. Perfectul simplu și înlănțuirea narativă / 123 2.10. Tentative de depășire / 125 2.11. Prezentul narațiunii / 129 Lecturi
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
tipologie / 287 7.2. Eterogenitatea textului / 290 7.3. O organizare ierarhizată / 293 7.4. Paragrafe / 297 7.5. Mărci ale integrării lineare / 302 7.6. Progresia tematică / 305 7.7. Relațiile anaforice: câteva deosebiri / 315 7.8. Repetare și substantiv propriu / 319 7.9. Pronominalizarea / 323 7.10. Anafora lexicală fidelă / 324 7.11. Anafora lexicală infidelă / 325 7.12. Un început de povestire / 328 7.13. Reluarea imediată / 331 7.14. Demonstrative insolite și de memorie / 337 7.15
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
narațiunii, există și alte tipuri de enunțuri care nu conțin mărci legate de enunțare: proverbele, articolele de dicționar, legile fizicii etc. În ceea ce privește enunțarea, legătura sa cu subiectivitatea locutorului se concretizează și în particularități sintactice și semantice: vocativ, interogativ, enunțuri neterminate, substantive care califică etc. Naratorul își poate manifesta punctul de vedere și prin substantive ce califică și prin prezentul istoric (sau de narațiune), ale căror posibile valori stilistice sunt comentate nuanțat, îndeosebi efectul de transfocare, exploatat de pildă de Milan Kundera
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
enunțare: proverbele, articolele de dicționar, legile fizicii etc. În ceea ce privește enunțarea, legătura sa cu subiectivitatea locutorului se concretizează și în particularități sintactice și semantice: vocativ, interogativ, enunțuri neterminate, substantive care califică etc. Naratorul își poate manifesta punctul de vedere și prin substantive ce califică și prin prezentul istoric (sau de narațiune), ale căror posibile valori stilistice sunt comentate nuanțat, îndeosebi efectul de transfocare, exploatat de pildă de Milan Kundera: "Îmi pierdusem virginitatea, îmi găsisem cel mai bun prieten. Eram atât de fericit
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
analizat ironia ca pe un fenomen privilegiat de polifonie enunțiativă. Dominique Maingueneau observă că acest fenomen este posibil datorită specificității limbilor naturale ce amestecă continuu discursul și metadiscursul. Categorii privilegiate de manifestare a subiectivității, adjectivele, adverbele, anumite întrebuințări stilistice ale substantivului au ocazionat apariția distincției pertinente dintre clasificare și non-clasificare. C. Kerbrat-Orecchioni observa că deși orice unitate lexicală implică un anume grad de subiectivitate (deoarece în inconștientul lingvistic al comunității sunt acumulate tot felul de judecăți subiective și orice producție discursivă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
aflate în proximitatea adjectivelor clasificatoare), adjectivele evaluative ce implică o judecată de valoare: estetică (frumos, strălucitor), morală (cinstit, viclean), intelectuală (subtil, inteligent) și adjectivele afective ce traduc o reacție emoțională (enervant, trist, vesel, plicticos). În limba franceză, plasarea adjectivului după substantiv tinde să atenueze încărcătura sa subiectivă, tot așa cum, dimpotrivă, situarea sa în fața substantivului îl încarcă de subiectivitate. Histrionicul personaj baudelairian Samuel Cramer "produsul contradictoriu al unui german palid și al unei chiliene brunete" îl condamnă astfel pe Walter Scott: "O
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
estetică (frumos, strălucitor), morală (cinstit, viclean), intelectuală (subtil, inteligent) și adjectivele afective ce traduc o reacție emoțională (enervant, trist, vesel, plicticos). În limba franceză, plasarea adjectivului după substantiv tinde să atenueze încărcătura sa subiectivă, tot așa cum, dimpotrivă, situarea sa în fața substantivului îl încarcă de subiectivitate. Histrionicul personaj baudelairian Samuel Cramer "produsul contradictoriu al unui german palid și al unei chiliene brunete" îl condamnă astfel pe Walter Scott: "O, ce scriitor plictisitor! Un șoarece de bibliotecă prăfuit, care dezgroapă cronicile! Un amalgam
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
îmbogățește adjectivele cu conotații afective și axiologice, ele sunt prezentate drept proprietăți esențiale, definitorii ale romancierului englez. Contextul exclamativ accentuează această perspectivă subiectivă. Dominique Maingueneau propune justificat și argumentat folosirea termenului de "întrebuințare" clasificatoare și neclasificatoare și extinde analiza la substantiv și adverb. Un rezultat interesant al acestui cumul de observații este impactul de necontestat al impresionismului asupra romancierilor de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Am putea adăuga că, încă din 1847, Baudelaire era în așteptarea unui alt tip de percepere
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
nu au un semnificat, o valoare semantică stabilă în toate utilizările lor. Astfel, ""eu" îl desemnează pe destinatorul (iar "tu" pe destinatarul) mesajului din care face parte", după cum explică Jakobson (Eseuri de lingvistică generală). Însă "semnificatul" nu este cel al substantivelor obișnuite; în timp ce referentul deicticului nu poate fi identificat decât dacă este raportat la mediul spațio-temporal al ocurenței sale, semne precum fereastră sau lalea posedă o "definiție" permițând, în afara oricărei întrebuințări efective, delimitarea a priori a unei clase de obiecte ce
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
care îi conferă un semnificat) sau memoria (alocutarul știe ce referent este desemnat de acest el fără să aibă un antecedent), în timp ce deicticele de persoană sunt interpretate doar prin situația de enunțare. Totuși, statutul deicticelor diferă și de cel al substantivelor proprii care și ele fac apel la circularitate: "Numele îl desemnează pe cel care poartă acest nume. Apelativul "cățeluș" indică un câine mic, "corcitură" desemnează un câine din rase amestecate... însă "Fido" indică pur și simplu un câine numit "Fido
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
despre o amplificare a persoanei, și nu despre un cumul de unități. În ceea ce privește seria de determinanți posesivi, ea nu este decât o variantă morfologică a pronumelor eu, tu, noi, voi. Acești determinanți sunt interpretați cel mai adesea ca "posesori", cu substantivele "statice" (calul meu, patul vostru), sau ca agenți, cu substantive provenite din verbe, care desemnează un proces (sosirea mea, plecarea ta, interpretate ca eu sosesc sau tu pleci). Pronumele posesive, la rândul lor, asociază o reluare pronominală unei relații de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de unități. În ceea ce privește seria de determinanți posesivi, ea nu este decât o variantă morfologică a pronumelor eu, tu, noi, voi. Acești determinanți sunt interpretați cel mai adesea ca "posesori", cu substantivele "statice" (calul meu, patul vostru), sau ca agenți, cu substantive provenite din verbe, care desemnează un proces (sosirea mea, plecarea ta, interpretate ca eu sosesc sau tu pleci). Pronumele posesive, la rândul lor, asociază o reluare pronominală unei relații de tipul meu / tău / nostru / vostru + Substantiv: al tău, este fie
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
sau ca agenți, cu substantive provenite din verbe, care desemnează un proces (sosirea mea, plecarea ta, interpretate ca eu sosesc sau tu pleci). Pronumele posesive, la rândul lor, asociază o reluare pronominală unei relații de tipul meu / tău / nostru / vostru + Substantiv: al tău, este fie "Substantivul care îți aparține", fie "acțiunea pe care o faci". Deși acest ansamblu de pronume conține deictice de persoană (al meu, de exemplu, conține un eu), ele țin totuși de non-persoană: al meu desemnează obiectul despre
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
provenite din verbe, care desemnează un proces (sosirea mea, plecarea ta, interpretate ca eu sosesc sau tu pleci). Pronumele posesive, la rândul lor, asociază o reluare pronominală unei relații de tipul meu / tău / nostru / vostru + Substantiv: al tău, este fie "Substantivul care îți aparține", fie "acțiunea pe care o faci". Deși acest ansamblu de pronume conține deictice de persoană (al meu, de exemplu, conține un eu), ele țin totuși de non-persoană: al meu desemnează obiectul despre care vorbesc, în aceeași măsură
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
următoarele două morale din fabulele lui la Fontaine: On a toujours besoin d'un plus petit que soi60. On hasarde de perdre à vouloir trop gagner 61. Ce se câștigă aici prin întrebuințarea lui "on" în locul pronumelui "noi" sau a substantivului "oamenii", care la rândul lor pot avea o valoare generică? Scriind "oamenii", moralistul s-ar plasa și și-ar plasa cititorul pe o poziție exterioară; spunând "noi", ar crea o comunitate pe care ar opune-o unui element complementar. Estomparea
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
atâta vreme cât nu știe ce anume este desemnat de "această fântână" sau de "cei doi cocotieri". Însă incertitudinea sa va dispărea dacă va avea acces la paginile anterioare ale romanului: "[această] fântână" sau "cei doi cocotieri" constituie reluarea (marcată de determinanții substantivului, articolul demonstrativ și articolul hotărât) unor substantive deja introduse în text. Adverbul "aici" presupune și un fenomen de reluare, însă antecedentul său se găsește în fraza anterioară. Specifică unei povestiri clasice este construirea în text a unei rețele de relații
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de "această fântână" sau de "cei doi cocotieri". Însă incertitudinea sa va dispărea dacă va avea acces la paginile anterioare ale romanului: "[această] fântână" sau "cei doi cocotieri" constituie reluarea (marcată de determinanții substantivului, articolul demonstrativ și articolul hotărât) unor substantive deja introduse în text. Adverbul "aici" presupune și un fenomen de reluare, însă antecedentul său se găsește în fraza anterioară. Specifică unei povestiri clasice este construirea în text a unei rețele de relații, astfel încât referințele spațiale să nu fie opace
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
e prost și nu o plâng pe servitoarea ce-l va lua de bărbat" (I, 7); în schimb, despre Arlequin, de care nu-i place, spune că refuză "să suporte brutalitățile animalului ăluia" (II, 7), excluderea fiind aici întărită de substantivul "animal". Alături de deicticele spațiale ușor de reperat, există fenomene deictice mai puțin evidente. Este mai ales cazul opoziției între a merge și a veni. Obiectiv vorbind, nu există nicio diferență între Paul merge la birou și Paul vine la birou
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]